Partidul lui Ceban vrea referendum național: subiectul – reforma administrativ-teritorială. Apel către opoziție

Mișcarea Alternativa Națională – condusă de primarul capitalei, Ion Ceban, – cere organizarea unui referendum național cu privire la reforma administrativ-teritorială inițiată de guvernare. MAN face public apel la partidele parlamentare de opoziție să susțină inițiativa.

Partidul condus de Ion Ceban acuză guvernarea că ar intenționa să „lichideze” aproximativ 600 de primării prin intermediul reformei administrativ-teritoriale. Mai mult, edilul capitalei, care este și vicepreședinte al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), susține că primarii ar fi șantajați și impuși să accepte amalgamarea voluntară a localităților.

„Această grabă a guvernării este o șmecherie politică de a subjuga cât mai mulți primari din cei rămași și a crea în jurul lor forțe politice regionale care să slujească PAS, așa cum au făcut cu toate instituțiile statului pe care le-au îngenunchiat. (…) MAN vine cu propunerea unui referendum național – doar oamenii să fie aceia care să decidă: își doresc să rămână să locuiască într-o localitate fără primar, fără primărie”, a declarat Ion Ceban.

Acesta a anunțat că formațiunea pe care o conduce va lansa o campanie națională de informare: „Nu acceptăm această simulare a procesului și sperietori față de primarii din localități”.

Totodată, liderul MAN a făcut apel la partidele parlamentare de opoziție să susțină inițiativa și să semneze pentru inițierea unui referendum național: „Acum este momentul să ne unim eforturile împotriva dezmățului propus de PAS. (…) Dacă vom susține toate partidele din opoziție, avem suficiente voturi pentru a iniția acest referendum, iar oamenii să se expună. Avem nevoie de 33 de deputați semnatari în parlamentul. Credem că acest lucru este posibil”.

Guvernul: Acuzațiile lansate de Ceban – false

Guvernul respinge public acuzațiile lansate de primarul capitalei și liderul MAN, Ion Ceban, în legătură cu reforma administrativ-teritorială. Secretarul general al Executivului, Alexei Buzu, susține că „fiecare decizie de amalgamare este un proces voluntar pentru care optează comunitățile”.

„Regret că primarul Ceban are un discurs decorativ despre dialog și colaborare, însă face acuzații false despre reforma administrației publice locale. Astfel de dezinformări nu ne ajută să facem o reformă mai bună, ci doar sperie oamenii și divizează societatea”, a scris Buzu pe rețele.

Oficialul reiterează că „reforma administrației publice locale este o necesitate” și îi îndemnă „pe toți să contribuie la construcția unei administrații locale puternice, nu să distrugă orice subiect complex și serios prin dezinformare și populism”.

„Această reformă nu înseamnă o simplă redesenare a hărții, ci presupune analize de impact, implementare riguroasă, identificare de garanții financiare. Iar asta necesită responsabilitate și asumare, nu declarații care duc subiectul în derizoriu”, a mai declarat Buzu.

***

Reamintim că Guvernul Republicii Moldova a lansat oficial reforma administrativ-teritorială în ianuarie 2026. Secretarul general al Executivului, Alexei Buzu, a anunțat că procesul va avea patru etape, prima fiind dedicată consultărilor publice. Potrivit acestuia, „este normal să existe îngrijorări”, motiv pentru care autoritățile insistă asupra unui dialog amplu înainte de luarea deciziilor. Conceptul reformei urmează să fie prezentat la începutul lunii martie, iar implementarea ar putea începe din toamnă.

La rândul său, directorul executiv al CALM, Viorel Furdui, a declarat pe 17 februarie, la Realitatea TV, că reforma este necesară, însă trebuie realizată gradual. El a avertizat că, în prezent, procesul pare grăbit.

Anterior, și președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat la postul public de televiziune că, până la începutul anului 2027 – când sunt programate alegeri locale – autoritățile trebuie să vină cu o decizie politică asumată privind noua organizare administrativ-teritorială, astfel încât viitorii primari și consilieri locali să fie aleși deja în noile unități.

Reforma administrativ-teritorială este considerată una dintre cele mai dificile schimbări planificate de actuala guvernare, întrucât presupune reducerea numărului de primării și reorganizarea consiliilor raionale. NM a explicat, anterior, care sunt reformele dificile pe care guvernarea intenționează să le implementeze în 2026.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

(VIDEO) Sărbătoare, mândrie și întrebări fără răspuns. Cum a marcat Găgăuzia 36 de ani

La Comrat au fost marcați 36 de ani de la proclamarea Republicii Găgăuze. În 1990, regiunea a vrut să se separe de Moldova, dar să rămână în componența URSS. Patru ani mai târziu, cu medierea Turciei, Găgăuzia a obținut statutul de autonomie în cadrul Moldovei independente. NewsMaker a mers să afle ce înseamnă astăzi această dată pentru locuitori.

„Republica Găgăuză trebuie să existe în cadrul Republicii Moldova”, spune unul dintre localnici. Un veteran al formării autonomiei consideră această zi o mare sărbătoare: „Am fost la origini, pentru ca poporul găgăuz să se ridice din genunchi”.

Fostul deputat Vasile Neicovcen, care a documentat fiecare etapă a proclamării, consideră că în 36 de ani Găgăuzia nu a reușit să se integreze pe deplin în instituțiile puterii din Moldova, iar relațiile dintre Comrat și Chișinău au ajuns într-un impas.

Directoarea unei grădinițe, Alla, spune că în Găgăuzia există multilingvism și că toți înțeleg limba găgăuză, însă fiul ei cel mare, programator, cel mai probabil va pleca — aici nu există oportunități pentru profesia lui.

Dillara din Cazaclia cultivă lavandă, studiază relații internaționale în Turcia și visează să se întoarcă. „Suntem foarte mândri că putem exista ca găgăuzi”, spune ea.

La ședința festivă a Adunării Populare a Găgăuziei, vicepreședintele Gheorghe Leiciu a numit ziua de 19 august un exemplu de „luptă pentru dobândirea statalității”. Întrebarea principală, la 36 de ani, nu mai este statutul, ci cât de bine funcționează autonomia pentru oamenii care trăiesc aici.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: