Partidul Nostru atacă Legea cetățeniei la Curtea Constituțională: PAS a refuzat să susțină proiectul nostru

Partidul Nostru, condus de Renato Usatîi, a sesizat Curtea Constituțională a Republicii Moldova, pe 18 decembrie. Formațiunea cere ca Legea cetățeniei, care a fost adoptată în vara anului 2025, să fie declarată neconstituțională. Deputatul Alexandr Berlinschii susține că sesizarea este motivată de refuzul partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate de a susține proiectul de lege inițiat de Partidul Nostru, în care propune ca cetățenia să fie confirmată în baza certificatului de naștere, indiferent de vârstă.

„Pentru ei au fost suficiente 21 de zile să aprobe o lege, însă noi ne aflăm la aproape două luni de când a apărut o problemă gravă în societate, creată de către ei, și nu au timp și nici dorință să examineze proiectul nostru de lege privind modificarea și evitarea blocajului creat artificial”, a spus Alexandr Berlinschii.

Proiectul Partidului Nostru propune ca cetățenia să fie confirmată în baza certificatului de naștere, indiferent de vârstă. Totodată, autoritatea competentă va verifica din oficiu datele privind dobândirea cetățeniei prin naștere, fără impunerea unor condiții suplimentare solicitantului, pentru a preveni eventuale fraude.

Curtea Constituțională urmează să examineze sesizarea și să decidă asupra admisibilității acesteia.

Actualizare 19 februarie, 10:00: Partidul Acțiune și Solidaritate califică drept „lipsită de logică legislativă” sesizarea depusă de Partidul Nostru. Declarația a fost făcută de purtătoarea de cuvânt a partidului de guvernare, Adriana Vlas, pentru NewsMaker, pe 19 februarie.

„Unii deputați din opoziție înregistrează un proiect de modificare a Legii cetățeniei, îl prezintă în comisie, îl trimit la avizare la Guvern și, în același timp, se grăbesc să meargă la Curtea Constituțională cerând să fie declarată neconstituțională legea pe care el însuși vrea să o modifice. Această abordare nu are nicio logică legislativă și ridică mari semne de întrebare despre adevăratele motive. Ori modifici legea existentă ori o critici la curte – nu poți să faci ambele în același timp, în funcție de conveniență politică”, a declarat Vlas.

De ce Legea cetățeniei a provocat controverse?

Legea cetățeniei a ajuns în atenția publică după ce un tânăr născut în Republica Moldova, care a făcut serviciul militar, ar fi fost declarat apatrid, pentru că nu deține un buletin de identitate, deși are mai mult de 18 ani. Cazul a fost făcut public de deputatul Vasile Costiuc, la sfârșitul lunii ianuarie, după aproape o lună de la intrarea în vigoare a noilor prevederi legale.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, a dezmințit atunci declarațiile parlamentarului și a precizat că tânărul nu a fost niciodată apatrid. Potrivit lui Eșanu, o persoană care a împlinit 18 ani, dar nu are buletin de identitate, „nu este în niciun caz” apatrid.

Confuzia a apărut din faptul că statutul de apatrid se acordă numai printr-o procedură minuțioasă realizată de Inspectoratul General pentru Migrație, iar ASP poate verifica cetățenia și identitatea, însă nu poate atribui acest statut. În cazul lui Vicol, certificatul de naștere a fost folosit ca dovadă oficială pentru încorporare, iar procesul de confirmare a actelor este în desfășurare.

În contextul scandalului, atât ASP, cât și PAS – care a propus și a votat modificările la lege – au anunțat că vor opera modificări, pentru a exclude riscurile.

PAS a găsit soluția? Propune „moratoriu” de 2 ani

Pe 11 februarie, la aproape două luni de la intrarea în vigoare a Legii, fracțiunea de guvernare a înregistrat amendamente la legislație prin care propun ca tinerii care nu și-au făcut actele de identitate până la 18 ani să beneficieze de un „moratoriu” temporar. Mai exact, proiectul, care se află în examinare, prevede că aceste persoane nu vor fi obligate să treacă prin procedura completă de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028.

Reglementările urmează să fie aplicate în cazul persoanelor născute după 27 august 1991, care la naștere aveau cel puțin un părinte cetățean al Republicii Moldova și care nu sunt implicați în activități ilegale sau care pun în pericol securitatea statului.

Noile modificări propuse pe 11 februarie prevăd și excepții de la testul de cunoaștere a limbii române și a Constituției și permit eliberarea actelor de identitate fără procedura completă de recunoaștere a cetățeniei pentru anumite categorii. În prezent, această scutire se aplică persoanelor cu dizabilități severe, copiilor sub 14 ani și celor care primesc cetățenia „în interesul Republicii Moldova”. Proiectul adaugă două categorii noi și stabilește clar condițiile în care ASP poate elibera actele de identitate pentru tinerii care au împlinit 18 ani.

În prezent, peste 26 de mii de persoane cu vârste între 18 și 34 de ani, născute din cetățeni ai Republicii Moldova, nu au niciun act de identitate, arată datele ASP puse la dispoziția NM

Download by dumitrupetruleac03


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Vladimir Plahotniuc își va afla sentința după Paști. Procurorii cer 25 de ani de închisoare UPDATE

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, își va afla sentința în dosarul „Frauda bancară” pe 22 aprilie 2026. Decizia a fost luată de magistrați pe 25 martie.

Adus pe 25 martie în fața instanței, Plahotniuc a expus timp de șase ore poziția sa și a cerut instanței să-i acorde timp pentru pregătirea ultimei declarații, însă cererea i-a fost refuzată. În ultima sa declarație, el a spus că nu este sfânt, dar că nu a fost implicat în furtul unui miliard.

Într-un final, magistrații au decis că sentința în dosarul „Frauda bancară” va fi pronunțată pe 22 aprilie.

Amintim că procurorii cer 25 de ani de detenție pentru fostul lider democrat.

Actualizare: Avocatul Lucian Rogac a spus că Plahotniuc, în decursul a șase ore, „a dat cu capul de pământ probele apărării”. „A demontat toate cele mai mici acuzații pe care le-au intuit procurorii în dosar. (…) A demonstrat faptul că nu este vinovat și nu este nicio probă care să demonstreze crearea și conducerea organizației criminale, pretinsa escrocherie și pretinsa spălare a banilor”, a adăugat el. Totodată, el a invocat viteza în procesul de judecată și a calificat-o drept „regretabilă”.

Procurorul Alexandru Cernei a declarat că „strategia apărării nu a suprins cu ceva nou”. „În primul rând, au fost invocate anumite neconcordanțe procesuale, care au fost dezbătute pe perioada procesului de judecată și au fost respinse ca nefondate. Au fost invocate obiecții, care, la fel, au fost analizate în discursul acuzatorului. (…) Au fost invocate aplicări eronate ale legii penale, care nu au un fundament juridic”, a spus Cernei.

Totodată, procurorul a menționat că la ședința din 25 martie Plahotniuc „practic a repetat poziția sa care a expus-o în cadrul audierilor în calitate de inculpat în instanța de judecată”. „Avem un element nou și anume faptul că inițial dumnealui a negat absolut că companiile implicate în actul a acuzare ar fi dânsul beneficiar efectiv și că a recepționat careva fonduri bănești din cele trei bănci. Astăzi, versiunea înaintată de către inculpat deja s-a modificat. Dumnealui acceptă că acele companii îi aparțineau în calitate de beneficiar efectiv, a recepționat acele sume de bani, doar că motivul acelor tranzacții ar fi o înțelegere între dânsul cu Platon și Ilan Șor privind restituirea unei datorii sau a unei înțelegeri cu privire la vânzarea/cumpărarea unui pachet de acțiuni de la Banca de Economii”, a spus procurorul.

***

Plahotniuc figurează ca inculpat în mai multe dosare penale, cel mai sonor dintre acestea fiind cel privind furtul miliardului. Potrivit datelor Procuraturii Anticorupție, Plahotniuc, prin intermediul unor companii controlate de Șor, ar fi obținut 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii furați. PA a trimis acest dosar în instanță în iulie 2023. Pe 28 noiembrie 2025, Procuratura Anticorupție a finalizat prezentarea probelor acuzării în instanță. Ulterior, instanța a trecut la examinarea probelor și audierea martorilor apărării.

Despre furtul unui miliard de euro din trei bănci moldovenești — Banca de Economii, Banca Socială și Unibank — s-a aflat la sfârșitul lunii noiembrie 2014. După aceasta, Banca Națională a instituit administrare specială în aceste bănci, iar ulterior autoritățile au decis lichidarea lor (băncile sunt și în prezent în proces de lichidare). Tot atunci, Banca Națională a acordat acestor bănci, sub garanția Guvernului, credite în aceeași sumă care fusese sustrasă (aproximativ 14 miliarde de lei sau, la cursul de atunci, circa 1 miliard de euro). Autoritățile au explicat că aceste credite erau necesare pentru a preveni panica pe piața bancară. Pentru acoperirea acestei datorii, Guvernul a emis și a transmis Băncii Naționale obligațiuni de stat în valoare de 13,3 miliarde de lei, cu o dobândă anuală de 5%, pe care s-a angajat să le răscumpere în termen de 25 de ani. Aceste sume au fost trecute în categoria datoriei de stat. Împreună cu dobânzile aferente pe 25 de ani, suma totală va ajunge la 24,5 miliarde de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: