Partidul Nostru atacă Legea cetățeniei la Curtea Constituțională: PAS a refuzat să susțină proiectul nostru

Partidul Nostru, condus de Renato Usatîi, a sesizat Curtea Constituțională a Republicii Moldova, pe 18 decembrie. Formațiunea cere ca Legea cetățeniei, care a fost adoptată în vara anului 2025, să fie declarată neconstituțională. Deputatul Alexandr Berlinschii susține că sesizarea este motivată de refuzul partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate de a susține proiectul de lege inițiat de Partidul Nostru, în care propune ca cetățenia să fie confirmată în baza certificatului de naștere, indiferent de vârstă.

„Pentru ei au fost suficiente 21 de zile să aprobe o lege, însă noi ne aflăm la aproape două luni de când a apărut o problemă gravă în societate, creată de către ei, și nu au timp și nici dorință să examineze proiectul nostru de lege privind modificarea și evitarea blocajului creat artificial”, a spus Alexandr Berlinschii.

Proiectul Partidului Nostru propune ca cetățenia să fie confirmată în baza certificatului de naștere, indiferent de vârstă. Totodată, autoritatea competentă va verifica din oficiu datele privind dobândirea cetățeniei prin naștere, fără impunerea unor condiții suplimentare solicitantului, pentru a preveni eventuale fraude.

Curtea Constituțională urmează să examineze sesizarea și să decidă asupra admisibilității acesteia.

Actualizare 19 februarie, 10:00: Partidul Acțiune și Solidaritate califică drept „lipsită de logică legislativă” sesizarea depusă de Partidul Nostru. Declarația a fost făcută de purtătoarea de cuvânt a partidului de guvernare, Adriana Vlas, pentru NewsMaker, pe 19 februarie.

„Unii deputați din opoziție înregistrează un proiect de modificare a Legii cetățeniei, îl prezintă în comisie, îl trimit la avizare la Guvern și, în același timp, se grăbesc să meargă la Curtea Constituțională cerând să fie declarată neconstituțională legea pe care el însuși vrea să o modifice. Această abordare nu are nicio logică legislativă și ridică mari semne de întrebare despre adevăratele motive. Ori modifici legea existentă ori o critici la curte – nu poți să faci ambele în același timp, în funcție de conveniență politică”, a declarat Vlas.

De ce Legea cetățeniei a provocat controverse?

Legea cetățeniei a ajuns în atenția publică după ce un tânăr născut în Republica Moldova, care a făcut serviciul militar, ar fi fost declarat apatrid, pentru că nu deține un buletin de identitate, deși are mai mult de 18 ani. Cazul a fost făcut public de deputatul Vasile Costiuc, la sfârșitul lunii ianuarie, după aproape o lună de la intrarea în vigoare a noilor prevederi legale.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, a dezmințit atunci declarațiile parlamentarului și a precizat că tânărul nu a fost niciodată apatrid. Potrivit lui Eșanu, o persoană care a împlinit 18 ani, dar nu are buletin de identitate, „nu este în niciun caz” apatrid.

Confuzia a apărut din faptul că statutul de apatrid se acordă numai printr-o procedură minuțioasă realizată de Inspectoratul General pentru Migrație, iar ASP poate verifica cetățenia și identitatea, însă nu poate atribui acest statut. În cazul lui Vicol, certificatul de naștere a fost folosit ca dovadă oficială pentru încorporare, iar procesul de confirmare a actelor este în desfășurare.

În contextul scandalului, atât ASP, cât și PAS – care a propus și a votat modificările la lege – au anunțat că vor opera modificări, pentru a exclude riscurile.

PAS a găsit soluția? Propune „moratoriu” de 2 ani

Pe 11 februarie, la aproape două luni de la intrarea în vigoare a Legii, fracțiunea de guvernare a înregistrat amendamente la legislație prin care propun ca tinerii care nu și-au făcut actele de identitate până la 18 ani să beneficieze de un „moratoriu” temporar. Mai exact, proiectul, care se află în examinare, prevede că aceste persoane nu vor fi obligate să treacă prin procedura completă de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028.

Reglementările urmează să fie aplicate în cazul persoanelor născute după 27 august 1991, care la naștere aveau cel puțin un părinte cetățean al Republicii Moldova și care nu sunt implicați în activități ilegale sau care pun în pericol securitatea statului.

Noile modificări propuse pe 11 februarie prevăd și excepții de la testul de cunoaștere a limbii române și a Constituției și permit eliberarea actelor de identitate fără procedura completă de recunoaștere a cetățeniei pentru anumite categorii. În prezent, această scutire se aplică persoanelor cu dizabilități severe, copiilor sub 14 ani și celor care primesc cetățenia „în interesul Republicii Moldova”. Proiectul adaugă două categorii noi și stabilește clar condițiile în care ASP poate elibera actele de identitate pentru tinerii care au împlinit 18 ani.

În prezent, peste 26 de mii de persoane cu vârste între 18 și 34 de ani, născute din cetățeni ai Republicii Moldova, nu au niciun act de identitate, arată datele ASP puse la dispoziția NM

Download by dumitrupetruleac03


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

FSEȘ/Facebook

Sindicatele din educație cer creșteri salariale de cel puțin 20–30%, după întâlnirea cu Tofan: „Majorarea de 14% anunțată nu este suficientă”

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) consideră insuficientă majorarea salarială de 14% discutată pentru 2027 și insistă asupra unei creșteri de cel puțin 20–30%. Poziția a fost reiterată pe 1 septembrie, în urma negocierilor cu Guvernul, la care a participat și premierul Vasile Tofan.

Discuțiile au vizat situația salariilor din sistem, plata unică de 4 mii de lei promisă angajaților și modificările la Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, care ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027.

Sindicatele susțin că o majorare de 14% nu este suficientă pentru a reduce diferența dintre salariile din educație și media pe economie.

Potrivit datelor prezentate de FSEȘ, în 2025 salariul mediu pe economie a fost de 15.594 de lei, în timp ce în învățământ a constituit 12.942 de lei, diferența fiind de aproximativ 17%. În primul trimestru al anului 2026, decalajul ar fi crescut la 18,5%: 15.987 de lei față de 13.090 de lei.

„Datele Biroului Național de Statistică arată o diferență constantă de 17–19% între salariul mediu din educație și media pe economie. Exemplul concret al unui tânăr specialist demonstrează clar că majorarea de 14% anunțată nu este suficientă. Dacă în 2026 salariul brut unui debutant este de 10 780 lei, în 2027, cu compensație și majorarea de 14%, acesta ar ajunge la 13 490 lei. Creșterea nu reduce decalajul, ci doar îl menține”, susține FSEȘ.

În aceste condiții, Federația anunță că va continua să ceară o majorare salarială de cel puțin 20–30%. Subiectul urmează să fie discutat în continuare cu Guvernul pe parcursul lunii septembrie.

În ceea ce privește plata unică de 4.000 de lei pentru angajații din educație și cercetare, sindicatele și Guvernul au convenit ca aceasta să fie reglementată printr-o hotărâre de Guvern până pe 10 septembrie.

Potrivit FSEȘ, urmează să fie achitate și alte plăți negociate anterior, inclusiv prima anuală și plățile pentru materiale didactice.

Amintim, premierul Vasile Tofan a anunțat, pe 19 noiembrie că salariile bugetarilor vor fi majorate de la 1 ianuarie 2027, iar până atunci angajații cu salarii brute mai mici de 20.000 de lei vor primi, în octombrie, plăți unice de până la 4.000 de lei. Oficialul și-a cerut atunci scuze că majorările promise pentru 1 septembrie au fost amânate până la începutul anului viitor. Detalii – AICI.

Cum vor crește salariile din educație în 2027 am explicat – AICI.

Ce cred profesorii despre cei 4 mii de lei și creșterile salariale promise, am scris – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: