Victoria Furtună

Partidul Victoriei Furtună, oficial în alegeri: CEC a înregistrat condiționat „Moldova Mare” în cursa electorală

Partidul „Moldova Mare”, condus de Victoria Furtună, a fost înregistrat oficial în cursa pentru parlamentare de Comisia Electorală Centrală, cu 7 voturi pentru și 2 abțineri. Autoritățile electorale au menționat însă că înregistrarea poate fi revocată dacă lista de candidați nu va respecta prevederile Codului Electoral.

Lista partidului, care deocamdată nu a fost făcută publică, include 69 de candidați pentru alegerile viitoare.

„În vederea executării hotărârii Curții de Apel Centru din 26 august urmează a fi înregistrată lista de candidaților la funcția de deputat în Parlamentul R. Moldova din partea partidului „Moldova Mare”, sub rezerva revocării, dacă lista respectiva nu va corespunde cerințelor din Codul electoral”, a menționat raportoarea CEC, Tatiana Barburoș.

Prezentă la ședință, Victoria Furtună a respins însinuările potrivit cărora formațiunea pe care o conduce ar fi parte a unui bloc electoral camuflat. Criticile au apărut din cauza că, pe lista depusă la CEC, figurează mai mulți candidați care anterior au reprezentat partide afiliate lui Ilan Șor – „Renaștere” și „Șansă” – formațiuni excluse din alegeri, cu activitatea limitată sau aflate în proces de dizolvare în instanță.

Furtună a explicat că acești candidați au depus cereri și au aderat oficial la partidul său. „Regret să aud aceste lucruri”, a declarat lidera „Moldova Mare”.

Amintim că CEC a respins pe 23 august înregistrarea Partidului „Moldova Mare” în cursa electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. CEC a motivat refuzul prin faptul că lista depusă de formațiune nu respectă proporția de gen, după ce un potențial candidat a fost exclus pe motiv de condamnare penală.

Ulterior, Curtea Supremă de Justiție menținuse hotărârea CEC, care refuzase înregistrarea formațiunii în competiția electorală.

Pe 4 septembrie, CSJ totuși a respins recursul depus de CEC și a menținut în vigoare decizia Curții de Apel. Astfel, CEC a fost obligată să reexamineze cererea formațiunii privind înregistrarea în cursa pentru parlamentare.

***

Precizăm că Victoria Furtună este fost procuror anticorupție, care a activat timp de 18 ani în sistem. Aceasta a demisionat cu scandal în martie 2024, acuzând Serviciul de Informații și Securitate că ar fi plasat-o pe lista persoanelor care reprezintă „o amenințare la adresa securității naționale”, după ce ar fi inițiat pe 11 ianuarie 2024 un dosar care ar demonstra că instituții publice ale statului ar fi fabricat și ar fi diseminat informații false împotriva judecătorilor neloiali guvernării. În reacție, SIS a declarat că avizele pe care le întocmește au la bază informații „pertinente și verificate”.

După ce a demisionat, Victoria Furtună a devenit activă pe rețelele de socializare, a început să acorde interviuri, în care a abordat inclusiv subiecte politice, iar în Chișinău au apărut bannere cu imaginea sa. Toate acestea au culminat cu intrarea sa în alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024, în calitate de „candidat independent”.

Scrutinul prezidențial s-a desfășurat pe fundalul unei anchete privind o schemă de corupere electorală, desfășurată de oligarhul fugar Ilan Șor. În ajunul alegerilor, Ziarul de Gardă a publicat o investigației care arată că Victoria Furtună este beneficiară a schemei.

În cadrul scrutinului prezidențial, Victoria Furtună a obținut 4,45% din voturile exprimate.

În pofida faptului că acum conduce un partid care se declară pro-european, de când a ajuns în atenția publică, Victoria Furtună s-a remarca prin declarații împotriva Uniunii Europene. Chiar în urmă cu o zi, pe 17 martie, aceasta a scris pe canalul său de Telegram că ajutorul european de 1,9 miliarde de euro pentru Republica Moldova este „sclavie financiară”.

Totodată, Victoria Furtună susține că Republica Moldova și Federația Rusă ar trebui să-și îmbunătățească relațiile, care au degradat după începerea invaziei ruse pe scară largă asupra Ucrainei.

Pe 6 martie, Furtună a avut o întrevedere cu ambasadorul desemnat al Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov. Ea a publicat o fotografie făcută în timpul întâlnirii, în care apare alături de Ozerov pe fundalul unui portret al președintelui rus, Vladimir Putin, care a ordonat invadarea țării vecine.

Pe 18 martie, Victoria Furtună a devenit lider de partid. Aceasta a preluat conducerea Partidului Moldova Mare. Ea a declarat atunci că pledează pentru neutralitatea statului nostru, precum și „restabilirea limbii moldovenești”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Parlamentul Republicii Moldova

Tofan, despre rezultatele PISA-2025: „Nu trebuie să ținem copiii captivi în școli mici”. Mesaj pentru opoziție

Diferențele mari dintre rezultatele elevilor din școlile mici și cele ale elevilor din instituțiile mari înregistrate în cadrul Programulului pentru Evaluarea Internațională a Elevilor – PISA 2025 –  confirmă necesitatea continuării reformelor în educație. Declarația a fost făcută de premierul Vasile Tofan, în debutul ședinței Guvernului din 9 septembrie. Oficialul a cerut opoziției să nu transforme reorganizarea școlilor într-un subiect de „speculație politică” și „populism”.

Tofan a atras atenția că cel mai mare decalaj evidențiat de rezultatele PISA 2025 este cel dintre școlile mici și cele mari. Potrivit datelor prezentate de premier, 59% dintre elevii școlilor mici nu ating nivelul de bază la științe, față de 28% în instituțiile mari. La matematică, proporția este de 68% în școlile mici și 37% în cele mari, iar la lectură – de 65%, respectiv 32%.

„Vreau să fac să se gândească fiecare politician care insistă ca să ținem copiii noștri captivi în școli mici, cu resurse limitate, cu un număr limitat de profesori și speculează acest subiect, ei la rândul lor, dându-și copiii la cele mai bune școli, să se uite la aceste rezultate PISA, pentru soarta copiilor nu e subiect de speculație politică”, a declarat Vasile Tofan.

Premierul a spus că reformele trebuie continuate, chiar dacă presupun decizii dificile. În opinia sa, cât mai mulți elevi trebuie să învețe în instituții bine dotate, care sunt, de regulă, școli mari.

„Chiar dacă trebuia să ia autobuzul și să meargă mai departe, nu avem altă soluție, dacă chiar ne pasă de copiii noștri. Populismul nu o să ne ajute să avem rezultate mai bune. Vreau opoziția să termine cu acest populism care descurajează reformele cu adevărat importante în educație”, a adăugat șeful Guvernului, Vasile Tofan.

Ce arată rezultatele PISA 2025

În acest an, elevii din Republica Moldova au acumulat în medie 422 de puncte la științe, cu cinci puncte mai mult decât în 2022. Acesta este singurul dintre cele trei domenii principale în care a fost înregistrată o creștere față de ediția precedentă. Totuși, cel mai bun rezultat al țării la științe rămâne cel din 2015 și 2018 – câte 428 de puncte.

Premierul consideră că avansul înregistrat la această disciplină arată primele efecte ale investițiilor în laboratoarele școlare.

La noul domeniu evaluat, „Învățarea în lumea digitală”, adolescenții moldoveni au obținut 452 de puncte, depășind rezultatele elevilor din România, Bulgaria și Georgia. Tofan a calificat această performanță drept principalul motiv de mândrie pentru Republica Moldova.

În schimb, punctajele la matematică și lectură au scăzut. Elevii au acumulat 410 puncte la matematică, cu patru mai puține decât în 2022, și 404 puncte la lectură, în scădere cu șapte puncte.

La nivel internațional, rezultatele la lectură au fost, de asemenea, în scădere. Potrivit Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, media statelor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică a coborât cu 15 puncte numai în ultimul ciclu de evaluare.

PISA 2025 a evidențiat un decalaj de aproximativ 60–65 de puncte între elevii din școlile mari și cei din instituțiile mici, în toate cele trei domenii principale.

La evaluare au participat aproximativ 6.600 de adolescenți de 15 ani din Republica Moldova, alături de elevi din alte 90 de țări. Testele măsoară capacitatea tinerilor de a aplica în situații reale cunoștințele acumulate la școală. Republica Moldova participă la evaluarea PISA din 2009, iar ediția din 2025 a fost a cincea pentru țara noastră.

***

Precizăm că, la începutul anului 2026, ministrul Educației, Dan Perciun, a inițiat o amplă reformă care prevedea reorganizarea a 73 de școli mici, în funcție de numărul elevilor. Inițiativa a fost criticată de opoziție, care a acuzat guvernarea că închide școlile și contribuie astfel la dispariția satelor.

Potrivit datelor oferite de Ministerul Educației la solicitarea NewsMaker, 67 dintre cele 73 de instituții incluse în ordinul ministrului au fost reorganizate în anul de studii 2026–2027. Reforma a vizat 448 de cadre didactice. Dintre acestea, 289 au în continuare un loc de muncă, fie în instituțiile reorganizate, fie în alte școli.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: