Politică

PAS are nevoie de un răgaz? De ce nu s-a întâmplat nimic la prima ședință a parlamentului

Alexandra Batanova
| 27 iulie, 2021
13:45

Prima ședință a parlamentului, la care era așteptată formarea fracțiunilor, a comisiilor parlamentare și numirea organelor de conducere ale legislativului, s-a încheiat la inițiativa Partidului Acțiune și Solidaritate, după discursul președintelui Maia Sandu. Socialiștii au acuzat PAS că aceștia nu ar dori să lucreze, iar cei de la PAS au declarat că respectă regulamentul. Angela Colațchi, doctor în politologie, consideră că în acest caz, ar putea să fie ceva mai mult decât atât.

Pauză neașteptată

Ședința parlamentului de legislatura a XI-a, care a avut loc la 26 iulie, a durat ceva mai mult de o oră. Aceasta s-a încheiat după raportul prezentat de Domnica Manole, președintele Curții Constituționale, despre confirmarea rezultatelor alegerilor și distribuirea mandatelor și după discursul de 40 de minute al președintelui Maia Sandu, în care aceasta a comunicat detaliat, ce urmează să realizeze noua guvernare în Moldova.

După aceasta, Igor Grosu, liderul PAS (asigură interimatul președintelui partidului), a propus să fie anunțată o pauză a ședinței până la 29 iulie.

Această propunere nu a fost pe placul deputaților din opoziție. Vlad Bătrîncea, reprezentantul PSRM, și-a întrebat colegii: „Ne-ați convocat ca o persoană să aibă discurs de 40 de minute aici?”. Mai târziu, în cadrul unui briefing, acesta va declara că nu înțelege, de ce în loc să fie formate comisiile parlamentare și să înceapă să muncească, deputații din cea mai mare fracțiune a parlamentului au părăsit ședința.

Iar Igor Grosu va declara în cadrul unui briefing că socialiștii au știut este planificată anunțarea unei pauze și că au fost de acord cu aceasta, dar s-au răzgândit în ultimul moment.

„Deși regulamentul parlamentului prevede ca în termen de 10 zile să aibă loc constituirea fracțiunilor, am rugat respectuos să ne mobilizăm într-un timp mai scurt, ca să discutăm componența nominală a Biroului permanent, candidaturile pentru poziția de vicepreședinți, candidaturile la șefia comisiilor parlamentare etc. Noi am informat despre aceasta și ne-am consultat cu membrii opoziției”, a declarat Grosu.

Sergiu Litvinenco, deputat PAS, a scris pe pagina sa de Facebook că această pauză corespunde regulamentului parlamentului și a reamintit că, potrivit acestui regulament, fracțiunile se constituie în termen de 10 zile de la constituirea legală a parlamentului.

„Evident că acest termen nu poate fi interpretat în sensul în care fracțiunile se constituie peste două minute de la constituirea legală a parlamentului”, a scris deputatul. Litvinenco a adăugat că dacă se putea și altfel și dacă ar fi fost alese toate organele de lucru ale parlamentului azi, socialiștii ar fi criticat PAS pentru aceasta.

„N-au ajuns la un acord”

În același timp, doctorul în politologie Angela Colațchi a menționat într-un comentariu pentru NM că această pauză ar putea însemna ceva mai mult decât o simplă dorință de a respecta procedurile.

„Până nu vor fi constituite fracțiunile, nu pot fi inițiate consultările cu președintele țării privind formarea guvernului. Înseamnă că, probabil, cei de la PAS încă nu au convenit în privința tuturor candidaților”, consideră ea și menționează că, de facto, fracțiunile există deja, iar formarea acestora este o simplă formalitate.

Experta a menționat că astfel de acțiuni ale PAS creează teren pentru speculări în spațiul public și că acest lucru ar putea să afecteze partidul. În același timp, Grosu declară jurnaliștilor că joi vor fi anunțate toate numele.

Acesta a declarat în cadrul unui briefing că PAS are o candidatură pentru funcția de premier, dar nu va dezvălui numele acesteia până joi, când ar trebui să se desfășoare ședința parlamentului. Iar Grosu intenționează să rămână în parlament.

„Săptămâna aceasta, după ce vor fi constituite organele de conducere ale parlamentului, e posibil ca președintele va invita fracțiunile la consultări și va anunța numele candidatului. Este evident faptul că noi avem un candidat, dar vom anunța numele acestuia la consultările cu președintele”, a subliniat Grosu.

De notat că, potrivit unor informații neconfirmate ale unor surse, cabinetul de miniștri ar putea fi condus de vicepreședintele PAS Natalia Gavrilița. În același timp, nu se știe dacă și acum va fi desemnată aceeași componență a cabinetului de miniștri ca și cea pe care PAS a propus-o spre votare în luna februarie 2021.

Știri similare

Viață

Două sate din Rezina, fără apă. Proiectul unei rețele de apeduct și canalizare, de peste 13 mln lei, a eșuat

Politică

Kulminski, discuție cu emisarul american pentru Ucraina despre rolul Moldovei în „ecuația geopolitică regională”

Viață

„Au fost preluate dintr-un depozit neidentificat din Ucraina”. Procurorii, despre munițiile de la vamă

Mihaela Conovali
| 26 noiembrie, 2025
08:51

Procuratura Generală a Republicii Moldova a venit cu detalii, pe 26 noiembrie, în cazul camionului cu armament depistat la vama Leușeni-Albița. Potrivit instituției, munițiile au fost introduse pe teritoriul Republicii Moldova „prin contrabandă cu ajutorul unui cărăuș, care circula cu camionul marfar periodic din Ucraina”. Procuratura Generală a mai precizat că armamentul a fost preluat „dintr-un depozit neidentificat din Ucraina, de la persoane necunoscute”.

Procuratura Generală a anunțat că, în cadrul dosarului investigat de autoritățile din Republica Moldova, a fost creat un grup de lucru comun cu autoritățile din România. „Potrivit datelor obținute în cadrul anchetei pe linie de cooperare internațională, au fost stabilite drept corp delict următoarele: 18 elemente de muniție de tip 2, adică componente de muniție; 8 elemente de muniție de tip 1, adică muniție completă; lansator sol-aer; dronă de tip „Geran 2” formată din mai multe elemente dezmembrate în urma doborârii, prezentând așchii în zonele de desprindere, respectiv cu motorul desfăcut pe dronă – fără elemente de interes pirotehnic”, a comunicat instituția.

Conform Procuraturii Generale, „aceste muniții au fost introduse pe teritoriul Republicii Moldova prin contrabandă cu ajutorul unui cărăuș, care circula cu camionul marfar periodic din Ucraina”. „Munițiile au fost preluate prin intermediul a mai multor curse, care presupuneau transportarea a câte două unități de muniții, preluate dintr-un depozit neidentificat din Ucraina, de la persoane necunoscute. Acestea au fost aduse în mod camuflat în Republica Moldova, de unde în scurt timp, au fost preluate de către mai mulți complici”, a adăugat instituția.

Procurorii au spus că, „din probele și informațiile preliminare obținute pe caz, nu s-a identificat că armele/munițiile ar fi provenit din depozite militare sau strategice, precum depozitul de la Cobasna sau cele ale Armatei Naționale”.

Procuratura Generală a mai declarat că „actele vamale de export au fost perfectate pentru „articole din metal” cu destinația Israel”: „Persoanele responsabile pentru documentele vamale de export și organizarea exportului (exportatorul/furnizorul, brokerul vamal și transportatorul) – au, în prezent, statut de învinuit, fiind arestate. Toate circumstanțele vor fi stabilite în cadrul urmăririi penale”.

„Toate instituțiile statului cooperează pentru ca cetățenii Republicii Moldova să fie în siguranță. Există o cooperare internațională a mai multor instituții, pentru ca asemenea cazuri să fie investigate cu maximă rigoare și pentru a ne asigura că aceste arme nu ajung în traficul internațional de arme. (…) Orice potențială breșă de securitate și alte detalii sunt în proces de investigare în cadrul anchetei, inclusiv ipoteza unei acțiuni de discreditare a Republicii Moldova”, se mai arată în declarația Procuraturii Generale.

***

Un camion cu armament, descoperit în noaptea de 19 spre 20 noiembrie la Vama Albița–Leușeni, a declanșat anchete în Republica Moldova și România.

Pe 20 noiembrie, procurorii pentru combaterea criminalității din R. Moldova au anunțat reținerea a două persoane pentru 72 de ore. Ulterior, pe 21 noiembrie, au anunțat că a fost reținută și a treia persoană. Cei trei reținuți, toți din Chișinău, au avut următoarele roluri în schemă, conform procurorilor: conducătorul întreprinderii care a comandat transportarea mărfii (a treia persoană reținută), conducătorul companiei de transport și brokerul. Tot pe 21 noiembrie, Poliția Română a anunțat reținerea șoferului camionului. Procurorii din R. Moldova au confirmat că șoferul, reținut de autoritățile române, este cetățean al Republicii Moldova și că marfa de contrabandă a fost încărcată în camion în municipiul Chișinău.

NewsMaker a adunat informațiile publice despre cazul armamentului de la vamă AICI.