Андрей Мардарь / NewsMaker

PAS are nevoie de un răgaz? De ce nu s-a întâmplat nimic la prima ședință a parlamentului

Prima ședință a parlamentului, la care era așteptată formarea fracțiunilor, a comisiilor parlamentare și numirea organelor de conducere ale legislativului, s-a încheiat la inițiativa Partidului Acțiune și Solidaritate, după discursul președintelui Maia Sandu. Socialiștii au acuzat PAS că aceștia nu ar dori să lucreze, iar cei de la PAS au declarat că respectă regulamentul. Angela Colațchi, doctor în politologie, consideră că în acest caz, ar putea să fie ceva mai mult decât atât.

Pauză neașteptată

Ședința parlamentului de legislatura a XI-a, care a avut loc la 26 iulie, a durat ceva mai mult de o oră. Aceasta s-a încheiat după raportul prezentat de Domnica Manole, președintele Curții Constituționale, despre confirmarea rezultatelor alegerilor și distribuirea mandatelor și după discursul de 40 de minute al președintelui Maia Sandu, în care aceasta a comunicat detaliat, ce urmează să realizeze noua guvernare în Moldova.

După aceasta, Igor Grosu, liderul PAS (asigură interimatul președintelui partidului), a propus să fie anunțată o pauză a ședinței până la 29 iulie.

Această propunere nu a fost pe placul deputaților din opoziție. Vlad Bătrîncea, reprezentantul PSRM, și-a întrebat colegii: „Ne-ați convocat ca o persoană să aibă discurs de 40 de minute aici?”. Mai târziu, în cadrul unui briefing, acesta va declara că nu înțelege, de ce în loc să fie formate comisiile parlamentare și să înceapă să muncească, deputații din cea mai mare fracțiune a parlamentului au părăsit ședința.

Iar Igor Grosu va declara în cadrul unui briefing că socialiștii au știut este planificată anunțarea unei pauze și că au fost de acord cu aceasta, dar s-au răzgândit în ultimul moment.

„Deși regulamentul parlamentului prevede ca în termen de 10 zile să aibă loc constituirea fracțiunilor, am rugat respectuos să ne mobilizăm într-un timp mai scurt, ca să discutăm componența nominală a Biroului permanent, candidaturile pentru poziția de vicepreședinți, candidaturile la șefia comisiilor parlamentare etc. Noi am informat despre aceasta și ne-am consultat cu membrii opoziției”, a declarat Grosu.

Sergiu Litvinenco, deputat PAS, a scris pe pagina sa de Facebook că această pauză corespunde regulamentului parlamentului și a reamintit că, potrivit acestui regulament, fracțiunile se constituie în termen de 10 zile de la constituirea legală a parlamentului.

„Evident că acest termen nu poate fi interpretat în sensul în care fracțiunile se constituie peste două minute de la constituirea legală a parlamentului”, a scris deputatul. Litvinenco a adăugat că dacă se putea și altfel și dacă ar fi fost alese toate organele de lucru ale parlamentului azi, socialiștii ar fi criticat PAS pentru aceasta.

„N-au ajuns la un acord”

În același timp, doctorul în politologie Angela Colațchi a menționat într-un comentariu pentru NM că această pauză ar putea însemna ceva mai mult decât o simplă dorință de a respecta procedurile.

„Până nu vor fi constituite fracțiunile, nu pot fi inițiate consultările cu președintele țării privind formarea guvernului. Înseamnă că, probabil, cei de la PAS încă nu au convenit în privința tuturor candidaților”, consideră ea și menționează că, de facto, fracțiunile există deja, iar formarea acestora este o simplă formalitate.

Experta a menționat că astfel de acțiuni ale PAS creează teren pentru speculări în spațiul public și că acest lucru ar putea să afecteze partidul. În același timp, Grosu declară jurnaliștilor că joi vor fi anunțate toate numele. 

Acesta a declarat în cadrul unui briefing că PAS are o candidatură pentru funcția de premier, dar nu va dezvălui numele acesteia până joi, când ar trebui să se desfășoare ședința parlamentului. Iar Grosu intenționează să rămână în parlament.

„Săptămâna aceasta, după ce vor fi constituite organele de conducere ale parlamentului, e posibil ca președintele va invita fracțiunile la consultări și va anunța numele candidatului. Este evident faptul că noi avem un candidat, dar vom anunța numele acestuia la consultările cu președintele”, a subliniat Grosu.

De notat că, potrivit unor informații neconfirmate ale unor surse, cabinetul de miniștri ar putea fi condus de vicepreședintele PAS Natalia Gavrilița. În același timp, nu se știe dacă și acum va fi desemnată aceeași componență a cabinetului de miniștri ca și cea pe care PAS a propus-o spre votare în luna februarie 2021.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: