Андрей Мардарь / NewsMaker

PAS are nevoie de un răgaz? De ce nu s-a întâmplat nimic la prima ședință a parlamentului

Prima ședință a parlamentului, la care era așteptată formarea fracțiunilor, a comisiilor parlamentare și numirea organelor de conducere ale legislativului, s-a încheiat la inițiativa Partidului Acțiune și Solidaritate, după discursul președintelui Maia Sandu. Socialiștii au acuzat PAS că aceștia nu ar dori să lucreze, iar cei de la PAS au declarat că respectă regulamentul. Angela Colațchi, doctor în politologie, consideră că în acest caz, ar putea să fie ceva mai mult decât atât.

Pauză neașteptată

Ședința parlamentului de legislatura a XI-a, care a avut loc la 26 iulie, a durat ceva mai mult de o oră. Aceasta s-a încheiat după raportul prezentat de Domnica Manole, președintele Curții Constituționale, despre confirmarea rezultatelor alegerilor și distribuirea mandatelor și după discursul de 40 de minute al președintelui Maia Sandu, în care aceasta a comunicat detaliat, ce urmează să realizeze noua guvernare în Moldova.

După aceasta, Igor Grosu, liderul PAS (asigură interimatul președintelui partidului), a propus să fie anunțată o pauză a ședinței până la 29 iulie.

Această propunere nu a fost pe placul deputaților din opoziție. Vlad Bătrîncea, reprezentantul PSRM, și-a întrebat colegii: „Ne-ați convocat ca o persoană să aibă discurs de 40 de minute aici?”. Mai târziu, în cadrul unui briefing, acesta va declara că nu înțelege, de ce în loc să fie formate comisiile parlamentare și să înceapă să muncească, deputații din cea mai mare fracțiune a parlamentului au părăsit ședința.

Iar Igor Grosu va declara în cadrul unui briefing că socialiștii au știut este planificată anunțarea unei pauze și că au fost de acord cu aceasta, dar s-au răzgândit în ultimul moment.

„Deși regulamentul parlamentului prevede ca în termen de 10 zile să aibă loc constituirea fracțiunilor, am rugat respectuos să ne mobilizăm într-un timp mai scurt, ca să discutăm componența nominală a Biroului permanent, candidaturile pentru poziția de vicepreședinți, candidaturile la șefia comisiilor parlamentare etc. Noi am informat despre aceasta și ne-am consultat cu membrii opoziției”, a declarat Grosu.

Sergiu Litvinenco, deputat PAS, a scris pe pagina sa de Facebook că această pauză corespunde regulamentului parlamentului și a reamintit că, potrivit acestui regulament, fracțiunile se constituie în termen de 10 zile de la constituirea legală a parlamentului.

„Evident că acest termen nu poate fi interpretat în sensul în care fracțiunile se constituie peste două minute de la constituirea legală a parlamentului”, a scris deputatul. Litvinenco a adăugat că dacă se putea și altfel și dacă ar fi fost alese toate organele de lucru ale parlamentului azi, socialiștii ar fi criticat PAS pentru aceasta.

„N-au ajuns la un acord”

În același timp, doctorul în politologie Angela Colațchi a menționat într-un comentariu pentru NM că această pauză ar putea însemna ceva mai mult decât o simplă dorință de a respecta procedurile.

„Până nu vor fi constituite fracțiunile, nu pot fi inițiate consultările cu președintele țării privind formarea guvernului. Înseamnă că, probabil, cei de la PAS încă nu au convenit în privința tuturor candidaților”, consideră ea și menționează că, de facto, fracțiunile există deja, iar formarea acestora este o simplă formalitate.

Experta a menționat că astfel de acțiuni ale PAS creează teren pentru speculări în spațiul public și că acest lucru ar putea să afecteze partidul. În același timp, Grosu declară jurnaliștilor că joi vor fi anunțate toate numele. 

Acesta a declarat în cadrul unui briefing că PAS are o candidatură pentru funcția de premier, dar nu va dezvălui numele acesteia până joi, când ar trebui să se desfășoare ședința parlamentului. Iar Grosu intenționează să rămână în parlament.

„Săptămâna aceasta, după ce vor fi constituite organele de conducere ale parlamentului, e posibil ca președintele va invita fracțiunile la consultări și va anunța numele candidatului. Este evident faptul că noi avem un candidat, dar vom anunța numele acestuia la consultările cu președintele”, a subliniat Grosu.

De notat că, potrivit unor informații neconfirmate ale unor surse, cabinetul de miniștri ar putea fi condus de vicepreședintele PAS Natalia Gavrilița. În același timp, nu se știe dacă și acum va fi desemnată aceeași componență a cabinetului de miniștri ca și cea pe care PAS a propus-o spre votare în luna februarie 2021.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ucraina, gata să îl nominalizeze pe Trump la Premiul Nobel pentru Pace. Zelenski a anunțat condiția

Kievul este gata să îl nominalizeze pe președintele SUA, Donald Trump, pentru Premiul Nobel pentru Pace, a declarat președintele ucrainea, Volodimir Zelenski, pe 9 octombrie. Condiția este ca acesta să trimită rachete Tomahawk Ucrainei și să ajute la încheierea unui armistițiu cu Rusia, scrie Politico.

„În cadrul ultimei noastre întâlniri, nu am auzit un „nu”. Ceea ce am auzit a fost că lucrările vor continua la nivel tehnic și că această posibilitate va fi luată în considerare”, a declarat Zelenski jurnaliștilor din Kiev despre întâlnirea pe care a avut-o cu președintele SUA în marja Adunării Generale a Națiunilor Unite de la New York, la sfârșitul lunii septembrie.

„Planul de încheiere a războiului nu va fi ușor, dar este cu siguranță calea de urmat. Și dacă Trump oferă lumii – mai ales poporului ucrainean – șansa unui astfel de armistițiu, atunci da, ar trebui să fie nominalizat pentru Premiul Nobel pentru Pace. Îl vom nominaliza în numele Ucrainei”, a declarat Zelenski.

Trump pare să fi făcut o adevărată obsesie pentru obținerea Premiului Nobel pentru Pace. Președintele SUA a făcut campanie pentru a primi distincția. El spune că „a pus capăt la şapte războaie” şi chiar l-a sunat pe ministrul norvegian al finanţelor, fostul secretar general al NATO Jens Stoltenberg, pentru a-l întreba despre candidatura sa.

Președintele SUA a comparat adesea inițiativele sale de politică externă cu recunoașterea globală de care s-a bucurat fostul președinte american Barack Obama în timpul mandatului său.

Obama a câștigat Premiul Nobel pentru Pace în 2009 „pentru eforturile sale extraordinare de consolidare a diplomației internaționale și a cooperării între popoare” – chiar dacă la acel moment se afla la putere de doar câteva luni, scrie Al Jazeera.

Precizăm că Trump a declarat luni că a luat „oarecum” o decizie cu privire la trimiterea rachetelor în Ucraina, dar a dorit să știe modul în care acestea vor fi utilizate: „Am luat o decizie, într-un fel. Cred că vreau să aflu ce fac cu ele, unde le trimit, presupun. Trebuie să pun această întrebare”, a spus Trump, adăugând că nu dorește să vadă o escaladare a situației.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a avertizat miercuri, într-un briefing, că trimiterea rachetelor Tomahawk către Kiev „ar duce la o nouă etapă gravă de escaladare a crizei ucrainene… și ar provoca daune ireparabile relațiilor ruso-americane”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: