Андрей Мардарь / NewsMaker

PAS are nevoie de un răgaz? De ce nu s-a întâmplat nimic la prima ședință a parlamentului

Prima ședință a parlamentului, la care era așteptată formarea fracțiunilor, a comisiilor parlamentare și numirea organelor de conducere ale legislativului, s-a încheiat la inițiativa Partidului Acțiune și Solidaritate, după discursul președintelui Maia Sandu. Socialiștii au acuzat PAS că aceștia nu ar dori să lucreze, iar cei de la PAS au declarat că respectă regulamentul. Angela Colațchi, doctor în politologie, consideră că în acest caz, ar putea să fie ceva mai mult decât atât.

Pauză neașteptată

Ședința parlamentului de legislatura a XI-a, care a avut loc la 26 iulie, a durat ceva mai mult de o oră. Aceasta s-a încheiat după raportul prezentat de Domnica Manole, președintele Curții Constituționale, despre confirmarea rezultatelor alegerilor și distribuirea mandatelor și după discursul de 40 de minute al președintelui Maia Sandu, în care aceasta a comunicat detaliat, ce urmează să realizeze noua guvernare în Moldova.

După aceasta, Igor Grosu, liderul PAS (asigură interimatul președintelui partidului), a propus să fie anunțată o pauză a ședinței până la 29 iulie.

Această propunere nu a fost pe placul deputaților din opoziție. Vlad Bătrîncea, reprezentantul PSRM, și-a întrebat colegii: „Ne-ați convocat ca o persoană să aibă discurs de 40 de minute aici?”. Mai târziu, în cadrul unui briefing, acesta va declara că nu înțelege, de ce în loc să fie formate comisiile parlamentare și să înceapă să muncească, deputații din cea mai mare fracțiune a parlamentului au părăsit ședința.

Iar Igor Grosu va declara în cadrul unui briefing că socialiștii au știut este planificată anunțarea unei pauze și că au fost de acord cu aceasta, dar s-au răzgândit în ultimul moment.

„Deși regulamentul parlamentului prevede ca în termen de 10 zile să aibă loc constituirea fracțiunilor, am rugat respectuos să ne mobilizăm într-un timp mai scurt, ca să discutăm componența nominală a Biroului permanent, candidaturile pentru poziția de vicepreședinți, candidaturile la șefia comisiilor parlamentare etc. Noi am informat despre aceasta și ne-am consultat cu membrii opoziției”, a declarat Grosu.

Sergiu Litvinenco, deputat PAS, a scris pe pagina sa de Facebook că această pauză corespunde regulamentului parlamentului și a reamintit că, potrivit acestui regulament, fracțiunile se constituie în termen de 10 zile de la constituirea legală a parlamentului.

„Evident că acest termen nu poate fi interpretat în sensul în care fracțiunile se constituie peste două minute de la constituirea legală a parlamentului”, a scris deputatul. Litvinenco a adăugat că dacă se putea și altfel și dacă ar fi fost alese toate organele de lucru ale parlamentului azi, socialiștii ar fi criticat PAS pentru aceasta.

„N-au ajuns la un acord”

În același timp, doctorul în politologie Angela Colațchi a menționat într-un comentariu pentru NM că această pauză ar putea însemna ceva mai mult decât o simplă dorință de a respecta procedurile.

„Până nu vor fi constituite fracțiunile, nu pot fi inițiate consultările cu președintele țării privind formarea guvernului. Înseamnă că, probabil, cei de la PAS încă nu au convenit în privința tuturor candidaților”, consideră ea și menționează că, de facto, fracțiunile există deja, iar formarea acestora este o simplă formalitate.

Experta a menționat că astfel de acțiuni ale PAS creează teren pentru speculări în spațiul public și că acest lucru ar putea să afecteze partidul. În același timp, Grosu declară jurnaliștilor că joi vor fi anunțate toate numele. 

Acesta a declarat în cadrul unui briefing că PAS are o candidatură pentru funcția de premier, dar nu va dezvălui numele acesteia până joi, când ar trebui să se desfășoare ședința parlamentului. Iar Grosu intenționează să rămână în parlament.

„Săptămâna aceasta, după ce vor fi constituite organele de conducere ale parlamentului, e posibil ca președintele va invita fracțiunile la consultări și va anunța numele candidatului. Este evident faptul că noi avem un candidat, dar vom anunța numele acestuia la consultările cu președintele”, a subliniat Grosu.

De notat că, potrivit unor informații neconfirmate ale unor surse, cabinetul de miniștri ar putea fi condus de vicepreședintele PAS Natalia Gavrilița. În același timp, nu se știe dacă și acum va fi desemnată aceeași componență a cabinetului de miniștri ca și cea pe care PAS a propus-o spre votare în luna februarie 2021.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Vlad Filat ia în calcul participarea la alegerile prezidențiale

Vlad Filat, lider al Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM) și fost prim-ministru, nu exclude că ar putea participa la un scrutin electoral în viitor, inclusiv unul prezidențial. El a spus că, în dependență de rezultatul pe care-l va obține la alegerile la care va concura, va decide dacă să-și continue sau să-și încheie cariera politică. Afirmațiile au fost făcute în cadrul ediției din 13 martie a podcast-ului „Neredactat”.

Eu din 2014 nu am mai participat la nicio o alegere, pentru că am fost în detenție, ulterior – am fost blocat. (…) Eu calculele politice le înțeleg… Mă refer acum la discipolii mei. Dar dincolo de oportunitate este principiul legalității și moralității. Uite, aspectul ăsta al legalității și moralității nu pot să-l accept din partea lor. Și de aia eu o să insist. (…) Și eu o să ajung în situația în care voi participa în alegeri, oricare vor fi ele: parlamentare sau locale”, a declarat Vlad Filat.

Întrebat dacă ar putea concura inclusiv la un scrutin prezidențial, liderul PLDM a spus: „De ce nu?”.

El a mai precizat că, în dependență de rezultatul pe care-l va obține la un eventual scrutin electoral la care va candida, va decide dacă să-și continue sau nu cariera politică.

În funcție de votul oamenilor, eu voi lua o decizie finală. (…) Mă voi conforma”, a spus politicianul.

Vlad Filat a fost prim-ministru al Republicii Moldova în perioada 2009 – 2013.

În octombrie 2015, politicianul a fost lipsit de imunitatea parlamentară, fiind cercetat penal. În același timp, el a demisionat din funcția de președinte al PLDM.

În 2016, Vlad Filat a fost condamnat la nouă ani de închisoare pentru trafic de influență și corupție pasivă, însă a fost eliberat condiționat pe 3 decembrie 2019. Totodată, judecătorii au anulat decizia de privare a lui Filat de Ordinul Republicii și interdicția de cinci ani de a ocupa anumite funcții.

Filat a revenit la conducerea PLDM în august 2020.

În perioada în care ex-premierul s-a aflat după gratii, avocații săi au depus o cerere la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO) cu privire dosarul penal în care a fost condamnat. Pe 31 ianuarie 2023, CtEDO a condamnat Guvernul Republicii Moldova pentru un proces inechitabil în cazul lui Vlad Filat, obligându-l să-i achite 7 500 de euro în calitate de despăgubiri.

Menționăm că Vlad Filat intenționa să candideze la alegerile prezidențiale din 2024, însă acest lucru nu s-a mai întâmplat. Anterior, PLDM a acuzat autoritățile centrale că ar fi „blocat” executarea hotărârii CtEDO în privința liderului său și, astfel, statutul lui de condamnat a rămas în vigoare, ceea ce a exclus o eventuală candidatură în alegeri.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: