PAS, la Curtea Constituțională cu propunerea de inițiere a referendumului pentru revizuirea Constituției

Propunerea de inițiere a referendumului pentru revizuirea Constituției va fi transmisă pe 9 aprilie Curții Constituționale. Aceasta conține proiectul de hotărâre privind desfășurarea referendumului republican constituțional și proiectul de lege pentru modificarea Constituției. Curtea Constituțională are la dispoziție zece zile să se expună. Precizările au fost făcute de președinta Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități Veronica Roșca. 

Pe 9 aprilie, deputata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Veronica Roșca a anunțat că a fost definitivat proiectul de lege privind modificarea Constituției Republicii Moldova.

„Vom solicita astăzi o propunere de inițiere a referendumului republican de revizuire a Constituției, în adresa Curții Constituționale – de a emite un aviz ce vizează această propunere de modificare a Constituției Republicii Moldova. Această propunere include proiectul de hotărâre al Parlamentului privind desfășurarea referendumului republican constituțional cât și propriu zis proiectul de lege pentru modificarea Constituției Republicii Moldova cu următorul conținutul acestei inițiative: în primul rând se dorește reconfirmarea identității europene a poporului Republicii Moldova și declararea integrării europeană drept obiectiv strategic al Republicii Moldova. Astfel se propune completarea preambulului Constituției Republicii Moldova cu două aliniate noi. Totodată se propune completarea Constituției cu un nou titlu, titlul 5 prim „Integrarea în Uniunea Europeană”. Se propune aderarea Republicii Moldova la tratatele constitutive ale Uniunii Europene precum și aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene și să se realizeze de către Parlament prin lege organică. Totodată, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene precum și ale celorlalte acte juridice cu caracter obligatoriu ale Uniunii Europene să aibă prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne cu respectarea prevederilor actului de aderare”, a comunicat Roșca.

Ea a mai spus că „Articolul 2 din proiectul legii prevede că aceasta intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a hotărârii Curții Constituționale privind confirmarea rezultatelor referendumului republican”.

„Țin să accentuez faptul că astăzi are loc demararea propriu zisă a inițierii referendumului constituțional de modificare a Constituției. Următoarea etapă va viza eliberarea avizului de către Curtea Constituțională, apoi noi suntem responsabili de prezentare în adresa Parlamentului a proiectului de hotărâre care trebuie să conțină stabilirea datei referendumului constituțional cât și propriu zis întrebarea care va fi pusă în adresa cetățenilor Republicii Moldova: Sunteți pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”, a comunicat Roșca.

„Merg acum la Curtea Constituțională și astfel dăm start inițierii procedurii referendumului republican de revizuire a Constituției”, a conchis parlamentara.

Roșca a scris pe rețelele de socializare că, potrivit legislației, Curtea Constituțională are la dispoziție zece zile să se expună. „După acest lucru, vom prezenta Parlamentului un proiect de hotărâre. După înregistrarea acestui proiect de hotărâre este necesar de a respecta rigoarea de șase luni. Ulterior, cetățenii, la cabina de vot, se vor expune, prin intima lor convingere, dacă susțin sau sunt împotrivă”, a comunicat parlamentara.

***

Referendumul constituțional privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană a fost inițiat de președinta țării, Maia Sandu, și se va desfășura în ziua alegerilor prezidențiale. Scopul acestuia și al modificării Constituției este declararea aspirațiilor de integrare europeană, stabilirea direcției de orientare spre spațiul valoric european, precum și stabilirea integrării europene drept obiectiv strategic pentru Republica Moldova.

Pe 21 martie 2024, Parlamentul a adoptat Declarația cu privire la integrarea europeană a Republicii Moldova, care stabilește că integrarea și aderarea europeană este proiect de prioritate națională al Republicii Moldova.

Pe 8 aprilie, prima versiune a proiectului de lege pentru modificarea Constituției Republicii Moldova, în vederea introducerii parcursului european în legea supremă, a fost făcut publică. În aceeași zi, documentul a fost supus consultărilor publice, la Parlament. Autorii au propus completarea preambulului Constituției cu două aliniate noi, precum și a textului legii supreme. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Shutterstock

Compensații, asistență medicală și psihologică: Promo-LEX cere modificarea proiectului privind reabilitarea victimelor infracțiunilor

Proiectul de lege privind reabilitarea victimelor infracțiunilor trebuie modificat înainte de examinarea în lectura a doua în Parlament, pentru ca persoanele persecutate din regiunea transnistreană să poată beneficia efectiv de sprijinul prevăzut de stat. Despre acest lucru scrie avocata Asociației Promo-LEX, Nicoleta Hriplivîi, într-un articol publicat pe 29 septembrie. Aceasta a atras atenția asupra mai multor prevederi care ar putea limita accesul victimelor la compensații și servicii.

Una dintre problemele semnalate se referă la compensațiile financiare. Proiectul prevede necesitatea unui act definitiv de constatare a infracțiunii, însă nu stabilește clar ce se întâmplă atunci când autorul este cunoscut, dar nu poate fi tras la răspundere de autoritățile constituționale, iar dosarul penal este suspendat.

„Fără o clarificare, există riscul ca blocajul existent sub Legea nr. 137/2016 să se mențină”, a spus Hriplivîi.

Avocata a atras atenția și asupra asistenței medicale. Proiectul garantează gratuit doar asistența medicală urgentă. Astfel, victimele care au nevoie de tratament sau recuperare pe termen lung și care nu sunt asigurate ar putea întâmpina în continuare dificultăți în accesarea serviciilor medicale necesare.

O altă problemă vizează durata asistenței psihologice, care ar urma să fie oferită din bugetul de stat pentru cel mult trei luni. Promo-LEX consideră că această perioadă poate fi prea scurtă pentru persoanele care au trecut prin abuzuri grave, inclusiv tortură. Procuratura Generală a propus ca, pentru anumite categorii de victime, perioada să poată ajunge la șase luni și să fie prelungită la recomandarea psihologului.

Hriplivîi consideră problematică și prevederea potrivit căreia victima poate pierde dreptul la compensație dacă refuză intenționat să contribuie la anchetă. În cazul victimelor din regiunea transnistreană, acestea s-ar putea teme de represalii împotriva rudelor care locuiesc în stânga Nistrului.

„Un asemenea comportament nu ar trebui tratat automat ca un refuz nejustificat”, a subliniat avocata. Promo-LEX a propus ca legea să țină cont de situațiile în care victima se teme de represalii.

O altă îngrijorare vizează finanțarea serviciilor de suport. Proiectul prevede că autoritățile locale își îndeplinesc obligațiile în limitele resurselor bugetare disponibile. Potrivit avocatei, acest lucru ar putea duce la situații în care lipsa resurselor financiare să constituie un motiv pentru neacordarea unor servicii precum asistența psihologică sau adăpostul.

Avocata a mai spus că este nevoie de un mecanism clar prin care victimele să fie preluate și direcționate către instituțiile de care au nevoie. În opinia sa, trebuie stabilit clar cine preia cazul, cine evaluează nevoile victimei și cine asigură accesul acesteia la asistență juridică, medicală sau socială.

Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege privind reabilitarea victimelor infracțiunilor pe 24 septembrie. Documentul introduce pentru prima dată în legislație noțiunea de „victimă persecutată”, inclusiv pentru persoanele ale căror drepturi au fost încălcate de structurile ilegale din regiunea transnistreană. Proiectul a fost elaborat de Ministerul Justiției și aprobat de Guvern pe 22 septembrie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: