PAS, la Curtea Constituțională cu propunerea de inițiere a referendumului pentru revizuirea Constituției

Propunerea de inițiere a referendumului pentru revizuirea Constituției va fi transmisă pe 9 aprilie Curții Constituționale. Aceasta conține proiectul de hotărâre privind desfășurarea referendumului republican constituțional și proiectul de lege pentru modificarea Constituției. Curtea Constituțională are la dispoziție zece zile să se expună. Precizările au fost făcute de președinta Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități Veronica Roșca. 

Pe 9 aprilie, deputata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Veronica Roșca a anunțat că a fost definitivat proiectul de lege privind modificarea Constituției Republicii Moldova.

Vom solicita astăzi o propunere de inițiere a referendumului republican de revizuire a Constituției, în adresa Curții Constituționale – de a emite un aviz ce vizează această propunere de modificare a Constituției Republicii Moldova. Această propunere include proiectul de hotărâre al Parlamentului privind desfășurarea referendumului republican constituțional cât și propriu zis proiectul de lege pentru modificarea Constituției Republicii Moldova cu următorul conținutul acestei inițiative: în primul rând se dorește reconfirmarea identității europene a poporului Republicii Moldova și declararea integrării europeană drept obiectiv strategic al Republicii Moldova. Astfel se propune completarea preambulului Constituției Republicii Moldova cu două aliniate noi. Totodată se propune completarea Constituției cu un nou titlu, titlul 5 prim „Integrarea în Uniunea Europeană”. Se propune aderarea Republicii Moldova la tratatele constitutive ale Uniunii Europene precum și aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene și să se realizeze de către Parlament prin lege organică. Totodată, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene precum și ale celorlalte acte juridice cu caracter obligatoriu ale Uniunii Europene să aibă prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne cu respectarea prevederilor actului de aderare”, a comunicat Roșca.

Ea a mai spus că „Articolul 2 din proiectul legii prevede că aceasta intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a hotărârii Curții Constituționale privind confirmarea rezultatelor referendumului republican”.

Țin să accentuez faptul că astăzi are loc demararea propriu zisă a inițierii referendumului constituțional de modificare a Constituției. Următoarea etapă va viza eliberarea avizului de către Curtea Constituțională, apoi noi suntem responsabili de prezentare în adresa Parlamentului a proiectului de hotărâre care trebuie să conțină stabilirea datei referendumului constituțional cât și propriu zis întrebarea care va fi pusă în adresa cetățenilor Republicii Moldova: Sunteți pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”, a comunicat Roșca.

Merg acum la Curtea Constituțională și astfel dăm start inițierii procedurii referendumului republican de revizuire a Constituției”, a conchis parlamentara.

Roșca a scris pe rețelele de socializare că, potrivit legislației, Curtea Constituțională are la dispoziție zece zile să se expună. „După acest lucru, vom prezenta Parlamentului un proiect de hotărâre. După înregistrarea acestui proiect de hotărâre este necesar de a respecta rigoarea de șase luni. Ulterior, cetățenii, la cabina de vot, se vor expune, prin intima lor convingere, dacă susțin sau sunt împotrivă”, a comunicat parlamentara.

***

Referendumul constituțional privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană a fost inițiat de președinta țării, Maia Sandu, și se va desfășura în ziua alegerilor prezidențiale. Scopul acestuia și al modificării Constituției este declararea aspirațiilor de integrare europeană, stabilirea direcției de orientare spre spațiul valoric european, precum și stabilirea integrării europene drept obiectiv strategic pentru Republica Moldova.

Pe 21 martie 2024, Parlamentul a adoptat Declarația cu privire la integrarea europeană a Republicii Moldova, care stabilește că integrarea și aderarea europeană este proiect de prioritate națională al Republicii Moldova.

Pe 8 aprilie, prima versiune a proiectului de lege pentru modificarea Constituției Republicii Moldova, în vederea introducerii parcursului european în legea supremă, a fost făcut publică. În aceeași zi, documentul a fost supus consultărilor publice, la Parlament. Autorii au propus completarea preambulului Constituției cu două aliniate noi, precum și a textului legii supreme. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: