screenshot

Pe flancul drept este creată o alternativă pentru PAS. Sau un partener pentru o viitoare coaliție?

O nouă alianță a apărut pe flancul drept: trei partide au anunțat încheierea unui parteneriat pe termen lung. NM vă povestește cine a făcut echipă comună și ce ratinguri au. Pot sau nu aceștia deveni o alternativă a PAS la următoarele alegeri parlamentare sau posibili parteneri într-o viitoare coaliție.

Cine și cum s-a unit

În cadrul unei conferințe de presă din 20 decembrie, trei partide politice au anunțat semnarea unui acord de parteneriat pe termen lung. Partidele extraparlamentare pro-europene Partidul Schimbării, Partidul Platforma Demnitate și Adevăr (Platforma DA) și partidul Liga Orașelor și Comunelor (LOC) au convenit să se susțină reciproc la nivel local și să propună un singur candidat pentru funcția de președinte a țării și să participe cu o listă comună de candidați la alegerile parlamentare.

Ce e cu aceste partide

Toate cele trei partide sunt extraparlamentare. Cu toate acestea, ele au obținut rezultate relativ bune la alegerile locale generale desfășurate în Moldova în noiembrie anul curent. Astfel, LOC a reușit să obțină funcția de primar în trei centre raionale: Edineţ, Ştefan Vodă şi Leova. Partidul Schimbării a obținut fotoliul de primar al municipiului Rezina, iar Platforma DA fotoliul de primar al municipiului Căuşeni. În ultimul caz, nu a trecut fără scandal. Consiliul electoral local nu a aprobat mandatul candidatului Platforma DA, Anatolie Donțu, care a câștigat alegerile, argumentând că nu poate ocupa funcția de primar din cauza unui conflict de interese. Ulterior, instanța din Căușeni a dispus ca consiliul electoral local sa aprobe mandatul lui Donțu, iar Curtea de Apel a menținut decizia instanței din Căușeni.

Platforma DA a conlucrat îndeaproape cu actualul partid de la putere, PAS. În 2019, au candidat împreună la alegeri cu blocul ACUM, iar apoi au reprezentat o singură facțiune ACUM. Platforma DA este adesea asociată cu Andrei Năstase, care a creat-o și a fost liderul ei multă vreme. În 2016, Năstase și-a retras candidatura la prezidențiale și a susținut-o pe Maia Sandu.

După ce Platforma DA nu a acces în Parlament în urma alegerilor din 2021, Năstase a încetat să mai fie liderul acesteia, iar apoi a părăsit complet partidul. În prezent, Platforma DA este condusă de Dinu Plîngău. După numirea lui Plîngău în această funcție, partidul a fost supus unui rebranding. Victor Chironda a candidat pentru funcția de primar al Chișinăului din partea Platformei DA. El a obținut locul patru în Capitală cu mai puțin de 5% dintre voturi. De asemenea, conform rezultatelor alegerilor locale generale, Platforma DA a reușit să obțină un loc în consiliul municipal. Potrivit celui mai recent sondaj public Barometrul Opiniei Publice (BOP) realizat în august, 1,5% dintre respondenți sunt pregătiți să voteze pentru Platforma DA.

Partidul Schimbării este condus de avocatul Ștefan Gligor. Această formațiune politică nu a fost niciodată reprezentată în Parlamentul țării. La alegerile pentru funcția de primar al municipiului Chișinău, Gligor însuși a candidat din partea partidului pe care îl conduce, dar a câștigat mai puțin de unu la sută. Partidul Schimbării nu a obținut niciun loc în consiliul municipal Chișinău. La Bălți, candidatul Partidului Schimbării, Nicolai Grigorișin, a ocupat locul cinci, obținând mai puțin de 10% dintre voturi, iar partidul a obținut două locuri în consiliul municipal Bălți. Potrivit BOP, 0,3% dintre respondenți sunt pregătiți să voteze pentru Partidul Schimbării.

LOC este un partid relativ nou. A apărut pe arena politică a Republicii Moldova în luna martie a acestui an. Formațiunea a fost creată de primarul orsașului Edineț, Constantin Cojocari, și primarul orașului Leova, Alexandru Bujorian .

La alegerile pentru funcția de primar al municipiului Chișinău, partidul l-a susținut pe Mihail Băgaș , dar ulterior și-a retras sprijinul politic după ce Băgaș a fost reținut în dosarul de finanțare ilegală a partidului și de mituire a alegătorilor. Partidul LOC nu a fost reprezentat în BOP.

Alternativă sau partener de coaliție?

La conferința de presă, reprezentanții celor trei partide nu au criticat în mod deosebit PAS, dar au atras atenția asupra unor carențe ale acestuia. De exemplu, un reprezentant al Partidului Schimbării, Serghei Tofilat , care până în 2021 a fost consilier al președintelui Maia Sandu pe probleme energetice, a remarcat că sarcina celor trei partide este de a crea „o alternativă sănătoasă, pro-europeană actualului guvern, deoarece oamenii sunt dezamăgiți de putere, dar nu au alternative”.

Reprezentantul Platformei DA, Liviu Vovc a criticat PAS pentru că „s-a poziționat ca singura forță care poate aduce țara în UE” și a transformat integrarea europeană într-o realizare proprie, mai degrabă decât într-o idee națională. „În următorul Parlament, niciun partid nu va primi majoritatea de voturi. Și pentru a menține cursul integrării europene, va fi necesară o majoritate parlamentară pro-europeană”, a adăugat Vovc.

Expertul WatchDog Andrei Curăraru susține că PAS nu va mai obține majoritate absolută. Dar poate noua alianță de dreapta să devină partenerul de coaliție al PAS? Expertul crede că un astfel de scenariu este posibil, dar constată că alianța are anumite riscuri.

„Dezbinarea pe flancul drept este o tradiție. Tendința spre întărire este clară, dar întrebarea este dacă LOC va putea să se distanțeze de scandalul de corupție (vorbim despre reținerea lui Băgas – NM), și cât de conștiente sunt celelalte partide de acest risc. Această uniune pare încă eterogenă, ceea ce poate indica că nu va dura mult. Totuși, dacă s-au ținut cont de unele garanții la crearea unei coaliții, atunci apariția acesteia este cu siguranță un fenomen pozitiv”, a conchis Curăraru.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: