„Pentru ca Plahotniuc să ia o decizie, aceasta trebuia să fie aprobată mai întâi de Iaralov”. Cum este reexaminat dosarul lui Platon la Judecătoria Buiucani
Full Article 10 minutes read

„Pentru ca Plahotniuc să ia o decizie, aceasta trebuia să fie aprobată mai întâi de Iaralov”. Cum este reexaminat dosarul lui Platon la Judecătoria Buiucani

Judecătoria Buiucani a inițiat la 23 octombrie reexaminarea dosarului penal al lui Veaceslav Platon. La prima ședință au vorbit doi martori. Aceștia au comunicat, cum Vladimir Plahotniuc, fostul lider al Partidului Democrat, l-a impus la Platon să-i vândă acțiunile Victoriabank și hotelul „Național”. Ce rol au în această istorie Serghei Iaralov, fostul vicepreședinte PDM, dar și deputații Ilan Șor și Denis Ulanov – aflați din reportajul NM.

x

„Nu știu cum Șor a ajuns cumpărător al hotelului”

La ședința din 23 octombrie, judecătoria a inițiat examinarea dosarului lui Platon, în care acesta este acuzat de escrocherie în proporții deosebit de mari și de spălare de bani. Nicolai Curtoglo este primul martor care a vorbit. El făcea parte din consiliul de administrare al companiei „Alfa Engineering”, care a privatizat hotelul „Național”. Acesta făcea parte și din consiliul de administrare al Moldindconbank.

Când el a venit la tribună, procurorul Elena Ceruța i-a cerut să-și scoată masca medicală pentru a se convinge că este anume Curtoglo. Răspunzând la întrebările procurorului, el a comunicat că prietenește cu Platon încă din anii de școală. De asemenea, Curtoglo a spus că din anul 1999, îl cunoaște pe Serghei Iaralov. El a menționat că Iurie Luncașu (prietenul și partenerul de afaceri al lui Plahotniuc, care s-a sinucis în vara anului 2019) i-a făcut cunoștință cu Iaralov. Curtoglo l-a numit pe Luncașu „colegul său apropiat”, care i-a făcut cunoștință cu Plahotniuc înainte de a fi vândută „Alfa Engineering”. Curtoglo a mai spus că s-a întâlnit de câteva ori cu Șor, inclusiv la ziua de naștere a lui Luncașu.

Curtoglo a povestit că în anul 2007, „Alfa Engineering” a cumpărat un pachet de acțiuni al întreprinderii de stat „Moldova-Tur” (83,25%). După aceasta, el a preluat conducerea consiliului de administrare al companiei „Moldova-Tur”, căreia îi aparținea hotelul „Național”, restaurantul cu același nume și motelul „Struguraș”. Potrivit lui Curtoglo, în anul 2008, „Alfa Engineering” a fost cumpărată de o firmă al cărui beneficiar era Plahotniuc. El a precizat că i-a fost transmisă o procură întocmită pe numele lui Plahotniuc. Curtoglo a mai spus că negocierile despre vânzare le-a purtat Serghei Iaralov.

După ce firma a fost vândută, Curtoglo a continuat să fie la conducerea consiliului de administrare al „Moldova-Tur”. El a afirmat că ulterior, în anii 2012-2013, compania „Alfa Engineering” a fost vândută companiei „Generashon Financial”, al cărei beneficiar era Veaceslav Platon. Curtoglo a menționat că în timpul tranzacției de vânzare-cumpărare, s-a vorbit nu numai despre această companie, dar și despre acțiunile băncii, companii de asigurări și „un oarecare imobil”. Potrivit afirmațiilor sale, valoarea tranzacției a constituit aproximativ 70 milioane de lei. Despre faptul că „Alfa Engineering” și-a schimbat proprietarul, i-au spus și Platon, și Iaralov. În anul 2014, compania a mai fost vândută din nou.

„Nu știu cum, în toată această tranzacție, Șor a ajuns cumpărător al hotelului”, a menționat Curtoglo. Apoi a spus că a fost schimbată componența consiliului de administrare, iar el a fost înlăturat de la conducere. Denis Ulanov, avocatul de atunci al lui Șor, i-a transmis prin mesageria Viber datele din pașaport ale noilor membri ai consiliului și cererile acestora. Ulanov a însoțit tranzacția de vânzare a „Alfa Engineering”. După ce i-a transmis lui Ulanov documentele și ștampila, Curtoglo a mai prezentat o dată hotelul „Național” unor potențiali investitori din străinătate, la solicitarea lui Iaralov. Solicitat de procuror să precizeze, ce legătură avea Iaralov în privința hotelului după ce compania a fost vândută lui Șor, Curtoglo a răspuns: „Eu nu adresam întrebări, pe atunci era așa: dacă ei au cerut, înseamnă că aveam motive să facă acest lucru”.

„A spus că dacă nu voi semna declarațiile, o va închide și pe fosta soție, și pe cea civilă”

El a mai menționat că în timpul procesului de judecată împotriva lui Platon, a depus mărturii fiind intimidat. Curtoglo a precizat că de la 22 octombrie 2016, era în arest, iar procurorul Adriana Bețișor l-a amenințat să semneze declarațiile împotriva lui Platon, care erau deja pregătite de procurori. „Mi-a spus că dacă nu voi semna declarațiile, o va închide și pe fosta soție, și pe cea civilă”, a spus Curtoglo.

După aceasta, Platon a început să adreseze întrebări martorului. El l-a rugat pe Curtoglo să precizeze dacă Iaralov a reprezentat cumva interesele lui Plahotniuc sau interesele lui Șor. În acest context, Curtoglo a declarat că Iaralov reprezenta interesele lui Plahotniuc și lucra în oficiul său de la „Global Business Center” (GBC), iar apoi și în oficiul PDM de pe strada Armenească. „Pentru ca Plahotniuc să ia o decizie, mai întâi trebuia ca aceasta să fie aprobată de Iaralov. Dacă el nu aproba, aceasta nu ajungea până la Plahotniuc”, a subliniat Curtoglo.

Apoi Platon l-a rugat să povestească despre conflictul care a avut loc în anul 2014 între acesta și Plahotniuc. Curtoglo a spus că știa despre conflict și de la Iaralov, și de la Luncașu. „Ei considerau că tu trebuie să lucrezi ori așa cum îți cereau, ori nicicum”, a menționat Curtoglo, adresându-se către Platon. El a mai spus că una dintre cauzele conflictului a fost faptul că „era imposibil de administrat” Victoriabank, iar președintele Victoriabank, Natalia Politov nu a putut fi înlăturată de la conducere, pentru că Plahotniuc era împotrivă.

„Sunt milioane de astfel de companii. Mi-ați reamintit și eu mi-am amintit”

Olga Bejenari, președintele completului de judecători, l-a întrebat pe Curtoglo dacă acesta a jurat în anul 2017, atunci când a depus mărturii împotriva lui Platon. Curtoglo a menționat că nu a jurat și că acest lucru îl poate confirma unul dintre avocații lui Platon, care este prezent la ședință. Ion Crețu a declarat că în anul 2017, martorii în dosarul lui Platon nu au jurat, ci pur și simplu au semnat documentele. Totoată, a spus că nici Ilan Șor nu a jurat. „Noi am abordat acest subiect, dar au ignorat”, a remarcat Crețu.

Procurorul Elena Ceruța a menționat că declarațiile pe care Curtoglo le-a depus în timpul verificărilor se deosebesc puțin de cele pe care le-a depus în instanță. După ce ea a enumerat câteva companii din declarațiile anterioare ale acestuia, Curtoglo a confirmat că nu știa, cărei companii anume „Generashon” a fost vândută „Alfa-Engineering”. „Sunt milioane de astfel de companii. Acum mi-ați reamintit și eu mi-am amintit”, a subliniat Curtoglo.

După aceasta, judecătoarea Bejenari i-a amintit martorului că în timpul anchetei din anul 2016, el a depus unele declarații, în timpul verificărilor de la procuratură – altele și în instanță – iatăși altele. Magistrata l-a întrebat, dacă el a fost amenințat ca acum să-și schimbe mărturiile și care versiune a evenimentelor ar trebui să fie luate în considerare. Curtoglo a menționat că ar trebui să se țină cont de declarațiile „pe care el le-a depus astăzi”, pentru că el „singur a venit în instanță” și nu a fost intimidat.

„Politov era acolo și se prefăcea că eu nu sunt”

Deși în hol mai așteptau doi martori, judecătoarea Bejenari a avertizat procurorul că ziua de muncă se apropie de sfârșit și s-a interesat dacă are sens să fie chemați ceilalți martori. Procurorul a răspuns că martorii ar putea părăsi Moldova. Magistrații au acceptat să mai audieze un martor – avocatul Ion Dorogoi. El a fost audiat pentru prima dată în acest dosar. Avocatul a precizat că în timpul anchetei și a procedurilor judiciare, el nu era în Moldova. Potrivit afirmațiilor sale, în anul 2016, pe numele său au fost deschise dosare de spălare de bani și el a fost nevoit să plece din Moldova. Avocatul consideră că s-au făcut încercări de a-l intimida, pentru că în anumite tranzacții, el reprezenta interesele lui Platon.

Ion Dorogoi a comunicat că din anul 2013, a reprezentat interesele lui Platon în câteva tranzacții. Totodată, știa că prin anul 2011, Platon a cumpărat de la Plahotniuc acțiuni ale Victoriabank, în plus, mai era acționar majoritar al „Moldova-Tur” și „Asito”.

Avocatul mai consideră că Plahotniuc l-a forțat pe Platon să-i vândă Victoriabank. Dorogoi a menționat că Plahotniuc a împiedicat înlăturarea de la conducere a lui Politov. El a spus că reprezenta interesele uneia dintre companiile care deținea o parte din acțiunile băncii. Avocatul a mai menționat că Politov făcea tot posibilul pentru ca acționarii să nu se poată întruni ca să aleagă noul președinte al băncii. Dorogoi a comunicat că Politov a venit la „Monitorul Oficial” atuni când acționarii au încercat să depună un anunț precum că ei convoacă adunarea și „a influențat” colaboratorii publicației ca aceștia să nu accepte anunțul acționarilor. „Politov era acolo și se prefăcea că eu nu sunt”, a subliniat el.

Avocatul a mai spus că a fost nevoit să povestească despre cele întâmplate în cadrul unor conferințe de presă. După aceasta, Politov a depus cerere în judecată împotriva lui Dorogoi pentru calomnie, dar judecătorii au respins-o, pentru că au decis că declarațiile avocatului corepund realității.

Răspunzând la întrebările lui Platon, Dorogoi a remarcat că în anul 2014, Platon a fost nevoit să încheie o nouă tranzacție cu Plahotniuc din cauza că activitatea Victoriabank era practic blocată. Dorogoi a precizat că în acea tranzacție mai erau vizate acțiunile „Alfa-Engeneering”, ale „Casei de Modă” și clădirile „Asito”. El a subliniat faptul că acțiunile Victoriabank au fost scoase la licitație la un preț de trei ori mai mic. Dorogoi a menționat că tranzacțiile au fost încheiate la GBC, la notarul Olga Bodnarciuc.

Audiind al doilea martor, judecătorii au constatat că ziua de lucru s-a terminat și nu l-au mai chemat pe cel de-al treilea martor. Următoarea ședință a fost stabilită pentru 28 octombrie.

***
În dosarul penal care este reexaminat de către Judecătoria Buiucani, Veaceslav Platon este acuzat de escrocherie în proporții deosebit de mari și de spălare de bani (art. 190 și 243 ale Codului penal al RM). Conform versiunii inițiale a anchetei, companiile pe care Platon le controla prin persoanele sale primeau credite negarantate care erau rambursate ulterior din mijloacele de la Banca de Economii. Era vorba despre o sumă de aproximativ 800 milioane de lei. La 20 aprilie 2017, Platon a fost condamnat la 18 ani privațiune de libertate. La 18 decembrie 2017, Curtea de Apel a lăsat în vigoare această sentință. Curtea Supremă de Justiție a lăsat-o în vigoare de două ori. Ultima oară, CSJ a luat o asemenea decizie în luna mai 2020.

La 20 mai 2020, procurorul general Alexandr Stoianoglo a anunțat că în dosarul lui Platon se vor efectua verificări. Procurorul general a declarat că procuratura „a studiat faptele care anterior au fost ignorate în mod intenționat” și a constatat că acuzația împotriva lui Platon s-a întemeiat pe „declarațiile denaturate” ale lui Ilan Șor.

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: