Tudor Mardei | NewsMaker

Pentru sau împotrivă? Cum ar vota premierul Munteanu la un referendum privind unirea cu România

Premierul Alexandru Munteanu a fost întrebat dacă ar vota pentru sau împotrivă la un eventual referendum privind unirea Republicii Moldova cu România. Oficialul a spus că este o decizie personală și „ca Alexandru Munteanu” ar vota pentru. Totodată, el a adăugat că, în calitate de premier, va depune toate eforturile pentru a îndeplini voința majorității populației, care a decis că obiectivul este integrarea europeană. Declarațiile au fost făcute pentru Observatorul de Nord.

„E o decizie personală. Ca Alexandru Munteanu, aș vota pentru. Ca prim-ministrul Republicii Moldova, care e un manager și trebuie să îndeplinească voința majorității populației Republicii Moldova care a decis că obiectivul nostru – și de trei ori a votat pentru aceasta – este integrarea europeană, eu am să fac tot ce este în posibilitățile mele, în cunoștințele mele. Am să depun toate eforturile ca să obținem acest obiectiv. (…) Cred că facem deja tot ce este necesar și chiar mai mult. Eu cred că asta este cel mai important pentru noi deocamdată și să trăim în pace, că și asta este important. Avem un război”, a răspuns Alexandru Munteanu.

***

Subiectul a fost readus în discuție după ce, într-un interviu pentru presa britanică, publicat pe 11 ianuarie, șefa statului, Maia Sandu, a declarat că, dacă ar avea loc un referendum, ar vota pentru unirea Republicii Moldova cu România. Ea a mai spus că, în prezent, nu există o majoritate de cetățeni moldoveni care să susțină acest deziderat, iar autoritățile de la Chișinău urmăresc mai degrabă aderarea Republicii Moldova la UE, sprijinită de majoritatea populației. Precizăm că nu este pentru prima dată când Maia Sandu se pronunță în favoarea unirii cu România. În 2016, anul în care a participat pentru prima dată la alegerile prezidențiale, ea a declarat că ar vota pentru unirea cu România în eventualitatea unui referendum.

Ultima declarație a Maiei Sandu a generat un val de reacții în spațiul public. Unii au lansat apeluri la demisie și acuzații de trădare, în timp ce alții au transmis mesaje de susținere. 

Menționăm că după Maia Sandu, și ministrul Culturii Cristian Jardan a declarat că, în cazul unui referendum privind unirea Republicii Moldova cu România, ar vota pentru. În același timp, oficialul moldovean a spus că acest lucru nu înseamnă că nu-și iubește țara.

NewsMaker a analizat ce impact ar putea avea această declarație asupra reputației politice a Maiei Sandu și asupra mișcării unioniste.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari || NewsMaker

Curtea Constituțională: Victimele represiunilor politice pot cere anularea condamnărilor prin revizuire

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională omisiunea legislativă care a lăsat victimele represiunilor politice fără o procedură prin care să poată cere anularea condamnărilor pronunțate de instanțe în perioada regimului totalitar. Până când Parlamentul va corecta legislația, CC a decis ca astfel de cereri să fie examinate de Curtea Supremă de Justiție prin procedura de revizuire, transmite IPN.

Problema a apărut după ce Parlamentul a eliminat în 2023 recursul în anulare din Codul de procedură penală. În același timp, Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice a rămas nemodificată și continua să prevadă această cale pentru anularea sentințelor pronunțate de organele judiciare.

Curtea Constituțională a constatat astfel o omisiune legislativă. Potrivit Curții, prin eliminarea recursului în anulare, fără instituirea unei alte proceduri, a devenit imposibilă aplicarea mecanismului prevăzut de lege pentru persoanele condamnate de instanțe în perioada 7 noiembrie 1917-23 iunie 1990.

Potrivit CC reabilitarea acestor persoane nu se rezumă la recunoașterea unor consecințe istorice ale represiunii. Procedura permite anularea unei condamnări care, în cazul victimelor represiunilor politice, nu a reprezentat rezultatul unei constatări legale a vinovăției, ci o formă de persecuție pentru activități îndreptate împotriva sistemului totalitar.

Până când Parlamentul va face modificările necesare, Curtea Supremă de Justiție va examina cererile și recursurile formulate de Procuratura Generală pentru anularea unor asemenea condamnări, precum și deciziile Procuraturii Generale prin care este refuzată reabilitarea.

Decizia Curții Constituționale a fost pronunțată marți, 15 septembrie, în urma unei sesizări depuse de Procuratura Generală într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Edineț. Curtea a declarat neconstituțională omisiunea legislativă din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023. Hotărârea CC e definitivă și intră în vigoare la data adoptării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: