Tudor Mardei | NewsMaker

Perciun a anunțat când ar putea apărea camere de supraveghere pentru elevii care susțin examenele după clasa a 9-a

Elevii care vor susține în anul de învățământ 2024-2025 examenele după clasa a 9-a ar putea fi supravegheați cu ajutorul camerelor video. Informația a fost confirmată pentru NM de către ministrul Educației, Dan Perciun, care a precizat, însă, că o decizie definitivă în acest sens nu a fost deocamdată luată.

Ministrul Dan Perciun a declarat pentru NM că inițiativa este supusă discuțiilor, în prezent, la minister. Potrivit lui, o decizie în această privință urmează a fi luată cel târziu la sfârșitul lunii ianuarie 2024.

„În ceea ce privește instalarea camerelor, dacă asta și se va întâmpla, atunci se va întâmpla în 2025, dar nu în 2024 – astfel încât să avem timp să implementăm această reformă din punct de vedere tehnic și, de asemenea, să oferim profesorilor, studenților și societății suficient timp pentru a se adapta la aceste schimbări”, a declarat Dan Perciun.

Ministrul Educație a precizat că decizia de a instala camere video în timpul examenelor gimnaziale va fi luată doar după ample discuții cu reprezentanții instituțiilor de învățământ, elevii și părinții, inclusiv din Găgăuzia, unde recent a fost lansată o petiție în care părinții și profesorii pledează împotriva instalării camerelor video și a detectoarelor de metale la examenele gimnaziale. Perciun a cerut în acest context ca subiectul „să nu fie transformată în speculații politice, dar pornind de la o dorință comună – examene corecte și obiective, care să reflecte cunoștințele elevilor”.

Șeful de la Educație a dat asigurări că anul acesta ministerul va monitoriza cu atenție desfășurarea examenelor pentru elevii de clasa a 9-a. Potrivit lui, în anumite raioane ar putea fi trimiși observatori de la minister, iar testele să fie verificate de două ori: la nivel de raion, dar și la Ministerul Educației.

Dan Perciun a explicat pentru NM că dacă va fi decisă organizarea examenelor gimnaziale cu monitorizare video, atunci Ministerul Educației ar putea fi nevoit să deschidă noi centre de examinare, în condițiile în care anual examenele de clasa a 9-a sunt susținute de trei ori mai mulți elevi, decât cele liceale, care se desfășoară în centre deja dotate cu camere video.

***

De menționat că pe14 noiembrie 2023 au intrat în vigoare modificări la Regulamentul cu privire la examenele naționale de absolvire a învățământului gimnazial, din 2018. Regulamentul a fost completat cu următorul articol: „Sălile de examinare pot fi dotate cu detectoare de metale și camere video. Politica de securitate a datelor cu caracter personal este aprobată de minister”.

Posibila instalare a camerelor video în timpul examenelor gimnaziale a fost pe larg discutată și criticată, în special în autonomia găgăuză. Direcția educație de la Comrat (nr. red: care se află în subordinea Comitetului Executiv, dar nu a Ministerului Educației) a publicat pe 3 decembrie un comunicat despre ședința de părinți, care a avut loc la Comrat pe 29 noiembrie. Potrivit sursei, 80 de părinți care au participat la acea ședință au înaintat și semnat o petiție prin care cer ca decizia Ministerului Educației să fie anulată. De asemenea, ei au făcut apel la bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, dar și deputații Adunării Populare din Găgăuzia (APG) să protesteze împotriva deciziei ministerului. În câteva zile, petiția a fost semnată de 1,5 mii de profesori din Găgăuzia, anunță postul public de televiziune din Găgăuzia.

Pe 12 decembrie, bașcana Evghenia Guțul, ajunsă în funcție cu susținerea oligarhului fugar Ilan Șor, a scris pe Telegram că va obține „anularea acestui act de abuz” în instanțele judecătorești, dacă Ministerul Educației nu-l va anula singur. De remarcat că, pe 12 decembrie, a avut loc și o ședință a APG, în care deputatul Alexander Tarnavski a declarat că directorii de școli din Găgăuzia nu știu unde să apeleze, pentru că „nu există nicio comunicare între direcția de educație și minister (…), iar bașcana Evghenia Guțul nu cooperează deloc cu Guvernul” de la Chișinău.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

rtvi.com

Reacția Rusiei după ce Trump a încurajat țările NATO să doboare avioanele rusești: „O isterie”

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat, miercuri, drept „isterie” acuzaţiile privind pătrunderea unor avioane ruseşti în spaţiul aerian NATO, relatează AFP, potrivit Agerpres. Reacția vine după ce preşedintele american Donald Trump a încurajat țările Alianței să doboare aeronavele ruseşti care le încalcă spaţiul aerian, scrie Digi24.

„Există o asemenea isterie cu privire la piloţii noştri militari care ar încălca anumite reguli şi ar pătrunde neautorizat într-un spaţiu aerian”, a declarat Peskov.

Aceste afirmaţii sunt „nefondate”, a adăugat el în cadrul unei conferinţe de presă. „Aviaţia noastră militară respectă toate regulile şi reglementările privind spaţiul aerian”, a dat el asigurări.

Cu o zi înainte, preşedintele SUA a declarat că ţările NATO ar trebui să doboare aeronavele ruseşti care le încalcă spaţiul aerian, în urma a trei incursiuni efectuate de drone sau a avioane de vânătoare ruseşti pe teritoriul Alianţei în mai puţin de două săptămâni.

Rusia a negat de fiecare dată responsabilitatea, dar NATO a avertizat marţi Moscova că „escaladarea” trebuie să se oprească şi a dat asigurări că este gata să se apere prin toate mijloacele.

Luni, Danemarca a fost nevoită să închidă aeroportul din Copenhaga după ce mai multe drone de origine necunoscută au fost semnalate în apropiere.

La începutul acestei luni, Polonia, România şi Estonia au denunţat încălcări ale spaţiului lor aerian de către aparate de zbor ruseşti.

În noaptea de 9 spre 10 septembrie, aproximativ 20 de drone au pătruns în spaţiul aerian al Poloniei, iar avioane de vânătoare olandeze au doborât trei dintre ele, o premieră în istoria Alianţei de la crearea sa în 1949.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: