Tudor Mardei | NewsMaker

Perciun a anunțat când ar putea apărea camere de supraveghere pentru elevii care susțin examenele după clasa a 9-a

Elevii care vor susține în anul de învățământ 2024-2025 examenele după clasa a 9-a ar putea fi supravegheați cu ajutorul camerelor video. Informația a fost confirmată pentru NM de către ministrul Educației, Dan Perciun, care a precizat, însă, că o decizie definitivă în acest sens nu a fost deocamdată luată.

Ministrul Dan Perciun a declarat pentru NM că inițiativa este supusă discuțiilor, în prezent, la minister. Potrivit lui, o decizie în această privință urmează a fi luată cel târziu la sfârșitul lunii ianuarie 2024.

„În ceea ce privește instalarea camerelor, dacă asta și se va întâmpla, atunci se va întâmpla în 2025, dar nu în 2024 – astfel încât să avem timp să implementăm această reformă din punct de vedere tehnic și, de asemenea, să oferim profesorilor, studenților și societății suficient timp pentru a se adapta la aceste schimbări”, a declarat Dan Perciun.

Ministrul Educație a precizat că decizia de a instala camere video în timpul examenelor gimnaziale va fi luată doar după ample discuții cu reprezentanții instituțiilor de învățământ, elevii și părinții, inclusiv din Găgăuzia, unde recent a fost lansată o petiție în care părinții și profesorii pledează împotriva instalării camerelor video și a detectoarelor de metale la examenele gimnaziale. Perciun a cerut în acest context ca subiectul „să nu fie transformată în speculații politice, dar pornind de la o dorință comună – examene corecte și obiective, care să reflecte cunoștințele elevilor”.

Șeful de la Educație a dat asigurări că anul acesta ministerul va monitoriza cu atenție desfășurarea examenelor pentru elevii de clasa a 9-a. Potrivit lui, în anumite raioane ar putea fi trimiși observatori de la minister, iar testele să fie verificate de două ori: la nivel de raion, dar și la Ministerul Educației.

Dan Perciun a explicat pentru NM că dacă va fi decisă organizarea examenelor gimnaziale cu monitorizare video, atunci Ministerul Educației ar putea fi nevoit să deschidă noi centre de examinare, în condițiile în care anual examenele de clasa a 9-a sunt susținute de trei ori mai mulți elevi, decât cele liceale, care se desfășoară în centre deja dotate cu camere video.

***

De menționat că pe14 noiembrie 2023 au intrat în vigoare modificări la Regulamentul cu privire la examenele naționale de absolvire a învățământului gimnazial, din 2018. Regulamentul a fost completat cu următorul articol: „Sălile de examinare pot fi dotate cu detectoare de metale și camere video. Politica de securitate a datelor cu caracter personal este aprobată de minister”.

Posibila instalare a camerelor video în timpul examenelor gimnaziale a fost pe larg discutată și criticată, în special în autonomia găgăuză. Direcția educație de la Comrat (nr. red: care se află în subordinea Comitetului Executiv, dar nu a Ministerului Educației) a publicat pe 3 decembrie un comunicat despre ședința de părinți, care a avut loc la Comrat pe 29 noiembrie. Potrivit sursei, 80 de părinți care au participat la acea ședință au înaintat și semnat o petiție prin care cer ca decizia Ministerului Educației să fie anulată. De asemenea, ei au făcut apel la bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, dar și deputații Adunării Populare din Găgăuzia (APG) să protesteze împotriva deciziei ministerului. În câteva zile, petiția a fost semnată de 1,5 mii de profesori din Găgăuzia, anunță postul public de televiziune din Găgăuzia.

Pe 12 decembrie, bașcana Evghenia Guțul, ajunsă în funcție cu susținerea oligarhului fugar Ilan Șor, a scris pe Telegram că va obține „anularea acestui act de abuz” în instanțele judecătorești, dacă Ministerul Educației nu-l va anula singur. De remarcat că, pe 12 decembrie, a avut loc și o ședință a APG, în care deputatul Alexander Tarnavski a declarat că directorii de școli din Găgăuzia nu știu unde să apeleze, pentru că „nu există nicio comunicare între direcția de educație și minister (…), iar bașcana Evghenia Guțul nu cooperează deloc cu Guvernul” de la Chișinău.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Presa: Trump se grăbește să obțină un acord de pace între Ucraina și Rusia până la sfârșitul anului

Administrația președintelui american Donald Trump își propune să ajungă la un acord de pace între Kiev și Moscova până la sfârșitul anului 2026. Graba ar fi motivată de faptul că, la începutul lunii ianuarie 2027, Partidul Democrat va prelua controlul asupra ambelor camere ale Congresului SUA, în urma alegerilor de la jumătatea mandatului, iar schimbarea ar urma să diminueze considerabil influența republicanilor lui Trump. Informația a fost raportată sâmbătă, 21 noiembrie, de cotidianul britanic Financial Times (FT), care citează patru surse familiarizate cu situația.

„Administrația Trump le-a transmis oficialilor europeni și ucraineni că își dorește acest lucru”, scrie publicația.

Potrivit unui oficial european citat de FT, americanii „exercită presiuni puternice” și există temeri că Ucraina „va fi nevoită să facă concesii importante”. Un alt interlocutor al publicației consideră însă că „americanii se grăbesc, în timp ce Putin – nu”.

Oficialii ucraineni au interpretat noile restricții privind viteza de funcționare a Starshield – versiunea militară a sistemului de comunicații prin satelit Starlink – și întârzierile vizibile în livrarea rachetelor pentru sistemele de apărare antiaeriană Patriot drept parte a strategiei Washingtonului de a slăbi poziția Kievului. În opinia acestora, măsurile urmăresc să sporească presiunea asupra Ucrainei pentru a o determina să accepte concesii teritoriale în favoarea Rusiei.

Un oficial ucrainean de rang înalt a calificat acțiunile administrației Trump drept o „alegere evidentă” în favoarea Rusiei, menită să ajute Moscova să obțină condiții avantajoase în cadrul așa-numitelor negocieri de pace. O altă sursă citată de FT a declarat că „lui Trump îi place Putin și vrea să încheie totul până în ianuarie”.

Trump: Putin vrea încheierea războiului pe cale diplomatică

Donald Trump a declarat că, în urma discuțiilor bilaterale cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, desfășurate în marja summit-ului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), la Shenzhen, China, a înțeles că liderul de la Kremlin și-ar dori încheierea războiului din Ucraina prin negocieri.

„Am avut o întrevedere bilaterală cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, care și-a exprimat clar dorința de a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina pe cale diplomatică”, a declarat Trump în timpul unei conferințe de presă din 20 noiembrie, organizată la finalul summit-ului, relatează CNN.

Liderul de la Casa Albă a repetat că principalul obstacol în calea unui acord de pace este „ura profundă” dintre Putin și președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski. În schimb, Trump a descris relația sa cu liderul rus drept „fantastică”, iar în timpul întâlnirii din China, Trump l-a numit pe Putin „prietenul meu”.

Potrivit agenției Bloomberg, după summitul din China, Trump i-a sunat de la bordul avionului prezidențial pe liderii europeni reuniți la Berlin, alături de Zelenski, pentru o întâlnire a „Coaliției de Voință”. În timpul discuției, președintele american le-ar fi spus că Putin este pregătit să pună capăt războiului.

Moscova nu împărtășește optimismul lui Trump

Ultimele declarații venite de la Moscova arată că apropiații lui Putin nu sunt dispuși să facă, cel puțin deocamdată, concesii importante, notează Deutsche Welle.

Recent, viceministrul rus de Externe, Serghei Riabkov, a declarat că Rusia nu acceptă nici aderarea Ucrainei la NATO, propusă de SUA, nici acordarea unor garanții de securitate pentru Kiev după modelul Tratatului Atlanticului de Nord. Aceste condiții sunt considerate inacceptabile de Moscova chiar și în eventualitatea în care Ucraina ar renunța complet la Donbas.

La rândul său, Putin a declarat, în cadrul conferinței de presă din China, că a luat în calcul posibilitatea unei încetări parțiale a focului în războiul cu Ucraina, dar a renunțat la această idee după atacurile reușite ale Forțelor Armate ale Ucrainei asupra Podului Crimeei.

„După atacurile asupra Podului Crimeei, nu vom mai negocia”, a afirmat liderul de la Kremlin.

Surse citate de publicația The Kyiv Independent susțin că negociatorii lui Trump, Steven Witkoff și Jared Kushner, le-au transmis oficialilor ruși și ucraineni, în cadrul unei întâlniri recente de la Berlin, că actuala rundă de negocieri ar putea fi ultima șansă reală de a ajunge la un acord de pace înainte de schimbarea raportului de forțe politice de la Washington.

Potrivit informațiilor apărute în presă, începând din ianuarie, democrații intenționează să intensifice considerabil sprijinul militar acordat Ucrainei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: