Tudor Mardei | NewsMaker

Perciun a anunțat când ar putea apărea camere de supraveghere pentru elevii care susțin examenele după clasa a 9-a

Elevii care vor susține în anul de învățământ 2024-2025 examenele după clasa a 9-a ar putea fi supravegheați cu ajutorul camerelor video. Informația a fost confirmată pentru NM de către ministrul Educației, Dan Perciun, care a precizat, însă, că o decizie definitivă în acest sens nu a fost deocamdată luată.

Ministrul Dan Perciun a declarat pentru NM că inițiativa este supusă discuțiilor, în prezent, la minister. Potrivit lui, o decizie în această privință urmează a fi luată cel târziu la sfârșitul lunii ianuarie 2024.

„În ceea ce privește instalarea camerelor, dacă asta și se va întâmpla, atunci se va întâmpla în 2025, dar nu în 2024 – astfel încât să avem timp să implementăm această reformă din punct de vedere tehnic și, de asemenea, să oferim profesorilor, studenților și societății suficient timp pentru a se adapta la aceste schimbări”, a declarat Dan Perciun.

Ministrul Educație a precizat că decizia de a instala camere video în timpul examenelor gimnaziale va fi luată doar după ample discuții cu reprezentanții instituțiilor de învățământ, elevii și părinții, inclusiv din Găgăuzia, unde recent a fost lansată o petiție în care părinții și profesorii pledează împotriva instalării camerelor video și a detectoarelor de metale la examenele gimnaziale. Perciun a cerut în acest context ca subiectul „să nu fie transformată în speculații politice, dar pornind de la o dorință comună – examene corecte și obiective, care să reflecte cunoștințele elevilor”.

Șeful de la Educație a dat asigurări că anul acesta ministerul va monitoriza cu atenție desfășurarea examenelor pentru elevii de clasa a 9-a. Potrivit lui, în anumite raioane ar putea fi trimiși observatori de la minister, iar testele să fie verificate de două ori: la nivel de raion, dar și la Ministerul Educației.

Dan Perciun a explicat pentru NM că dacă va fi decisă organizarea examenelor gimnaziale cu monitorizare video, atunci Ministerul Educației ar putea fi nevoit să deschidă noi centre de examinare, în condițiile în care anual examenele de clasa a 9-a sunt susținute de trei ori mai mulți elevi, decât cele liceale, care se desfășoară în centre deja dotate cu camere video.

***

De menționat că pe14 noiembrie 2023 au intrat în vigoare modificări la Regulamentul cu privire la examenele naționale de absolvire a învățământului gimnazial, din 2018. Regulamentul a fost completat cu următorul articol: „Sălile de examinare pot fi dotate cu detectoare de metale și camere video. Politica de securitate a datelor cu caracter personal este aprobată de minister”.

Posibila instalare a camerelor video în timpul examenelor gimnaziale a fost pe larg discutată și criticată, în special în autonomia găgăuză. Direcția educație de la Comrat (nr. red: care se află în subordinea Comitetului Executiv, dar nu a Ministerului Educației) a publicat pe 3 decembrie un comunicat despre ședința de părinți, care a avut loc la Comrat pe 29 noiembrie. Potrivit sursei, 80 de părinți care au participat la acea ședință au înaintat și semnat o petiție prin care cer ca decizia Ministerului Educației să fie anulată. De asemenea, ei au făcut apel la bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, dar și deputații Adunării Populare din Găgăuzia (APG) să protesteze împotriva deciziei ministerului. În câteva zile, petiția a fost semnată de 1,5 mii de profesori din Găgăuzia, anunță postul public de televiziune din Găgăuzia.

Pe 12 decembrie, bașcana Evghenia Guțul, ajunsă în funcție cu susținerea oligarhului fugar Ilan Șor, a scris pe Telegram că va obține „anularea acestui act de abuz” în instanțele judecătorești, dacă Ministerul Educației nu-l va anula singur. De remarcat că, pe 12 decembrie, a avut loc și o ședință a APG, în care deputatul Alexander Tarnavski a declarat că directorii de școli din Găgăuzia nu știu unde să apeleze, pentru că „nu există nicio comunicare între direcția de educație și minister (…), iar bașcana Evghenia Guțul nu cooperează deloc cu Guvernul” de la Chișinău.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Vasile Tofan

Compromis între Chișinău și Kiev privind debitul Nistrului: deversările se vor reduce până la 60 m³/s timp de două săptămâni

Debitul de apă revărsat în Nistru va fi redus de la 75 la 60 m³/s pentru următoarele două săptămâni, pe fondul scăderii nivelului apei în lacul de acumulare Novodnistrovsk. Decizia a fost convenită vineri, 28 august, în cadrul ședinței Comisiei Nistrene, după ce partea ucraineană propusese inițial reducerea debitului la 50 m³/s. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, pe relele de socializare.

Subiectul debitului Nistrului a fost discutat și joi, în cadrul întrevederilor autorităților de la Chișinău cu delegația ucraineană condusă de președintele Vladimir Zelenski.

Situația este complicată și pentru Ucraina. Din cauza secetei și a lipsei precipitațiilor, nivelul apei din lacul de acumulare Novodnistrovsk, care în mod obișnuit se situează în jurul cotei de 123 de metri, se apropie de 112 metri – un nivel critic”, a menționat Dumitru Ciorici.

În ultimele zece zile, afluxul mediu de apă în lac a fost de doar 23 m³/s, în timp ce debitul deversat în Nistru a fost menținut la 75 m³/s, în baza înțelegerii dintre autoritățile moldovene și cele ucrainene. Potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului, diferența pune o presiune tot mai mare asupra rezervelor de apă și creează riscuri atât pentru alimentarea cu apă a unor orașe din Ucraina, cât și pentru funcționarea centralei de la Novodnistrovsk.

Situația debitului Nistrului este legată și de securitatea energetică a Republicii Moldova. În ultimele zile, aproximativ 10-20% din necesarul de energie electrică al țării a fost acoperit prin importuri din Ucraina.

Președintele Zelenski ne-a asigurat că Ucraina va căuta soluții pentru ca locuitorii Republicii Moldova să nu fie afectați”, a menționat reprezentantul Guvernului.

Ulterior, vineri, 28 august, în cadrul ședinței Comisiei Nistrene, cele două părți au ajuns la un compromis: debitul va fi redus la 60 m³/s pentru următoarele două săptămâni, în locul reducerii la 50 m³/s propuse inițial de partea ucraineană.

Amintim că, pe 11 august, Comisia Nistreană a decis reducerea debitului deversat în Nistru la 75 m³/s până la sfârșitul lunii, cu 10 m³/s mai puțin decât la acel moment.

Din 28 iulie, Republica Moldova se află în stare de alertă în sectorul hidrologic, pe fondul scăderii nivelului de apă în Nistru.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: