Colaj NM

Peste 2 000 de arme distruse, prin topire, în Republica Moldova FOTO

În satul Bulboaca, raionul Anenii Noi, pe 20 martie, au fost distruse 2 177 de arme de calibru mic și armament ușor. Acestea au fost supuse distrugerii prin topire. Este vorba despre arme scoase din circuitul civil – confiscate de autoritățile competente și predate voluntar de către populație. Potrivit oamenilor legii, din 2005, Republica Moldova a distrus alte peste 13 000 de arme de calibru mic și armament ușor.

Poliția Republicii Moldova a raportat că au fost distruse 2 177 de arme de calibru mic și armament ușor. Este vorba despre arme scoase din circuitul civil. Acestea au fost supuse distrugerii prin topire, în satul Bulboaca din raionul Anenii Noi.

Evenimentul a fost organizat de Inspectoratul General al Poliției, cu sprijinul Uniunii Europene (UE) și al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), prin intermediul proiectului regional SEESAC (Centrul de control al armelor de calibru mic și armament ușor din Europa de Sud-Est). Reprezentanții UE, PNUD și SEESAC au explicat, într-un comunicat de presă, că au fost distruse „arme confiscate de autoritățile competente și predate în mod voluntar de către populație”.

„Prin astfel de inițiative întărim securitatea națională și oferim un exemplu de bună practică în lupta împotriva criminalității organizate”, a declarat secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Interne Alexandru Bejan.

Șeful adjunct al Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova Máté Csicsai a declarat că „traficul ilicit de arme alimentează conflictele și criminalitatea în întreaga lume și subminează dezvoltarea durabilă”: „Fiecare armă distrusă astăzi reprezintă o potențială viață salvată, o comunitate protejată și o contribuție la un viitor mai pașnic și mai prosper pentru copiii noștri”.

Potrivit oamenilor legii, din 2005 – în parteneriat cu UE și PNUD SEESAC, Republica Moldova a distrus alte peste 13 000 de arme de calibru mic și armament ușor.

Conform platformei de monitorizare a violenței armate a PNUD SEESAC, în 2024, în Moldova au fost raportate 113 incidente cu arme de foc, o ușoară creștere față de 2023. În mai mult de jumătate din aceste cazuri, 66 în total, au avut loc confiscări de arme. Cu toate acestea, din cauza incidentelor cu arme de foc, șase persoane au fost ucise, opt au fost rănite, în timp ce opt persoane au murit prin sinucidere prin utilizarea armelor de foc.

Poliția Republicii Moldova
Poliția Republicii Moldova
Poliția Republicii Moldova
Poliția Republicii Moldova
Poliția Republicii Moldova
Poliția Republicii Moldova
Poliția Republicii Moldova
Poliția Republicii Moldova

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: