gagauzmedia.md

Peste 22 mii de alegători din Moldova sunt așteptați duminică la urnele de vot

Duminică, 29 mai, vor avea loc alegeri locale noi în 10 localități din țară. În cazul a 8 localități urmează să fie ales primarul: comuna Ghetlova, raionul Orhei; comuna Horodiste, raionul Rezina; satul Zastânca, raionul Soroca; satul Moara de Piatră, raionul Drochia; satul Tătărești, raionul Strășeni; satul Glinjeni, raionul Fălești; satul Zăicani, raionul Râșcani și satul Hagimus, raionul Căușeni.

Pentru cele 8 mandate de primar, candidează 30 de persoane. Dintre acestea, 23 sunt desemnate de formațiuni politice, iar alte 7 sunt candidați independenți.

În alte 2 localități: comuna Lozova, raionul Strășeni și comuna Bobeica, raionul Hâncești, vor fi organizate alegeri pentru componența consiliilor locale. Aici au fost înregistrate 8 cereri (7 dosare de partide politice și o cerere din partea unui candidat independent).

În total, au fost înregistrați 87 candidați, 48 dintre aceștia sunt bărbați, iar 39 – femei. La Bobeica au fost depuse liste de candidați din partea a 4 formațiuni politice, iar în Lozova – listă de candidați din partea a 3 formațiuni politice și un candidat independent.

Totodată, CEC informează că pentru scrutinul de mâine au fost organizate 18 secții de votare, iar la urne sunt așteptați 22 053 de alegători. Secțiunile de votare vor fi deschise de la ora 07:00 până la ora 21:00.

Pentru aceste alegeri au fost acreditați 59 de observatori naționali.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Procurorul general interimar a trecut Vettingul. Raportul, aprobat de CSP

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a aprobat, în cadrul ședinței din 16 aprilie, raportul Comisiei Vetting care constată că procurorul general interimar, Alexandru Machidon, a promovat cu succes evaluarea eticii profesionale și integrității. Comisia a identificat câteva neconcordanțe, însă acestea au fost considerate necritice.

În urma verificării detaliate a averii și veniturilor procurorului, inițiată încă din mai 2024, Comisia a identificat trei aspecte problematice care au necesitat clarificări suplimentare. În primul rând, în declarațiile anuale pentru perioada 2016–2018, procurorul nu a inclus o parte din economiile sale. El a explicat această omisiune prin modificările frecvente ale cadrului normativ din acea vreme și prin lipsa unei practici unitare de declarare. Având în vedere că au trecut mai bine de cinci ani de la aceste abateri, Comisia nu le-a mai analizat pe fond, limitându-se la a constata prescrierea lor.

De asemenea, în declarațiile pentru anii 2017–2018, procurorul a indicat că a primit o moștenire de 55 000 de euro în numerar, bani folosiți pentru cumpărarea unui apartament. Comisia nu a identificat documente oficiale care să confirme această sumă. Analizând veniturile părinților — activitatea tatălui peste hotare din 2002, salariul mamei (profesoară) și veniturile din afacerea de familie — Comisia a realizat propriile estimări. Potrivit experților, tatăl ar fi putut economisi aproximativ 66 000 de dolari, iar partea care i-ar fi revenit în mod realist procurorului ar fi fost de circa 34 900 de euro, nu 55 000 de euro.

A treia observație vizează o posibilă subevaluare a apartamentului cumpărat de procuror în 2018 pentru 34 000 de euro. După ce a solicitat informații de la agenții imobiliare, Comisia a primit date contradictorii: o agenție a estimat că o locuință similară, renovată, ar costa în jur de 45 000 de euro, în timp ce alta a oferit valori mai apropiate de prețul declarat. În aceste condiții, Comisia a precizat că nu poate stabili cu certitudine valoarea reală de piață a apartamentului la momentul achiziției, din lipsa unor date concludente. Totuși, experții au considerat explicațiile procurorului plauzibile, subliniind că acesta dispunea de resurse financiare suficiente pentru a face achiziția. Chiar dacă ar fi existat o subevaluare, aceasta nu este suficient de gravă pentru a duce la nepromovarea evaluării de integritate.

Astfel, Comisia Vetting a stabilit că neconcordanțele nu sunt de natură critică și a recomandat recunoașterea lui Alexandru Machidon ca fiind promovat în evaluarea eticii profesionale și a integrității.

Amintim că Consiliul Superior al Procurorilor l-a desemnat pe Alexandru Machidon procuror general interimar pe 28 mai 2025, după ce Ion Munteanu a părăsit postul în urma numirii sale în calitate de judecător la Curtea Supremă de Justiție.

Conform legii, Machidon va putea exercita pe deplin funcția de procuror general doar după promovarea evaluării Comisiei Vetting. În cazul unui aviz favorabil, președintele va semna decretul de numire.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: