msmps.gov.md

Peste 470 de pacienți care au învins coronavirusul au donat plasmă. Câte doze a primit fiecare spital?

474 de persoane tratate de COVID-19 au donat până acum plasmă pentru pacienții cu forme grave și extrem de grave de COVID-19. Potrivit unui comunicat publicat pe 7 august de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, datorită donatorilor au fost obținute 1630 doze de plasmă.

Dozele de plasmă au fost distribuite către următoarele instituții medicale:

  • Spitalul Clinic Republican – 465;
  • Institutul de Medicină Urgentă- 87;
  • SCM nr.1- 178;
  • SCM Arh. Mihail- 99;
  • SCM Sf. Treime-1;
  • SC Bălți- 96;
  • SR Edineț- 25;
  • SR Strășeni- 10;
  • SR Cimișlia- 28;
  • Spitalul de Stat- 129;
  • SR Glodeni- 3;
  • SR Sîngerei- 2;
  • SR Cahul-19;
  • SR Florești-1;
  • SR Soroca- 4;
  • SR Comrat-2;
  • Spitalul Clinic MSMPS- 3;
  • Spitalul Clinic Republican Tiraspol- 2.

În prezent, în stoc au mai rămas 476 doze cu destinație pentru transfuzie și validare.

MSMPS reiterează apelul către toate persoanele care s-au tratat de COVID-19, să se solidarizeze cu pacienții în stare gravă care luptă cu această infecție, prin donarea de plasmă convalescentă, ce conține anticorpi împotriva virusului SARS-CoV-2.

Pentru a contribui la salvarea de vieți, persoanele tratate de COVID-19 pot consemna la externare un acord pentru recrutarea ulterioară de către Centrul Național de Transfuzie a Sângelui.

Donarea de plasmă convalescentă se va efectua după două săptămâni de la externare, de către persoanele de gen masculin care au fost tratate de COVID-19, cu vârsta cuprinsă între 18-60 ani, care nu au boli cronice: diabet zaharat, boli cardiovasculare și pulmonare, boli ale ficatului și rinichilor.

Persoanele pot dona plasmă atât la Centrul Național de Transfuzie a Sângelui, care dispune de subdiviziuni în Bălți, Cahul și Chișinău, dar și în alte centre de donare. Pentru a putea dona, persoanele vor prezenta copia extrasului eliberat de medicul de familie sau instituția spitalicească, care să confirme că au finalizat cu succes tratamentul împotriva COVID-19.

Pentru detalii privind donarea plasmei sanguine, apelați la numerele de telefoan: 022109050 (Chișinău), 023171393 (Bălți) și 029981305 (Cahul).

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IPN

Furtună va contesta sancțiunile UE: „Grupările de la Bruxelles au decis să aleagă ei înșiși cine trebuie să conducă țara noastră”

Președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, consideră că în spatele deciziei prin care a fost inclusă pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene ar sta Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS). Politiciana a sugerat că măsurile restrictive ar fi o formă de presiune asupra opoziției și a acuzat UE că „a ales cine trebuie să conducă țara noastră”. Precizările au fost făcute într-un comunicat publicat pe 15 iulie.

Astăzi vedem cum are loc, în mod deliberat, distrugerea a tot ceea ce am iubit la Uniunea Europeană. Grupările de la Bruxelles au decis, fără rușine și la vedere, după tradițiile colonialiste, să aleagă ei înșiși cine trebuie să conducă țara noastră — suverană. (…) Regimul PAS aplică sancțiuni prin intermediul acoliților lor străini, doar în privința politicienilor care au susținere și de care PAS se teme. Niciodată nu am fost și nu vom fi o opoziție comodă pentru junta galbenă!”, a declarat Victoria Furtună.

Politiciana a menționat că va contesta la Curtea de Justiție a Uniunii Europene decizia prin care i-au fost impuse sancțiuni.

PAS nu a comentat, deocamdată, învinuirile lansate în adresa sa de Victoria Furtună.

Amintim că, pe 15 iulie, Uniunea Europeană a inclus încă 7 politicieni și 3 entități în lista sa de sancțiuni pentru acțiuni menite să destabilizeze Republica Moldova. Este vorba despre Blocul „Victorie”, compania A7, Centrul Cultural-educațional al Moldovei, liderul Forței de Alternativă și Salvare a Moldovei, Alexandru Beșchieru, președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, deputații fugari Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, președinta Partidului „Renaștere”, Natalia Parasca, președintele Partidului „Șansă”, Alexei Lungu, și liderul Partidului „Victorie”, Vadim Grozavu. Toți cei vizați au legături cu oligarhul fugar Ilan Șor, împotriva căruia UE a impus măsuri restrictive încă în 2023.

Măsurile restrictive includ interdicția furnizării de fonduri pentru cei vizați de sancțiuni, interdicție de intrare pe teritoriul UE și înghețarea activelor.

În prezent, lista UE de sancțiuni pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova include 23 de persoane și 5 entități.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: