Andrei Mardari / NewsMaker

Peste 7 miliarde de lei, puși sub sechestru în dosarele de mare corupție. Sandu: „Vrem confiscări, nu doar sechestre”

Președinta Republicii Moldova cere confiscarea bunurilor puse sub sechestru în cazul dosarelor de mare corupție și întoarcerea acestora în folosința statului. Este vorba de peste 7 miliarde de lei puși sub sechestru de organele de drept. Declarații în acest sens au fost făcute de președinta Maia Sandu astăzi, în cadrul unui briefing susținut după ședința Consiliului Suprem de Securitate (CSS).

„Astăzi sunt puse sub sechestru peste 7 miliarde de lei. Am spus că vrem să vorbim despre bani confiscați, nu doar sechestrați. Cea mai mare întrebare rămâne la instanțele de judecată. Faptul că acești bani sunt în continuare la categoria sechestru și nu sunt bani confiscați, care să fie întorși în bugetul statului, se întâmplă  din cauza tergiversării dosarelor de către instanțele de judecată”, a declarat președinta Maia Sandu, potrivit căreia competențele ARBI-ului din cadrul CNA ar urma să fie extinse în acest scop.

„Instrumente sunt. Ele trebuie folosite și instanța de judecată trebuie să se apuce de lucru”, a mai spus președinta.

Potrivit Maiei Sandu, membrii CSS au convenit în cadrul ședinței de astăzi, de asemenea, să crească viteza de examinare a dosarelor de mare corupție și să combată și contracareze scurgerile de informații în aceste dosare. Potrivit Maiei Sandu este nevoie de finalitate pe aceste dosare, care, spune ea, se desfășoară, de regulă, după un anumit tipar – zvonuri privind reținerea, percheziții și arest la domiciliu, urmat de un proces lung, care, potrivit șfei statului, de regulă „duce nicăieri”.

„Am cerut CSM-ului să vină cu o soluție pentru dosarele de corupție mare. Asta înseamnă crearea unor instanțe specializate sau a unor complete specializate. Așteptăm această soluție până la sfârșitul acestei luni”, a precizat președinta țării.

Maia Sandu explică că pentru o finalitate pe dosarele de mare corupție se impun mai multe modificări legislative. În acest sens, CSS a recomand mai multe modificări ale actualei legislații în vederea eliminării oportunităților de abuz din partea avocaților apărării, care ar tergiversa, deseori, în mod deliberat dosarele folosindu-se de posibilitățile legislației actuale. Totodată, CSS recomandă modificarea cadrului legal care permite la moment absolvirea de la răspunderea penală datorită expirării termenului de prescripție.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

(VIDEO) Sărbătoare, mândrie și întrebări fără răspuns. Cum a marcat Găgăuzia 36 de ani

La Comrat au fost marcați 36 de ani de la proclamarea Republicii Găgăuze. În 1990, regiunea a vrut să se separe de Moldova, dar să rămână în componența URSS. Patru ani mai târziu, cu medierea Turciei, Găgăuzia a obținut statutul de autonomie în cadrul Moldovei independente. NewsMaker a mers să afle ce înseamnă astăzi această dată pentru locuitori.

„Republica Găgăuză trebuie să existe în cadrul Republicii Moldova”, spune unul dintre localnici. Un veteran al formării autonomiei consideră această zi o mare sărbătoare: „Am fost la origini, pentru ca poporul găgăuz să se ridice din genunchi”.

Fostul deputat Vasile Neicovcen, care a documentat fiecare etapă a proclamării, consideră că în 36 de ani Găgăuzia nu a reușit să se integreze pe deplin în instituțiile puterii din Moldova, iar relațiile dintre Comrat și Chișinău au ajuns într-un impas.

Directoarea unei grădinițe, Alla, spune că în Găgăuzia există multilingvism și că toți înțeleg limba găgăuză, însă fiul ei cel mare, programator, cel mai probabil va pleca — aici nu există oportunități pentru profesia lui.

Dillara din Cazaclia cultivă lavandă, studiază relații internaționale în Turcia și visează să se întoarcă. „Suntem foarte mândri că putem exista ca găgăuzi”, spune ea.

La ședința festivă a Adunării Populare a Găgăuziei, vicepreședintele Gheorghe Leiciu a numit ziua de 19 august un exemplu de „luptă pentru dobândirea statalității”. Întrebarea principală, la 36 de ani, nu mai este statutul, ci cât de bine funcționează autonomia pentru oamenii care trăiesc aici.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: