Facebook/Partidul Liberal

PL anunță că va participa la parlamentare și cere sprijinul unioniștilor „veritabili”: „Să ne unim!”

Liderii Partidului Liberal (PL) au aprobat decizia privind participarea formațiunii politice la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Aceștia au făcut apel la alegători, în mod special la cei unioniști, să susțină „masiv” PL în scrutin pentru a nu admite o victorie a forțelor pro-ruse.

Partidul Liberal va candida la parlamentare

Pe 29 iunie, membrii Consiliului Republican al Partidului Liberal s-au reunit pentru a discuta despre alegerile parlamentare din anul curent. Potrivit unui comunicat PL, cu „majoritate de voturi”, liderii formațiunii au decis că aceasta va participa la scrutin.

Consiliul PL a decis că participarea la alegerile din această toamnă este absolut necesară pentru noi, membrii PL, din mai multe considerente. În primul rând pentru a oferi posibilitatea alegătorilor să voteze un partid care de-a lungul anilor și-a dovedit corectitudinea și devotamentul față de cetățeni prin acțiuni concrete, pentru că suntem un partid cu istorie, care prin muncă consecventă a pus capăt erei comuniste și a promis cetățenilor „Schimbarea până la capăt!””, a precizat partidul.

Adresare către cetățeni

Totodată, Consiliul Republican al Partidului Liberal a adoptat și un apel către cetățenii Republicii Moldova.

În adresare, liderii PL menționează că votul dat de-a lungul timpului formațiunilor politice unioniste și pro-europene a fost o decizie „corectă” și care a menținut țara „pe drumul cel bun”, „chiar dacă lucrurile nu au mers așa cum s-a dorit”.

Aceștia au menționat că cel mai periculos pentru Republica Moldova este amestecul „permanent” al Federației Ruse, prin partidele finanțate de Kremlin, pentru a împiedica construirea unui viitor comun cu România.

Cauza PL a fost și rămâne libertatea și bunăstarea cetățenilor, integrarea în UE și Unirea cu Țara noastră, România. Dar ca să atingem acest obiectiv, trebuie să luptăm până la capăt, pentru că viața însăși este o luptă, chiar dacă uneori ne este greu și suntem nemulțumiți de unele lucruri. Iar lupta decisivă, hotărâtoare pentru noi toți, după cum știți, se va da și la toamnă, la alegerile parlamentare din 28 septembrie, când se va da o bătălie pe viață și pe moarte cu Kremlinul și partidele pro-ruse de la noi. PL este gata de luptă, dar fără o susținere masivă, în primul rând a unioniștilor veritabili, lupta noastră nu va avea rezultatul dorit. De aceea, vă chemăm să conștientizăm situația complicată în care ne aflăm și să ne unim în jurul Partidului Liberal, pentru a nu admite ca la toamnă să câștige partidele pro-ruse”, au menționat liderii partidul.

Membrii Consiliului Republican al Partidul Liberal au mai menționat că formațiunea „a întreprins toate demersurile pentru unificarea forțelor de dreapta”. „Ușile rămân deschise pentru conjugarea eforturilor noastre”, au precizat aceștia.

Amintim că, în iunie, în cadrul unei emisiuni televizate, președintele PL, Mihai Ghimpu, a declarat că echipa partidului se află în proces de consolidare, iar pregătirile pentru alegerile parlamentare sunt în plină desfășurare. Politicianul a menționat că el însuși nu se va regăsi pe listele electorale cu care Partidul Liberal va candida și că nu își dorește nicio funcție publică. „Așa mă gândesc eu că e corect. Știți cum, a mai obosit lumea de mine, și eu am obosit de lume”, a spus el.

***

Partidul Liberal din Republica Moldova a fost fondat în 1993 și este cunoscut ca o formațiune politică cu orientare unionistă. De-a lungul anilor, PL a participat la mai multe alegeri importante, însă rezultatele din ultimii ani au fost modeste. La alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, partidul a obținut doar 1,25% din voturi – prea puțin pentru a intra în Parlament. La alegerile locale din 5 noiembrie 2023, PL a avut candidați în mai multe localități, inclusiv pe Ion Purice pentru Primăria Chișinău, dar acesta nu a reușit să câștige fotoliul de primar.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: