Justiție

„Plahotniuc a plecat, dar cauza sa e vie”. Cum instanța a refuzat să desecretizeze sentința lui Botnari în dosarul profesorilor turci

Nadejda Coptu
| 18 februarie, 2021
20:15

Judecătoria Chișinău a refuzat să desecretizeze dispozitivul sentinței pronunțate lui Vasile Botnari, fostul director al SIS, în dosarul despre expulzarea ilegală a profesorilor turci. Instanța a motivat acest lucru prin secretul de stat. Judecătoria Hâncești a declarat că decizia Judecătoriei Chișinău este legală. Grigore Petrenco, liderul Partidului „Stânga Europeană”, a cerut desecretizarea acestei sentințe. El intenționează să se adreseze către Curtea de Apel și nu exclude că va ajunge până la CEDO, deoarece, susține el, Legea cu privire la secretul de stat nu apără cazurile ce țin de încălcarea drepturilor omului. NM relatează, de ce instanța a respins solicitarea lui Petrenco și ce (nu) s-a schimbat timp de un an în cazul despre expulzarea ilegală a profesorilor turci.

Petrenco a anunțat pe pagina sa de Facebook, la 15 februarie, că Judecătoria Hâncești, unde el a contestat refuzul Judecătoriei sectorului Buiucani al capitalei de a desecretiza sentința pronunțată în privința lui Vasile Botnari, a declarat că această jotărâre este legală. „Următoarea instanță judecătorească [CA] este ultima. Mai departe – direct spre CEDO, care a recunoscut deja încălcarea drepturilor profesorilor turci. Sunt sigur că va recunoaște ca fiind încălcare a dreptului la informație și desecretizarea cazului lui Vasile Botnari și al altor călăi. [Ex-liderul Partidului Democrat Vladimir] Plahotniuc a plecat, dar cauza sa este vie. Toți membrii grupului infracțional organizat sunt la libertate. Sistemul justiției este în continuare controlat de ei”, a scris Petrenco.

Cum și de ce instanțele au refuzat să desecretizeze sentința

În hotărârea Judecătoriei Hâncești se spune că la 14 septembrie 2020, Petrenco s-a adresat către Judecătoria sectorului Buiucani al capitalei și a solicitat să i se transmită pe poșta electronică o copie a sentinței pronunțate în privința lui Botnari. Instanța a refuzat să transmită sentința, motivând prin faptul că dosarul este secretizat și că anterior, instanța a publicat un fragment al sentinței pe site-ul instituției. Judecătoria a mai menționat că dosarul lui Botnari era deja secretizat atunci când a fost transmis în instanță. De asemenea, motivând refuzul, cei de la Judecătoria Buiucani au menționat că Petrenco nu are nicio calitate procesuală în dosarul lui Botnari.

Petrenco a contestat refuzul de a desecretiza sentința la Judecătoria sectorului Râșcani, care examinează cauzele administrative. Petrenco a declarat că Judecătoria Buiucani i-a încălcat dreptul la accesul la informații și a cerut ca instanța să fie obligată să desecretizeze verdictul. Totodată, Petrenco a menționat că, potrivit articolului 8 al Legii cu privire la secretul de stat, faptele de încălcare a drepturilor și libertăților omului și ale cetățeanului nu se atribuie la secret de stat. Petrenco a mai subliniat faptul că în vara anului 2019, CEDO a declarat că Moldova a încălcat drepturile profesorilor turci și a obligat statul să plătească familiilor pedagogilor câte 25 mii de euro.

La rândul său, Judecătoria sectorului Râșcani s-a adresat către Curtea de Apel (CA) Chișinău și a solicitat ca acest caz să fie redirecționat către altă instanță judecătorească. CA a expediat cererea lui Petrenco la Judecătoria Hâncești.

Judecătoria Hâncești a respins cererea lui Petrenco, indicând faptul că Judecătoria sectorului Buiucani nu a refuzat să publice sentința, ci a comunicat că nu poate face acest lucru, deoarece dosarul este secretizat. Instanța a precizat că o parte a verdictului a fost publicată pe site-ul judecătoriei.

Ce (nu) s-a schimbat timp de un an în dosarul despre expulzarea ilegală a profesorilor turci

Reamintim că în dimineața de 6 septembrie 2018, colaboratorii Serviciului Informații și Securitate (SIS) au reținut și au dus într-o direcție necunoscută șapte angajați ai rețelei de licee moldo-turce „Orizont”. Mai târziu, fără nicio acuzație sau vreun proces, ei au fost expulzați din Moldova în Turcia, unde s-au ales cu mai mulți ani de închisoare, acuzați de legături cu Fethullah Gülen, predicator islamic, care trăiește în SUA și pe care Instanbul îl consideră organizator al tentativei de lovitură de stat din Turcia în anul 2016.

Toți colaboratorii liceelor turce au solicitat azil în Moldova și puteau fi expulzați din țară doar prin decizie de judecată. Unii dintre ei au trăit în Moldova mai mult de 20 de ani, mulți aveau aici familii. În plus, profesorii turci expulzați din țara noastră riscau în Turcia tortură și persecuții politice.

În luna iunie 2019, CEDO a declarat Moldova vinovată de încălcarea drepturilor omului în cazul expulzării profesorilor turci și a obligat țara noastră să plătească fiecăruia compensații a câte 25 mii de euro. Peste un an de la expulzare, Procuratura Chișinău a inițiat o anchetă în acest caz. În luna februarie 2020, s-a constatat că în acest caz a rămas un singur acuzat – fostul director al SIS, Vasile Botnari.

Prima ședință în cazul lui Botnari a avut loc la 12 februarie 2020. La solicitarea procurorului Victor Plugaru, s-a decis ca dosarul să fie examinat „în regim secret”. În luna iulie 2020, instanța a pronunțat sentința pentru Botnari, însă această hotărâre a fost ascunsă timp de câteva luni. La începutul lunii septembrie 2020, procurorul general Alexandr Stoianoglo a comunicat că lui Botnari i-a fost anunțată deja sentința, însă instanța refuză s-o facă publică.

Pe fondul scandalului care nu a încetat timp de o săptămână, Judecătoria sectorului Buiucani a publicat câteva alineate din dispozitivul sentinței. Din document reiese că, deși procurorul a cerut pentru inculpat trei ani de închisoare, judecătorul Andrei Neculcea a decis să se limiteze la o amendă de 88 mii de lei și i-a interzis lui Botnari să ocupe funcții publice în decurs de cinci ani. Totodată, Botnari a fost obligat să plătească 125 mii de euro care, conform deciziei CEDO, au fost pentru plata compensațiilor pentru familiile profesorilor turci, precum și 343 mii de lei pentru cursa charter, cu care profesorii au fost duși din Moldova în Turcia.

Procurorul Victor Plugaru nu a contestat această hotărâre la Curtea de Apel. În luna septembrie 2020, Procuratura Generală a anunțat că a inițiat o anchetă de serviciu pe numele lui Plugaru. Procuratura „are suspiciuni” din cauza că acesta nu a contestat sentința, a admis carențe procesuale (în special, nu a implicat rudele profesorilor exilați ca victime în acest caz) și a încălcat procedura de pronunțare a sentinței, care ar fi trebuit să fie publică.

În luna decembrie 2020, NM a constatat că ancheta de serviciu nu a depistat încălcări în acțiunile procurorului Plugaru. Procuratura a explicat situația privind verdictul lui Botnari ca fiind „o lege învechită”.

Între timp, soția unuia dintre profesorii exilați, Galina Tüfekçi s-a adresat către Curtea de Apel Chișinău cu solicitarea ca dosarul lui Botnari să fie rejudecat în instanța primară. Audierile preliminare în acest caz trebuiau să se desfășoare la 27 noiembrie 2020. Acestea însă nu au avut loc, pentru că nici Galina Tüfekçi, nici avocatul acesteia nu au acces la secretul de stat. SIS trebuie să decidă, să-i ofere Galinei Tüfekçi și avocatului său acces la secretul de stat sau nu. Următoarea ședință a CA în acest caz a fost stabilită pentru 19 februarie.

***
Acest articol a fost scris în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept și asigurarea transparenței sistemului judiciar”, realizat de ONG „Juriștii pentru drepturile omului” cu susținerea Fondului Național pentru Democrație, care nu influențează obiectul și conținutul investigațiilor publicate.

botnari, dosarul profesorilor turci, top

Știri similare

Politică

Ghimpu anunță că PL va participa la alegerile parlamentare din toamnă, dar fără el pe liste: „Lumea a obosit de mine”

Video News

(VIDEO) Rămășițe de porci, pe câmp în Drochia/ Moldoveni evacuați din Israel/ Scandal la Congresul Vinului

Politică

„Recean, ieși la noi”: Partidul lui Vlah, manifestație la Guvern. Reacție: „Protestele regizate nu se opresc”

Mihaela Conovali
| 18 iunie, 2025
14:36

Partidul „Inima Moldovei”, condus de Irina Vlah, a protestat în fața Guvernului. Manifestanții au declarat că Moldova este un stat neutru și că investițiile ar trebui direcționate „în educație, în copiii noștri, în sănătate”, nu în înarmare. „Am primit așa-numite ajutoare de la Uniunea Europeană, drone, radare, blindate. Pentru ce pregătesc Moldova?”, a spus un manifestant. În reacție, purtătorul de cuvânt al Guvernului a calificat declarațiile protestatarilor drept „o piesă veche, reluată la indicația, inclusiv, a patronilor din exterior”. El a adăugat că „în timp ce unii oameni se bucură de pace, câțiva încearcă să stârnească frică”. „Vrem să anunțăm cetățenii: să se pregătească de sezonul diferitor proteste politice”, a mai declarat reprezentantul Guvernului.

Protestul din fața Guvernului

În dimineața zilei de 18 iunie, partidul Irinei Vlah a protestat în fața Guvernului, solicitând modificări la bugetul de stat. „Bani pentru oameni, nu arme!”, „Școli, în loc de radare!”, „Moldova, nu e Ucraina” – au fost câteva dintre mesajele afișate pe pancartele manifestanților. „Noi vrem pace, nu vrem război”, „Moldova – țară neutră”, „Recean, ieși la noi”, „Jos PAS” – au scandat aceștia.

Menționăm că Irina Vlah, președinta „Inima Moldovei”, nu a participat la manifestație.

„Noi am obosit și nu suntem de acord să vedem cum acest Guvern cheltuie miliarde pe înarmare, cheltuie miliarde de lei pentru procurarea tehnicii militare”, a comunicat un protestatar. „Am primit așa numite ajutoare de la Uniunea Europeană, drone, radare, blindate. Pentru ce pregătesc Republica Moldova?”, a adăugat un alt manifestant.

„Noi, Inima Moldovei, am venit astăzi să-i aducem aminte lui Recean și la toți guvernanții că Republica Moldova este un stat neutru”, a spus o protestatară. „Noi trebuie să investim în educație, în copiii noștri, în sănătate (…) Noi cerem ca Guvernul să respecte neutralitatea Republicii Moldova”, a adăugat aceasta.

Ulterior, manifestanții au încercat să intre în clădirea Guvernului „pentru a-i transmite domnului prim-ministru extrasul din Constituția Republicii Moldova, unde este stipulat despre neutralitate”. Totuși, aceștia nu au reușit să pătrundă în sediul executivului și au lăsat extrasul la intrare.

Reacția Guvernului

„Vrem să anunțăm cetățenii: să se pregătească de sezonul diferitor proteste politice. Sezonul acestor proteste începe când adevărul, de fapt, doare în multe cazuri. În timp ce unii oameni se bucură de pace, de libertate, democrație, câțiva încearcă să stârnească frică, neîncredere și dezbinare. Nu e, de fapt o întâmplare – este o piesă veche pe care o cunoaștem, reluată la indicația, inclusiv, a patronilor din exterior care nu doresc dezvoltarea țării noastre. Chiar astăzi, în fața Guvernului, am avut un astfel de exemplu. Au fost lozinci false legate de așa-zise – citez – „acțiuni de militarizare în defavoarea domeniului social”, un eveniment organizat de un partid politic”, a comunicat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, în timpul unei conferințe de presă.

El a adăugat că „Guvernul nu redirecționează bani de la copii sau de la vârstnici, ci asigură investiții paralele”. „De exemplu: în școli, în drumuri, în spitale și în oportunități de dezvoltare ale țării”, a menționat Vodă. „Protestele regizate nu se opresc și nu ne vor opri pe noi din grija pentru drumul european și din grija pentru cetățeni”, a comunicat purtătorul de cuvânt al Guvernului.

***

Menționăm că în februarie curent, portalul Stopfals.md a publicat o investigație după ce, potrivit sursei, Vlah a insistat că Moldova se „militarizează” și se pregătește de război. „Ministerul Apărării va construi 14 obiective militare în acest an, iar în următorii doi ani – altele 37”, „Guvernarea PAS va cheltui anul acesta peste 3 miliarde de lei pentru procurarea armelor și construcția obiectivelor militare” – erau mesajele răspândite de Vlah și colegii săi de formațiune, relata sursa. Astfel, portalul menționa că ceea ce Vlah numește „obiective militare” și „baze militare” sunt de fapt obiecte de infrastructură de pe teritoriul viitoarei unități militare care se construiește la Băcioi.

Amintim că, pentru 2025, principalele categorii de cheltuieli ale bugetului de stat sunt următoarele: Cheltuieli generale — 13,6 miliarde lei; Protecția socială — 20,7 miliarde lei; Educație — 19,5 miliarde lei; Sănătate — 9,2 miliarde lei; Cheltuieli legate de economie — 9,2 miliarde lei; Ordine publică și securitate națională — 7,9 miliarde lei; Apărare — 1,8 miliarde lei; Cultură — 1,6 miliarde lei.