captură foto

Platforma DA propune ca lucrătorii medicali care au activat pe perioada de urgență să se poată pensiona mai devreme

Deputații Platformei Demnitate și Adevăr (DA) au propus un proiect de lege care prevede diminuarea vârstei de pensionare pentru personalul medical care a activat pe perioada stării de urgență în sănătate publică. Acesta a fost prezentat de către Liviu Vovc, într-un briefing din 16 aprilie.

Potrivit inițiativei legislative, perioada de calcul pentru diminuarea vârstei de pensionare și majorarea stagiului de cotizare va fi începând cu data de 15 mai 2020, când a fost declarată pentru prima dată starea de urgență în sănătate publică.

Liviu Vovc a argumentat că presiunea mare asupra cadrelor medicale influențează starea psihologică a acestora și crește riscul de burnout (ardere profesională). Potrivit parlamentarului, acești factori s-ar putea răsfrânge asupra speranței de viață a cadrelor medicale.

„Perioada de pandemie de asemenea poate fi catalogată ca fiind muncă în condiții deosebit de grele pentru lucrătorii din sistemul medical. Iar pentru această perioadă este nevoie de reglementări legale suplimentare care să asigure posibilitatea diminuării vârstei de pensionare”, a explicat Vovc.

Potrivit inițiativei, pentru fiecare lună completă de activitate a personalului medical, vârsta de pensionare ar urma să fie diminuată cu o lună. În cazul personalului medical care desfășoară activități de combatere a COVID-19, pentru fiecare lună de activitate, vârsta de pensionare va fi diminuată cu 3 luni. Stagiul de cotizare a personalului medical, pentru fiecare zi, va fi calculat ca două zile stagiu de cotizare. În cazul personalului medical care activează în secțiile COVID, fiecare zi de activitate va fi calculată ca patru zile de cotizare.

Proiectul de lege a fost consultat cu Confederația Sindicatelor, sindicatele în sănătate, dar și cu reprezentanți ai sistemului medical.

Conform datelor Agenției Naționale de Sănătate Publică (ANSP), în prezent, în țara noastră activează 60 de mii de lucrători medicali. Dintre aceștia, 12 392 sunt medici, 22 680 personal mediu, 10 671 personal medical inferior, 11 221 personal auxiliar și circa 3 mii – alte categorii. Anul trecut, din numărul total de medici, circa 6 mii erau deja la vârsta de pensionare.

Beneficiarii acestui proiect de lege ar urma să fie 54 de mii de lucrători medicali. Dacă va fi susținută de majoritatea deputaților, legea va intra în vigoare din 1 ianuarie 2022.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

radiokp.ru

Serviciile secrete rusești susțin, fără dovezi, că NATO s-ar pregăti să implice Moldova într-un război cu Rusia

Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) a publicat pe 14 iulie un comunicat în care spune că NATO s-ar pregăti să implice Republica Moldova într-o confruntare militară cu statul rus. Instituția sugerează că din acest motiv se realizează proiecte de infrastructură și se conectează infrastructura de transport de cea europeană. SVR nu a prezentat nicio dovadă care să-i susțină argumentele.

Potrivit informațiilor primite de către SVR (Serviciul de Informații Externe al Rusiei), NATO se pregătește activ să implice Moldova într-un posibil conflict armat cu Rusia. La Bruxelles s-a luat decizia de a accelera transformarea acestei țări într-un „cap de pod avansat al alianței pe flancul estic, ținând cont de înaintarea forțelor armate ruse în Ucraina””, .

Instituția a menționat că NATO ar transforma țara noastră într-un „poligon militar”.

Se încearcă adaptarea teritoriului moldovenesc pentru transferul operativ al trupelor NATO spre granițele Rusiei. În acest scop, sunt implementate proiecte de trecere la ecartamentul feroviar european și de sporire a capacității de transport a podurilor. Se construiesc huburi logistice, depozite mari și platforme pentru concentrarea tehnicii de luptă. Aerodromurile de la Mărculești și Bălți, aflate în apropierea teatrului de operațiuni din Ucraina, sunt modernizate în vederea primirii unui număr semnificativ de avioane militare și de transport. Totuși, potrivit planului de la Bruxelles, în cazul unui conflict direct între NATO și Rusia, principala lovitură ar urma să fie suportată de moldoveni. Ei ar trebui să devină „carne de tun” în desfășurarea luptelor cu trupele ruse. (…) Regimul comprador al M. Sandu este gata să satisfacă toate cererile Occidentului, numai să nu fie îndepărtat de la „sursa de bani””, se arată în comunicatul SVR.

NM a solicitat comentarii de la Ministerul Afacerilor Externe și Guvern, însă, deocamdată, nu am primit vreun răspuns.

Precizăm că, în ultima perioadă, atacurile hibride ruse la adresa Republicii Moldova s-au intensificat. În aprilie a devenit cunoscut public că rețelele rusești „Matrioșka” și „Pravda” desfășoară pe rețelele de socializare campanii de dezinformare împotriva țării noastre, fiind folosită în special imaginea președintei Maia Sandu. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a declarat atunci că Rusia investiseră deja 200 de milioane de euro în aceste campanii de dezinformare. Potrivit lui, scopul lor este influențarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 28 septembrie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: