captură foto

Platforma DA propune ca lucrătorii medicali care au activat pe perioada de urgență să se poată pensiona mai devreme

Deputații Platformei Demnitate și Adevăr (DA) au propus un proiect de lege care prevede diminuarea vârstei de pensionare pentru personalul medical care a activat pe perioada stării de urgență în sănătate publică. Acesta a fost prezentat de către Liviu Vovc, într-un briefing din 16 aprilie.

Potrivit inițiativei legislative, perioada de calcul pentru diminuarea vârstei de pensionare și majorarea stagiului de cotizare va fi începând cu data de 15 mai 2020, când a fost declarată pentru prima dată starea de urgență în sănătate publică.

Liviu Vovc a argumentat că presiunea mare asupra cadrelor medicale influențează starea psihologică a acestora și crește riscul de burnout (ardere profesională). Potrivit parlamentarului, acești factori s-ar putea răsfrânge asupra speranței de viață a cadrelor medicale.

„Perioada de pandemie de asemenea poate fi catalogată ca fiind muncă în condiții deosebit de grele pentru lucrătorii din sistemul medical. Iar pentru această perioadă este nevoie de reglementări legale suplimentare care să asigure posibilitatea diminuării vârstei de pensionare”, a explicat Vovc.

Potrivit inițiativei, pentru fiecare lună completă de activitate a personalului medical, vârsta de pensionare ar urma să fie diminuată cu o lună. În cazul personalului medical care desfășoară activități de combatere a COVID-19, pentru fiecare lună de activitate, vârsta de pensionare va fi diminuată cu 3 luni. Stagiul de cotizare a personalului medical, pentru fiecare zi, va fi calculat ca două zile stagiu de cotizare. În cazul personalului medical care activează în secțiile COVID, fiecare zi de activitate va fi calculată ca patru zile de cotizare.

Proiectul de lege a fost consultat cu Confederația Sindicatelor, sindicatele în sănătate, dar și cu reprezentanți ai sistemului medical.

Conform datelor Agenției Naționale de Sănătate Publică (ANSP), în prezent, în țara noastră activează 60 de mii de lucrători medicali. Dintre aceștia, 12 392 sunt medici, 22 680 personal mediu, 10 671 personal medical inferior, 11 221 personal auxiliar și circa 3 mii – alte categorii. Anul trecut, din numărul total de medici, circa 6 mii erau deja la vârsta de pensionare.

Beneficiarii acestui proiect de lege ar urma să fie 54 de mii de lucrători medicali. Dacă va fi susținută de majoritatea deputaților, legea va intra în vigoare din 1 ianuarie 2022.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De ce planul de reintegrare, elaborat în parteneriat cu UE și SUA, nu este făcut public? Vicepremier: „Aspectele sensibile necesită și discreție”

Guvernul lucrează în acest moment la elaborarea unui plan de reintegrare al țării în comun cu Uniunea Europeană și Statele Unite, totuși strategia nu este făcută publică pentru a nu „prejudicia rezultatul final”. Declarația a fost făcută de vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, după ședința Guvernului de astăzi. Oficialul explică că anumite aspecte sunt sensibile și necesită un grad ridicat de discreție, iar unele procese au nevoie de timp.

„Într-adevăr, lucrăm activ la o strategie sau la un road map de reintegrare, dar după cum cunoașteți, aspectele sensibile necesită și discreție, pentru a putea soluționa sau a pune pe hârtie mai multe lucruri care ar putea avea un efect în timp. Nu putem, de cele mai multe ori, să vorbim în timp real despre acțiunile care sunt întreprinse, fiindcă acest lucru ar putea prejudicia rezultatul final. Sigur că se lucrează în acest sens și, la momentul potrivit, în spațiul public vor fi prezentate rezultatele acestor activități”, a spus oficialul.

Întrebat dacă soluționarea conflictului transnistrean ar putea fi pusă pe masa discuțiilor la pachet cu negocierile de pace ruso-ucrainene, vicepremierul a spus că acest punct de vedere ar putea fi privit prin prisma securității regionale.

„Nu ne dorim să fim parte la un pachet de reglementare a conflictului. Am putea să privim din punct de vedere al unui pachet de securitate regională, dar acest lucru ar implica doar retragerea forțelor militare ruse din regiune. Cât privește reglementarea propriu-zisă în contextul Republicii Moldova, vom face tot posibilul ca acest lucru să se întâmple într-un proces de negocieri, care ar implica atât partea transnistreană – suntem convinși că trebuie să facem lucrul ăsta – dar în cooperare cu partenerii care ne susțin, cum ar fi, în primul rând, Uniunea Europeană, Statele Unite”, a mai spus vicepremierul.

Valeriu Chiveri a reiterat încă o dată că formatul „5+2” nu mai este valabil. Oficialul a spus că este foarte dificil de imaginat că doi actori importanți ai procesului de reglementare, care se află în prezent într-un conflict armat direct, ar putea continua să fie parte a reglementării unui alt conflict. „Într-o perspectivă previzibilă, acest format nu poate fi considerat unul capabil să susțină în continuare procesul de negociere”, a mai subliniat vicepremierul.

***

Reamintim, formatul „5+2” –  care includea reprezentanți ai Republicii Moldova și ai regiunii transnistrene (părți), ai OSCE, Rusiei și Ucrainei (mediatori) și ai UE și SUA (observatori) – a fost suspendat după începerea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. În prezent, negocierile au loc în formatul „1+1”, adică discuții directe între Chișinău și Tiraspol, fără implicarea mediatorilor și observatorilor internaționali.

Pe măsură ce Moldova avansează pe calea integrării în UE, diferendul transnistrean și prezența ilegală a armatei ruse în stânga Nistrului revin tot mai des în discuții. Retragerea trupelor ruse din Moldova, dar și alte regiuni europene, „este crucială pentru o pace durabilă”, a declarat, pe 1 decembrie, după reuniunea miniștrilor Apărării ai UE de la Bruxelles, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Kaja Kallas.

Luna trecută, de la Bruxelles, premierul Alexandru Munteanu a anunțat, pentru prima dată, că Chișinăul poartă discuții cu partenerii europeni și americani în vederea elaborării unui plan de reintegrare a țării, fără să ofere, însă detalii.

Potrivit estimărilor, prezentate de speakerul Igor Grosu, costurile reintegrării se ridică la aproximativ jumătate de miliard de euro pe an.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: