captură foto

Platforma DA propune ca lucrătorii medicali care au activat pe perioada de urgență să se poată pensiona mai devreme

Deputații Platformei Demnitate și Adevăr (DA) au propus un proiect de lege care prevede diminuarea vârstei de pensionare pentru personalul medical care a activat pe perioada stării de urgență în sănătate publică. Acesta a fost prezentat de către Liviu Vovc, într-un briefing din 16 aprilie.

Potrivit inițiativei legislative, perioada de calcul pentru diminuarea vârstei de pensionare și majorarea stagiului de cotizare va fi începând cu data de 15 mai 2020, când a fost declarată pentru prima dată starea de urgență în sănătate publică.

Liviu Vovc a argumentat că presiunea mare asupra cadrelor medicale influențează starea psihologică a acestora și crește riscul de burnout (ardere profesională). Potrivit parlamentarului, acești factori s-ar putea răsfrânge asupra speranței de viață a cadrelor medicale.

„Perioada de pandemie de asemenea poate fi catalogată ca fiind muncă în condiții deosebit de grele pentru lucrătorii din sistemul medical. Iar pentru această perioadă este nevoie de reglementări legale suplimentare care să asigure posibilitatea diminuării vârstei de pensionare”, a explicat Vovc.

Potrivit inițiativei, pentru fiecare lună completă de activitate a personalului medical, vârsta de pensionare ar urma să fie diminuată cu o lună. În cazul personalului medical care desfășoară activități de combatere a COVID-19, pentru fiecare lună de activitate, vârsta de pensionare va fi diminuată cu 3 luni. Stagiul de cotizare a personalului medical, pentru fiecare zi, va fi calculat ca două zile stagiu de cotizare. În cazul personalului medical care activează în secțiile COVID, fiecare zi de activitate va fi calculată ca patru zile de cotizare.

Proiectul de lege a fost consultat cu Confederația Sindicatelor, sindicatele în sănătate, dar și cu reprezentanți ai sistemului medical.

Conform datelor Agenției Naționale de Sănătate Publică (ANSP), în prezent, în țara noastră activează 60 de mii de lucrători medicali. Dintre aceștia, 12 392 sunt medici, 22 680 personal mediu, 10 671 personal medical inferior, 11 221 personal auxiliar și circa 3 mii – alte categorii. Anul trecut, din numărul total de medici, circa 6 mii erau deja la vârsta de pensionare.

Beneficiarii acestui proiect de lege ar urma să fie 54 de mii de lucrători medicali. Dacă va fi susținută de majoritatea deputaților, legea va intra în vigoare din 1 ianuarie 2022.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Maia Sandu

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski: Rusia a pierdut Republica Moldova

Rusia a pierdut Republica Moldova, iar influența politică asupra altor state este în scădere, a declarat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, într-un interviu acordat publicației britanice The Guardian.

„Influența politică a Rusiei asupra altor țări este în scădere. Azerbaidjanul este independent. Armenia – alegerile de ieri au reprezentat un mare succes pentru independența Armeniei. Cred, de asemenea, că rușii au pierdut și Republica Moldova. Desigur, ei nu vor să piardă Ucraina, deoarece o Ucraină independentă și liberă este cea mai mare și, din punct de vedere politic, cea mai periculoasă țară pentru Rusia”, susține Zelenski.

Liderul de la Kiev consideră că aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană ar putea avea consecințe politice și în interiorul Federației Ruse.

„În momentul în care Ucraina va adera la Uniunea Europeană, Putin se va confrunta cu probleme interne generate de diferite popoare din Federația Rusă, în special în Caucaz. Diverse comunități și grupuri etnice din Rusia vor începe să își pună întrebări și să ceară explicații”, a mai declarat el.

Precizăm, Republica Moldova și Ucraina au avansat până acum „la pachet” în procesul de aderare la Uniunea Europeană: ambele au obținut statutul de țări candidate în 2022, iar negocierile de aderare au fost lansate oficial simultan, în 2024.

Autoritățile de la Chișinău au stabilit ca obiectiv național aderarea Republica Moldova la Uniunea Europeană până în 2030. În paralel, Ucraina și-a exprimat ambiția de a deveni stat membru până în 2027, termen considerat însă „nerealist” de unii oficiali europeni.

În aprilie, comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a lăudat ritmul reformelor din cele două țări. Potrivit oficialei europene, Republica Moldova se află în frunte, iar Ucraina ocupă locul doi în implementarea reformelor necesare alinierii la standardele europene. Kos a insistat, totodată, pe garanții mai puternice pentru a preveni eventuale regresări, scrie Kiev Independent.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: