NM

Platon „a extras”, iar Plahotniuc „l-a acoperit”. În Rusia a fost reluat dosarul „Laundromat”

În dosarul „Laundromat” inițiat în Rusia, s-au produs schimbări importante. Veaceslav Platon este acum listat ca singurul dezvoltator al schemei de retragere a banilor, iar Vladimir Plahotniuc a devenit dintr-un dezvoltator într-un „acoperiș” de tranzit de bani. În plus, potrivit Kommersant, numele lui Renato Usatîi, care anterior era considerat unul dintre organizatorii schemei, a dispărut din dosarele trimise în instanță.

„Veriga moldovenească”

După cum relatează Kommersant pe 25 octombrie, la început, organele rusești de drept i-au numit pe politicienii și oamenii de afaceri moldoveni Veaceslav Platon, Vladimir Plahotniuc și Renato Usatîi organizatorii retragerii banilor. Cu toate acestea, în versiunea finală a dosarelor penale, ancheta l-a indicat pe Platon ca unic arhitect al schemei. Vladimir Plahotniuc, căruia i s-a atribuit anterior același rol, conform materialelor finale ale cazului, a oferit o „acoperire” pentru tranzitul infracțional de bani. Pentru aceasta, omul de afaceri, conform anchetei, s-a folosit activ de relațiile sale cu politicienii și judecătorii moldoveni, pe ale căror decizii s-a construit sistemul ilegal de transfer de bani, prin Moldindconbank.

În plus, numele lui Renato Usatîi nu apare în niciunul dintre dosarele penale deduse în judecată. Într-un comentariu pentru Kommersant, Usatîi a notat că această veste a fost ca o surpriză. El a remarcat că de la bun început a știut că acest dosar a fost fabricat la comandă. „Nici măcar nu i-am văzut pe cei care au depus mărturie împotriva mea, ancheta nu are dovezi că am fost implicat în operațiuni ilegale, nici măcar pentru o sută de dolari”, a spus Usatîi.

„Veriga rusească”

De reținut că instanțele de la Moscova examinează în prezent două dosare în care apar presupușii participanți la scoaterea banilor din sistemul bancar. Instanța din Tverskoy examinează un dosar penal împotriva fostului proprietar al Victoriabank Alexandru Korkin, a avocaților Alexei Sobolev și Lev Pakhomov (șeful Firmei de avocatură United Energy System), precum și a finanțatorilor Rinat Yusupov și Venera Sharipova. Toți, conform anchetei, făceau parte din comunitatea internațională a criminalității organizate.

Potrivit anchetei, fostul acționar al Victoriabank Korkin și avocatul Sobolev erau responsabili de propriile diviziuni din cadrul comunității criminale organizate. Primul, folosind, printre altele, documente pe numele lui Alexander Kuznetsov, a recrutat bancheri ruși și noi clienți, iar al doilea a oferit suport juridic pentru tranzacțiile care se desfășoară cu ajutorul lui. În același timp, ambii, folosind conexiunile lor în agențiile de aplicare a legii, au asigurat funcționarea neîntreruptă a legăturii rusești pe canalul internațional de încasare.

După cum notează Kommersant, în timpul întâlnirilor cu potențialii participanți la retragerea fondurilor, Korkin, nu numai a subliniat că se află într-o relație de încredere cu Vladimir Plahotniuc, dar s-a lăudat și cu presupusele sale legături cu Departamentul de Stat al SUA și guvernul ucrainean.

Între timp, instanța Preobrojensky analizează cazul unui alt presupus participant la retragerea fondurilor din Rusia – proprietarul Băncii Baltika, Oleg Vlasov. Potrivit investigației, el, ca și Korkin și Sobolev, a condus divizia OPS, iar în 2013 și-a transformat banca într-o verigă cheie în „schema moldovenească”. Vlasov este acuzat de retragerea ilegală a 46 de miliarde de ruble în străinătate.

Anterior, alți trei participanți au fost condamnați în schema penală, într-o ordine specială pentru diferite mandate: bancherii Alexander Grigoriev, Oleg Kuzmin și Elena Platon, sora lui Veaceslav Platon. Aceștia și-au recunoscut pe deplin vinovăția, având încheiate acorduri de cooperare preliminare cu Parchetul General. Acuzațiile la adresa actualilor inculpați se bazează, printre altele, pe mărturia detaliată a bancherilor deja condamnați. În același timp, ancheta nu a stabilit încă destinatarii finali ai banilor în străinătate și valoarea remunerării primite de participanții la schema penală.

***

Menționăm că „Laundromat” este cea mai mare operațiune de spălare a banilor prin băncile din Republica Moldova. În cadrul schemei „Laundromat”, din 2010 până în 2013, au fost spălați cel puțin 22 de miliarde de dolari, bani retrași din băncile Federației Ruse. În 2016, în Moldova au fost deschise dosare penale împotriva a 15 judecători care au luat decizii cu privire la așa-numita „spălătorie ruseasc”. Victor Orîndaș a fost singurul care a reușit să părăsească Moldova înainte de a fi reținut.

În septembrie 2020, Procuratura Anticorupție a renunțat la acuzațiile împotriva a 13 din 15 judecători acuzați de spălare de bani. Cauzele penale ale judecătorilor au fost clasate din cauza faptului că aceștia nu au găsit componența de infracțiune în acțiunile lor. Totodată, instanțele din Chișinău continuă să examineze cauzele care se referă la „pronunțarea unor hotărâri nedrepte”. În cadrul acestor procese din 2021, judecătorul Genadie Bîrnaz a fost achitat. Fostul judecător Igor Vornicescu a fost găsit vinovat pentru o „hotărâre nedreaptă”, însă, acesta a fost eliberat de pedeapsă din cauza expirării termenului de prescripție al infracțiunii.

Într-un interviu pentru NM, Platon a spus că tranzacțiile sunt legale, iar din Rusia erau retrași „bani curați”.

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

imagine simbol

România: Alocațiile copiilor rămân înghețate, după ce Guvernul a suspendat pentru al doilea an la rând majorarea cu inflația

Alocațiile de stat pentru copii din România nu vor fi majorate nici în anul 2026, potrivit măsurilor fiscal-bugetare adoptate de Guvern în vara anului 2025. Decizia prelungește înghețarea acestui drept pentru al doilea an consecutiv, deși legislația în vigoare prevede în mod expres actualizarea anuală a alocațiilor cu rata inflației. Concret, Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare stabilește că, pe parcursul întregului an 2026, alocațiile de stat pentru copii se mențin la nivelul acordat pentru luna decembrie 2025. În practică, acest lucru înseamnă că sumele rămân identice cu cele stabilite la finalul anului 2024, întrucât nu a fost aplicată nicio majorare în 2025, relatează Digi24.

Potrivit Legii 141/2025, „În anul 2026 se mențin în plata la nivelul acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2025: k) alocațiile de stat pentru copii, reglementate de Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.”

Legea alocației de stat pentru copii prevede că aceste sume trebuie indexate automat, în fiecare an, cu rata medie a inflației comunicată oficial de Institutul Național de Statistică pentru anul anterior.

Mecanismul a fost introdus pentru a proteja puterea de cumpărare a alocației și pentru a elimina influența politică asupra acestui drept al copiilor.

Cu toate acestea, două indexări consecutive au fost suspendate prin decizii legislative.

Prima, aferentă inflației din anul 2023, care ar fi trebuit aplicată începând cu 1 ianuarie 2025, a fost blocată prin Ordonanța de urgență nr. 156/2024, cunoscută drept „ordonanța trenuleț”, adoptată la finalul anului 2024.

A doua indexare, corespunzătoare inflației din anul 2024, nu va fi aplicată nici în 2026, ca urmare a prevederilor din Legea nr. 141/2025, care îngheață nivelul alocațiilor pe tot parcursul anului viitor.

Ce sume primesc copiii și de ce rămân aceleași

În prezent, alocațiile de stat pentru copii au următoarele valori:

  • 719 lei pe lună pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani (sau până la 3 ani, în cazul copiilor cu handicap);
  • 292 lei pe lună pentru copiii cu vârsta între 2 și 18 ani;
  • 292 lei pe lună pentru tinerii de peste 18 ani care urmează cursuri liceale sau profesionale;
  • 719 lei pe lună pentru copiii cu handicap cu vârsta între 3 și 18 ani.

Aceste sume nu se vor modifica nici în anul 2026. Ultima majorare a alocațiilor a avut loc în ianuarie 2024, când cuantumul acestora a crescut cu 13,8%.

Cine primește alocația și când poate fi poate fi suspendată plata

Alocația de stat pentru copii nu se plătește automat „oricui”, ci este acordată persoanei care are, din punct de vedere legal, responsabilitatea copilului.

În cele mai multe situații, banii sunt virați unuia dintre părinți, pe baza acordului ambilor sau a unei decizii emise de autoritatea tutelară.

După împlinirea vârstei de 14 ani, copilul poate primi alocația direct, însă doar cu acordul reprezentantului legal.

După 18 ani, tânărul devine titularul alocației și poate încasa suma în nume propriu, pe baza unei cereri.

În cazurile în care copilul se află în grija altor persoane, plata se face către tutore, curator, asistent maternal sau către persoana ori familia la care copilul este plasat.

Dacă părintele este minor, alocația poate fi plătită fie direct acestuia, dacă are capacitate deplină de exercițiu, fie reprezentantului său legal, atunci când această capacitate nu există.

Plata alocației încetează în mod automat în situații clar prevăzute de lege, cum ar fi decesul copilului sau al tânărului beneficiar, abandonarea studiilor liceale sau profesionale ori cazul în care copiii cetățenilor străini sau apatrizilor nu mai locuiesc în România.

Cât pierd copiii peste 2 ani din cauza înghețării alocațiilor

Pentru copiii cu vârsta de peste 2 ani, alocația este de 292 de lei pe lună. Dacă legea ar fi fost aplicată așa cum este scrisă, suma ar fi trebuit să crească în 2025 cu 10,4%, rata inflației din 2023, ajungând la puțin peste 322 de lei pe lună.

În anul 2026, ar fi urmat o nouă indexare, de 5,6%, corespunzătoare inflației din 2024, ceea ce ar fi ridicat alocația la aproximativ 340 de lei pe lună.

Prin menținerea sumei la 292 de lei, pierderea cumulată ajunge la aproximativ 950 de lei pentru fiecare copil cu vârsta peste 2 ani, doar din neaplicarea celor două indexări prevăzute de lege.

Pierderi mai mari pentru copiii mici și pentru cei cu dezabilități

În cazul copiilor sub 2 ani sau al copiilor cu dizabilități, impactul financiar este mult mai mare, deoarece alocația de bază este semnificativ mai ridicată.

Dacă indexările ar fi fost aplicate conform legii, alocația ar fi crescut mai întâi în 2025 și apoi din nou în 2026, ajungând la peste 830 de lei pe lună. Menținerea sumei la 719 lei înseamnă o pierdere cumulată de peste 2.300 de lei pentru fiecare copil din această categorie, pe parcursul celor doi ani.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: