NM

Platon „a extras”, iar Plahotniuc „l-a acoperit”. În Rusia a fost reluat dosarul „Laundromat”

În dosarul „Laundromat” inițiat în Rusia, s-au produs schimbări importante. Veaceslav Platon este acum listat ca singurul dezvoltator al schemei de retragere a banilor, iar Vladimir Plahotniuc a devenit dintr-un dezvoltator într-un „acoperiș” de tranzit de bani. În plus, potrivit Kommersant, numele lui Renato Usatîi, care anterior era considerat unul dintre organizatorii schemei, a dispărut din dosarele trimise în instanță.

„Veriga moldovenească”

După cum relatează Kommersant pe 25 octombrie, la început, organele rusești de drept i-au numit pe politicienii și oamenii de afaceri moldoveni Veaceslav Platon, Vladimir Plahotniuc și Renato Usatîi organizatorii retragerii banilor. Cu toate acestea, în versiunea finală a dosarelor penale, ancheta l-a indicat pe Platon ca unic arhitect al schemei. Vladimir Plahotniuc, căruia i s-a atribuit anterior același rol, conform materialelor finale ale cazului, a oferit o „acoperire” pentru tranzitul infracțional de bani. Pentru aceasta, omul de afaceri, conform anchetei, s-a folosit activ de relațiile sale cu politicienii și judecătorii moldoveni, pe ale căror decizii s-a construit sistemul ilegal de transfer de bani, prin Moldindconbank.

În plus, numele lui Renato Usatîi nu apare în niciunul dintre dosarele penale deduse în judecată. Într-un comentariu pentru Kommersant, Usatîi a notat că această veste a fost ca o surpriză. El a remarcat că de la bun început a știut că acest dosar a fost fabricat la comandă. „Nici măcar nu i-am văzut pe cei care au depus mărturie împotriva mea, ancheta nu are dovezi că am fost implicat în operațiuni ilegale, nici măcar pentru o sută de dolari”, a spus Usatîi.

„Veriga rusească”

De reținut că instanțele de la Moscova examinează în prezent două dosare în care apar presupușii participanți la scoaterea banilor din sistemul bancar. Instanța din Tverskoy examinează un dosar penal împotriva fostului proprietar al Victoriabank Alexandru Korkin, a avocaților Alexei Sobolev și Lev Pakhomov (șeful Firmei de avocatură United Energy System), precum și a finanțatorilor Rinat Yusupov și Venera Sharipova. Toți, conform anchetei, făceau parte din comunitatea internațională a criminalității organizate.

Potrivit anchetei, fostul acționar al Victoriabank Korkin și avocatul Sobolev erau responsabili de propriile diviziuni din cadrul comunității criminale organizate. Primul, folosind, printre altele, documente pe numele lui Alexander Kuznetsov, a recrutat bancheri ruși și noi clienți, iar al doilea a oferit suport juridic pentru tranzacțiile care se desfășoară cu ajutorul lui. În același timp, ambii, folosind conexiunile lor în agențiile de aplicare a legii, au asigurat funcționarea neîntreruptă a legăturii rusești pe canalul internațional de încasare.

După cum notează Kommersant, în timpul întâlnirilor cu potențialii participanți la retragerea fondurilor, Korkin, nu numai a subliniat că se află într-o relație de încredere cu Vladimir Plahotniuc, dar s-a lăudat și cu presupusele sale legături cu Departamentul de Stat al SUA și guvernul ucrainean.

Între timp, instanța Preobrojensky analizează cazul unui alt presupus participant la retragerea fondurilor din Rusia – proprietarul Băncii Baltika, Oleg Vlasov. Potrivit investigației, el, ca și Korkin și Sobolev, a condus divizia OPS, iar în 2013 și-a transformat banca într-o verigă cheie în „schema moldovenească”. Vlasov este acuzat de retragerea ilegală a 46 de miliarde de ruble în străinătate.

Anterior, alți trei participanți au fost condamnați în schema penală, într-o ordine specială pentru diferite mandate: bancherii Alexander Grigoriev, Oleg Kuzmin și Elena Platon, sora lui Veaceslav Platon. Aceștia și-au recunoscut pe deplin vinovăția, având încheiate acorduri de cooperare preliminare cu Parchetul General. Acuzațiile la adresa actualilor inculpați se bazează, printre altele, pe mărturia detaliată a bancherilor deja condamnați. În același timp, ancheta nu a stabilit încă destinatarii finali ai banilor în străinătate și valoarea remunerării primite de participanții la schema penală.

***

Menționăm că „Laundromat” este cea mai mare operațiune de spălare a banilor prin băncile din Republica Moldova. În cadrul schemei „Laundromat”, din 2010 până în 2013, au fost spălați cel puțin 22 de miliarde de dolari, bani retrași din băncile Federației Ruse. În 2016, în Moldova au fost deschise dosare penale împotriva a 15 judecători care au luat decizii cu privire la așa-numita „spălătorie ruseasc”. Victor Orîndaș a fost singurul care a reușit să părăsească Moldova înainte de a fi reținut.

În septembrie 2020, Procuratura Anticorupție a renunțat la acuzațiile împotriva a 13 din 15 judecători acuzați de spălare de bani. Cauzele penale ale judecătorilor au fost clasate din cauza faptului că aceștia nu au găsit componența de infracțiune în acțiunile lor. Totodată, instanțele din Chișinău continuă să examineze cauzele care se referă la „pronunțarea unor hotărâri nedrepte”. În cadrul acestor procese din 2021, judecătorul Genadie Bîrnaz a fost achitat. Fostul judecător Igor Vornicescu a fost găsit vinovat pentru o „hotărâre nedreaptă”, însă, acesta a fost eliberat de pedeapsă din cauza expirării termenului de prescripție al infracțiunii.

Într-un interviu pentru NM, Platon a spus că tranzacțiile sunt legale, iar din Rusia erau retrași „bani curați”.

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Dobândirea cetățeniei R. Moldova: solicitanții vor fi obligați să cunoască româna și prevederile Constituției

Parlamentul a adoptat în prima lectură proiectul noii legi cu privire la cetățenia Republicii Moldova. Printre prevederile proiectului se numără obligativitatea cunoașterii limbii române și Constituției țării pentru a putea dobândi cetățenia moldovenească. Inițiativa legislativă a fost susținută de 54 de deputați.

Potrivit inițiativei legislative, cetățenia Republicii Moldova va putea fi dobândită prin naștere, recunoaștere, adopție, tutelă și curatelă, redobândire, naturalizare. Proiectul unifică procedurile de dobândire a cetățeniei, care are drept scop asigurarea egalității pentru toți solicitanții, eliminând discriminările sau favorizările pe baza categoriei de persoane. O altă prevedere ține de delimitarea clară a categoriilor de aplicanți pentru cetățenie în funcție de vârsta acestora.

Printre noutățile proiectului se numără introducerea condiției de a cunoaște limba română și prevederile Constituției pentru persoanele care intenționează să dobândească cetățenia țării noastre. De asemenea, proiectul prevede aplicarea unor măsuri împotriva fraudelor și corupției, prin adoptarea unor norme stricte de acceptare a documentelor și verificare riguroasă a acestora, pentru a preveni fraudarea procesului de acordare a cetățeniei și pentru a proteja securitatea națională. Potrivit autorilor inițiativei, în ultimii ani, au fost identificate și contracarate circa 100 de tentative de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova prin fraudă, în baza documentelor de proveniență necunoscută sau falsificate. Prin urmare, instituțiile guvernamentale vor avea responsabilitatea de a verifica mai riguros documentele prezentate de solicitant, precum și alte informații necesare pentru a determina eligibilitatea acestuia pentru cetățenie. Se va verifica istoricul de călătorii internaționale, pentru a se asigura că nu a avut interdicția de a intra sau rămâne în alte țări, antecedentele financiare, starea de sănătate, istoricul familial, integritatea solicitantului.

Documentul delimitează cazurile de respingere a cererilor de dobândire și a celor de refuz în acordare. Respingerea este orientată către aspectele tehnice, iar refuzul se face în cazul în care persoana nu întrunește criteriile legale pentru obținerea cetățeniei. Autorii proiectului propun introducerea unor noi prevederi ce se referă la refuzul acordării cetățeniei persoanelor împotriva cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale. Depunerea cererii pentru obținerea cetățeniei se va face personal de către solicitant, iar posibilitatea depunerii cererilor de cetățenie prin intermediari, prin procură, va fi exclusă pentru a reduce riscul de corupție și influențe externe.

Proiectul conține și prevederi privind excluderea incertitudinii cu referire la categoriile de străini care sunt în drept să depună cerere pentru dobândirea cetățeniei Republicii Moldova prin naturalizare, precum și la calcularea perioadei de ședere legală și/sau domiciliere pe teritoriul țării de către solicitanții de cetățenie.

Autorii proiectului menționează că revizuirea legii este necesară ca urmare a unor procese precum migrația masivă a populației, fenomenul cetățeniei multiple, nevoilor de a proteja drepturile diasporei, problemelor de securitate legate de acordarea frauduloasă a cetățeniei, integrarea europeană și racordarea legislației naționale la standardele UE.

Documentul, elaborat de un grup de deputați PAS, urmează a fi examinat de Parlament în lectura a doua.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: