NM

Platon „a extras”, iar Plahotniuc „l-a acoperit”. În Rusia a fost reluat dosarul „Laundromat”

În dosarul „Laundromat” inițiat în Rusia, s-au produs schimbări importante. Veaceslav Platon este acum listat ca singurul dezvoltator al schemei de retragere a banilor, iar Vladimir Plahotniuc a devenit dintr-un dezvoltator într-un „acoperiș” de tranzit de bani. În plus, potrivit Kommersant, numele lui Renato Usatîi, care anterior era considerat unul dintre organizatorii schemei, a dispărut din dosarele trimise în instanță.

„Veriga moldovenească”

După cum relatează Kommersant pe 25 octombrie, la început, organele rusești de drept i-au numit pe politicienii și oamenii de afaceri moldoveni Veaceslav Platon, Vladimir Plahotniuc și Renato Usatîi organizatorii retragerii banilor. Cu toate acestea, în versiunea finală a dosarelor penale, ancheta l-a indicat pe Platon ca unic arhitect al schemei. Vladimir Plahotniuc, căruia i s-a atribuit anterior același rol, conform materialelor finale ale cazului, a oferit o „acoperire” pentru tranzitul infracțional de bani. Pentru aceasta, omul de afaceri, conform anchetei, s-a folosit activ de relațiile sale cu politicienii și judecătorii moldoveni, pe ale căror decizii s-a construit sistemul ilegal de transfer de bani, prin Moldindconbank.

În plus, numele lui Renato Usatîi nu apare în niciunul dintre dosarele penale deduse în judecată. Într-un comentariu pentru Kommersant, Usatîi a notat că această veste a fost ca o surpriză. El a remarcat că de la bun început a știut că acest dosar a fost fabricat la comandă. „Nici măcar nu i-am văzut pe cei care au depus mărturie împotriva mea, ancheta nu are dovezi că am fost implicat în operațiuni ilegale, nici măcar pentru o sută de dolari”, a spus Usatîi.

„Veriga rusească”

De reținut că instanțele de la Moscova examinează în prezent două dosare în care apar presupușii participanți la scoaterea banilor din sistemul bancar. Instanța din Tverskoy examinează un dosar penal împotriva fostului proprietar al Victoriabank Alexandru Korkin, a avocaților Alexei Sobolev și Lev Pakhomov (șeful Firmei de avocatură United Energy System), precum și a finanțatorilor Rinat Yusupov și Venera Sharipova. Toți, conform anchetei, făceau parte din comunitatea internațională a criminalității organizate.

Potrivit anchetei, fostul acționar al Victoriabank Korkin și avocatul Sobolev erau responsabili de propriile diviziuni din cadrul comunității criminale organizate. Primul, folosind, printre altele, documente pe numele lui Alexander Kuznetsov, a recrutat bancheri ruși și noi clienți, iar al doilea a oferit suport juridic pentru tranzacțiile care se desfășoară cu ajutorul lui. În același timp, ambii, folosind conexiunile lor în agențiile de aplicare a legii, au asigurat funcționarea neîntreruptă a legăturii rusești pe canalul internațional de încasare.

După cum notează Kommersant, în timpul întâlnirilor cu potențialii participanți la retragerea fondurilor, Korkin, nu numai a subliniat că se află într-o relație de încredere cu Vladimir Plahotniuc, dar s-a lăudat și cu presupusele sale legături cu Departamentul de Stat al SUA și guvernul ucrainean.

Între timp, instanța Preobrojensky analizează cazul unui alt presupus participant la retragerea fondurilor din Rusia – proprietarul Băncii Baltika, Oleg Vlasov. Potrivit investigației, el, ca și Korkin și Sobolev, a condus divizia OPS, iar în 2013 și-a transformat banca într-o verigă cheie în „schema moldovenească”. Vlasov este acuzat de retragerea ilegală a 46 de miliarde de ruble în străinătate.

Anterior, alți trei participanți au fost condamnați în schema penală, într-o ordine specială pentru diferite mandate: bancherii Alexander Grigoriev, Oleg Kuzmin și Elena Platon, sora lui Veaceslav Platon. Aceștia și-au recunoscut pe deplin vinovăția, având încheiate acorduri de cooperare preliminare cu Parchetul General. Acuzațiile la adresa actualilor inculpați se bazează, printre altele, pe mărturia detaliată a bancherilor deja condamnați. În același timp, ancheta nu a stabilit încă destinatarii finali ai banilor în străinătate și valoarea remunerării primite de participanții la schema penală.

***

Menționăm că „Laundromat” este cea mai mare operațiune de spălare a banilor prin băncile din Republica Moldova. În cadrul schemei „Laundromat”, din 2010 până în 2013, au fost spălați cel puțin 22 de miliarde de dolari, bani retrași din băncile Federației Ruse. În 2016, în Moldova au fost deschise dosare penale împotriva a 15 judecători care au luat decizii cu privire la așa-numita „spălătorie ruseasc”. Victor Orîndaș a fost singurul care a reușit să părăsească Moldova înainte de a fi reținut.

În septembrie 2020, Procuratura Anticorupție a renunțat la acuzațiile împotriva a 13 din 15 judecători acuzați de spălare de bani. Cauzele penale ale judecătorilor au fost clasate din cauza faptului că aceștia nu au găsit componența de infracțiune în acțiunile lor. Totodată, instanțele din Chișinău continuă să examineze cauzele care se referă la „pronunțarea unor hotărâri nedrepte”. În cadrul acestor procese din 2021, judecătorul Genadie Bîrnaz a fost achitat. Fostul judecător Igor Vornicescu a fost găsit vinovat pentru o „hotărâre nedreaptă”, însă, acesta a fost eliberat de pedeapsă din cauza expirării termenului de prescripție al infracțiunii.

Într-un interviu pentru NM, Platon a spus că tranzacțiile sunt legale, iar din Rusia erau retrași „bani curați”.

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reuters

Comisarul UE pentru Apărare pledează pentru crearea unei „forțe militare europene” de 100 000 de soldați

Comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, a declarat că UE ar trebui să ia în considerare crearea unei armate comune de 100 000 de soldați și reformarea proceselor politice care guvernează apărarea. Precizările au fost făcute pe 11 ianuarie în cadrul unei conferințe de securitate din Suedia, relatează Politico.

Kubilius a pledat pentru o abordare de tip „big bang” în reimaginarea apărării comune a Europei în actualul context geopolitic, marcat de invazia rusă din Ucraina și faptul că SUA își mută atenția dinspre continentul european și amenință Groenlanda.

Ar fi Statele Unite mai puternice din punct de vedere militar dacă ar avea 50 de armate la nivel de stat, în loc de o singură armată federală? Cincizeci de politici de apărare și bugete de apărare la nivel de stat, în loc de o singură politică și un singur buget federal de apărare? Dacă răspunsul nostru este „nu”, SUA nu ar fi mai puternice — atunci ce mai așteptăm?”, a declarat el.

Kubilius a spus că, în opinia sa, nivelul de pregătire al apărării Europei depinde de trei piloni: mai multe investiții în capacitatea de producție; instituții pregătite și bine organizate; și voința politică de a descuraja și, dacă este necesar, de a lupta.

Oficialul a subliniat că simpla creștere a finanțării pentru actuala structură de apărare a Europei nu va îndeplini aceste cerințe, parțial din cauza lipsei de unitate.

Trebuie să începem să investim banii noștri într-un mod care să ne permită să luptăm ca Europa, nu doar ca o colecție de 27 de „armate bonsai” naționale”, a spus Kubilius, folosind o expresie a fostului Înalt Reprezentant al UE, Josep Borrell.

Comisarul european a spus că UE ar putea, în schimb, să creeze o puternică „forță militară europeană” permanentă de 100 000 de soldați.

Kubilius mai consideră că, pentru rezolvarea problemei voinței politice, ar trebui înființat un consiliu european de securitate. Anterior, inițiativa a fost promovată de președintele Franței, Emmanuel Macron, și ex-cancelarul Germaniei, Angela Merkel.

Consiliul European de Securitate ar putea fi compus din membri-cheie permanenți, alături de câțiva membri rotaționali, inclusiv statul membru care deține președinția Consiliului (a Consiliului UE – n. r.). Plus conducerea UE: președinții Comisiei (Comisiei Europene – n. r.) și Consiliului (Consiliului European – n. r.)”, a adăugat el.

Kubilius a mai spus că consiliul de securitate propus ar trebui să includă și Marea Britanie.

În total, aproximativ 10-12 membri, cu sarcina de a discuta cele mai importante chestiuni de apărare, unele dintre ele pe care tocmai le-am menționat. Și nu doar să discute, ci și să pregătească rapid decizii importante”, a punctat comisarul european.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: