IGSU

Poluarea aerului a crescut de până la 3 ori după incendiul din Portul Giurgiulești. Au fost chemați experți din România

Agenția de Mediu a stabilit că, în urma incendului, din 20 ianuarie, de la Portul Giurgiulești, nivelul de poluare al aerului este unul sporit. Informația a fost confirmată într-un comunicat emis de Ministerul Mediului. 

Agenția a constatat că nivelul de poluare a aerului în zonă se menține sporit privind conținutul de fenol, care s-a atestat în limetele de la 1,2 până la 3,3 ori depășire a normei sanitare.

„Laboratorul de Referință de Mediu al Agenției de Mediu, în comun cu laboratorul mobil din România au prelevat probe de aer în diferite locații de la locul incidentului și pentru diferite condiții meteorologice. Rezultatele probelor efectuate de autolaboratorul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului din România necesită a fi procesate și validate după care vor fi făcute publice în timp util”, se arată în comunicat.

Amintim că, în dimineața de 20 ianuarie, un nou incendiu a izbucnit pe teritoriul Portului Giurgiulești. IGSU a precizat că a luat foc rezervorul nr.2 al Portului. Se menționa că un alt rezervor cu încărcătură de șrot de semințe de floarea soarelui a luat foc.

Amintim că un incident similar a avut loc și pe 16 ianuarie 2023. Din cauza mocnirii unei încărcături de peste 1000 tone produs de șrot de floarea soarelui, a avut loc prăbușirea cisternei. Atunci au intervenit 6 echipaje de salvatori și pompieri cu un efectiv de 20 de angajați IGSU, care mai multe zile au acționat pentru localizarea și lichidarea totală a arderii.

Întreprinderea „Trans-Oil Moldova” informa că incendiul din Portul Giurgiulești s-ar fi produs din cauza unei pene de curent. Întreprinderea mai preciza că incendiul s-a produs la silozul numărul 6 al elevatorului de păstrare a șrotului al uzinei de ulei „Danube Oil Company” din Portul Giurgiulești.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Dobândirea cetățeniei R. Moldova: solicitanții vor fi obligați să cunoască româna și prevederile Constituției

Parlamentul a adoptat în prima lectură proiectul noii legi cu privire la cetățenia Republicii Moldova. Printre prevederile proiectului se numără obligativitatea cunoașterii limbii române și Constituției țării pentru a putea dobândi cetățenia moldovenească. Inițiativa legislativă a fost susținută de 54 de deputați.

Potrivit inițiativei legislative, cetățenia Republicii Moldova va putea fi dobândită prin naștere, recunoaștere, adopție, tutelă și curatelă, redobândire, naturalizare. Proiectul unifică procedurile de dobândire a cetățeniei, care are drept scop asigurarea egalității pentru toți solicitanții, eliminând discriminările sau favorizările pe baza categoriei de persoane. O altă prevedere ține de delimitarea clară a categoriilor de aplicanți pentru cetățenie în funcție de vârsta acestora.

Printre noutățile proiectului se numără introducerea condiției de a cunoaște limba română și prevederile Constituției pentru persoanele care intenționează să dobândească cetățenia țării noastre. De asemenea, proiectul prevede aplicarea unor măsuri împotriva fraudelor și corupției, prin adoptarea unor norme stricte de acceptare a documentelor și verificare riguroasă a acestora, pentru a preveni fraudarea procesului de acordare a cetățeniei și pentru a proteja securitatea națională. Potrivit autorilor inițiativei, în ultimii ani, au fost identificate și contracarate circa 100 de tentative de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova prin fraudă, în baza documentelor de proveniență necunoscută sau falsificate. Prin urmare, instituțiile guvernamentale vor avea responsabilitatea de a verifica mai riguros documentele prezentate de solicitant, precum și alte informații necesare pentru a determina eligibilitatea acestuia pentru cetățenie. Se va verifica istoricul de călătorii internaționale, pentru a se asigura că nu a avut interdicția de a intra sau rămâne în alte țări, antecedentele financiare, starea de sănătate, istoricul familial, integritatea solicitantului.

Documentul delimitează cazurile de respingere a cererilor de dobândire și a celor de refuz în acordare. Respingerea este orientată către aspectele tehnice, iar refuzul se face în cazul în care persoana nu întrunește criteriile legale pentru obținerea cetățeniei. Autorii proiectului propun introducerea unor noi prevederi ce se referă la refuzul acordării cetățeniei persoanelor împotriva cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale. Depunerea cererii pentru obținerea cetățeniei se va face personal de către solicitant, iar posibilitatea depunerii cererilor de cetățenie prin intermediari, prin procură, va fi exclusă pentru a reduce riscul de corupție și influențe externe.

Proiectul conține și prevederi privind excluderea incertitudinii cu referire la categoriile de străini care sunt în drept să depună cerere pentru dobândirea cetățeniei Republicii Moldova prin naturalizare, precum și la calcularea perioadei de ședere legală și/sau domiciliere pe teritoriul țării de către solicitanții de cetățenie.

Autorii proiectului menționează că revizuirea legii este necesară ca urmare a unor procese precum migrația masivă a populației, fenomenul cetățeniei multiple, nevoilor de a proteja drepturile diasporei, problemelor de securitate legate de acordarea frauduloasă a cetățeniei, integrarea europeană și racordarea legislației naționale la standardele UE.

Documentul, elaborat de un grup de deputați PAS, urmează a fi examinat de Parlament în lectura a doua.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: