Președinția Republicii Moldova

Popșoi a comentat plecarea de la Parlament la Ministerul de Externe: când doamna președinte propune o funcție, nu aveam de ales

Mihai Popșoi a comentat, pentru prima dată de la numirea sa în funcția de ministru de Externe, plecarea de la Parlament, unde a deținut funcția de vicepreședinte al Legislativului. Popșoi susține că cea care i-a propus să preia mandatul de șef al diplomației de la Chișinău, după demisia lui Nicu Popescu, a fost președinta Maia Sandu. Candidatura, susține oficialul, a fost agreată inclusiv de prim-ministrul Dorin Recean și membrii partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS), fondat de Maia Sandu.

„Propunerea a venit, firește, de la doamna președinte, împreună cu domnul prim-ministru. La fel, a fost convenită cu toți colegii din partid (nr. red: PAS). Este un consens, dacă putem spune așa, vizavi de această poziție, de asumare a acestui portofoliu”, a declarat Mihai Popșoi în cadrul emisiunii „Punctul pe AZi”, de la TVR Moldova.

Întrebat dacă au fost analizate și alte candidaturi pentru funcția de viceprim-ministru și ministru de Externe, Mihai Popșoi a declarat că „cel mai bine” ar fi ca întrebarea respectivă să-i fie pusă președintei Sandu. „Eu nu cunosc despre alte candidaturi”, a precizat oficialul.

În ceea ce privește plecarea de la Parlament, Popșoi a declarat că decizia a fost luată ușor, în condițiile în care deține inclusiv funcția de vicepreședinte al partidului aflat la guvernare.

„Nu mi-a fost greu. (…) Nu că nu mi-am dorit funcția, dar nu aveam de ales în sensul în care sunt vicepreședinte al partidului de guvernare și atunci când doamna președinte vine și îți propune o funcție în Guvern, în calitate de vicepreședinte al partidului nu prea ai multă marjă de manevră. De aceea mi-am asumat și sunt sigur că împreună cu toată echipa atât de la Parlament, Guvern și Președinție, mai cu seamă împreună cu colegii de la Ministerul de Externe, vom îndreptăți așteptările atât a doamnei președinte, cât și a tuturor celorlalți colegi”, a conchis Popșoi.

Amintim că Mihai Popșoi a fost învestit în funcția de vicepremier și ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene pe 29 ianuarie, după ce Nicu Popescu și-a anunțat demisia din aceste funcții. Popșoi a declarat că una dintre prioritățile mandatului său este consolidarea dialogului și a relațiilor cu România, Ucraina, SUA și UE. Întrebat cum vede relația dintre Rusia și Moldova de mai departe și ce va face în această privință din funcția de șef al diplomației, Popșoi a declarat că Chișinăul va avea în continuare o abordare „principială”, bazată pe interesul cetățenilor moldoveni. „În diplomație mereu este loc de dialog”, a conchis el, chiar dacă, potrivit lui, Rusia este, „cu certitudine”, „un interlocutor dificil”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Acord SUA-Danemarca privind Groenlanda. Trump anunță consolidarea prezenței militare americane pe insulă

Statele Unite ale Americii au ajuns la un acord cu Danemarca și Groenlanda care le-ar oferi Washingtonului „control permanent” asupra securității insulei. Anunțul a fost făcut de președintele american Donald Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social.

Potrivit lui Trump, SUA vor avea „pentru totdeauna” dreptul de a „face în Groenlanda tot ceea ce este necesar” pentru a asigura securitatea insulei și a SUA.

Președintele american a mai afirmat că niciun „adversar” al SUA nu va putea avea în Groenlanda baze militare, trupe sau investiții fără „acordul direct, în scris” al Washingtonului. Trump a anunțat totodată că Statele Unite ale Americii vor începe „imediat” să-și consolideze prezența militară pe insulă, transmite The Moscow Times.

Prim-ministra daneză Mette Frederiksen a comunicat că acordul dintre SUA, Danemarca și Groenlanda privind consolidarea securității în Arctica și Atlanticul de Nord urmează să fie semnat săptămâna viitoare. Documentul va intra în vigoare după ce va trece prin procedurile necesare în parlamentele naționale.

Frederiksen a calificat acordul drept „foarte benefic pentru NATO și Europa”. Ea a precizat că documentul recunoaște suveranitatea și integritatea teritorială a Danemarcei, precum și dreptul groenlandezilor la autodeterminare.

Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a declarat, la rândul său, că acordul ține cont de interesele insulei și de rolul acesteia în cooperarea internațională. „Este în beneficiul tuturor”, a spus el.

Un oficial american a declarat pentru Fox News că acordul va rămâne în vigoare chiar și în cazul în care Groenlanda își va dobândi independența.

Groenlanda are aproximativ 56 000 de locuitori și este un teritoriu autonom în cadrul Danemarcei. Donald Trump a susținut în repetate rânduri că Statele Unite trebuie să preia controlul asupra insulei, invocând interese de securitate națională și amenințarea reprezentată de Rusia și China. Anterior, el a propus ca Danemarca să vândă Groenlanda și nu a exclus posibilitatea folosirii forței în cazul unui refuz.

Groenlanda ar urma să fie integrată într-o rețea de stații radar și baze militare care include obiective din Alaska și Canada, declara în primăvară generalul Gregory Guillot, comandantul Comandamentului Nord al Forțelor Armate ale SUA. Potrivit acestuia, Washingtonul intenționează să aibă pe insulă și un port de mare adâncime, precum și o bază pentru antrenarea forțelor speciale.

În perioada de vârf a Războiului Rece, SUA aveau peste 10 000 de militari staționați în Groenlanda, insula fiind atunci un punct important pentru monitorizarea rachetelor sovietice.

În prezent, în Groenlanda se află instalații ale Forțelor Spațiale ale SUA și sisteme radar de mare putere, precum și aproximativ 100 de militari americani care deservesc sistemele de avertizare timpurie și de apărare antirachetă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: