MAE

Popșoi: Relațiile dintre Moldova și Rusia sunt la cel mai jos nivel din istorie

Ministrul Afacerilor Externe de la Chișinău Mihai Popșoi a declarat că relațiile diplomatice dintre Republica Moldova și Rusia sunt la cel mai jos nivel din istorie. Potrivit oficialului, acest lucru este explicabil în condițiile în care Rusia „ucide zilnic, sugrumă copii, femei, bătrâni, distruge locuințe”. Popșoi a spus că Moldova își dorește relații bune cu toate țările însă atât timp cât cineva încalcă flagrant dreptul internațional asemenea lucruri nu pot fi tolerate. 

La Digi24, Popșoi a fost întrebat cum trebuie să privim evenimentul din ajun de la Tiraspol.

Situația în Republica Moldova este stabilă în pofida unor încercări a celor de la Tiraspol să organizeze întruniri. De fapt acele speculații care au fost lansate în spațiul public, de altfel pot fi catalogate ca o operațiune psihologică în care au căzut mulți în plasă, inclusiv media internațională. (…) Cu siguranță este un element al războiului hibrid, asemenea anunțuri au fost, sunt și probabil vor mai fi”, a comunicat Popșoi.

Întrebat dacă Moldova este în continuare o țintă a Rusiei, în contextul alegerilor prezidențiale, Popșoi a comunicat: „Cu siguranță Republica Moldova rămâne o țintă a Federației Ruse și în contextul alegerilor pe care le avem, prezidențiale și referendumul legat de procesul de integrare europeană. Se va încerca firește și vedem deja de ceva vreme încercări de a destabiliza situația, de a promova anumite narative”.

În continuare, oficialul a spus că relațiile diplomatice dintre Moscova și Chișinău „sunt la cel mai jos nivel din istorie”.

E un lucru care se explică având în vedere circumstanțele în care ne aflăm, agresiunea barbară a Federației Ruse împotriva Ucrainei nu putea avea alt rezultat decât reducerea semnificativă a nivelului de relație pe care îl avem cu Federația Rusă. Acest lucru este regretabil atât timp cât avem un număr mare de cetățeni de-ai noștri în Federația Rusă, avem anumite relații economice dar costul agresiunii Federației Ruse nu doar împotriva Ucrainei dar și împotriva Republicii Moldova, ori impactul economic a fost și rămâne unul sever, cu siguranță prevalează asupra oricăror altor considerente. Noi ne dorim să avem relații bune cu toți însă atât timp cât cineva încalcă flagrant dreptul internațional, ucide zilnic, sugrumă copii, femei, bătrâni, distruge locuințe, omoară civili, asemenea lucruri cu siguranță nu pot fi tolerate și Republica Moldova rămâne ferm ancorată în sprijinul Ucrainei, în sprijinul dreptului internațional”, a conchis Popșoi.

***

Pe 27 februarie, secretarul general adjunct NATO Mircea Geoană declara că Rusia în continuare va fi „foarte agresivă, nu doar militar” dar și „în tot ce înseamnă spectrul de război hibrid”. Potrivit lui Geoană, discuțiile despre o posibilă cerere a Transnistriei de a se alipi Rusiei sunt „o formă de presiune psihologică și politică” în contextul campaniei prezidențiale din Republica Moldova în care președinta Maia Sandu concurează pentru un nou mandat.

Precizăm, pe 28 februarie, Tiraspolul a votat o rezoluție prin care i-a cerut inclusiv Federației Ruse „să apere” regiunea transnistreană, în contextul „presiunii tot mai mari din partea Republicii Moldova”. Documentul a fost aprobat de „congresul deputaților de toate nivelurile” din stânga Nistrului, la solicitarea liderului nerecunoscut al regiunii Vadim Krasnoselski. În reacție, vicepremierul pentru reintegrare Oleg Serebrian a calificat declarațiile Tiraspolului ca fiind „propagandistice”. Iar oficialii ruși au declarat că apelul regiunii transnistrene a fost recepționat și că va fi dezbătut de Duma de Stat a Rusiei. Menționăm, înainte de „congresul deputaților de toate nivelurile” din stânga Nistrului, opozantul transnistrean Ghenadie Ciorba a spus că liderul de facto al regiunii a convocat congresul la ordinul Moscovei. Politicianul declara că Tiraspolul va solicita, în cadrul congresului, anexarea regiunii la Federația Rusă.

***

În iulie 2023, fostul ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene Nicu Popescu a fost întrebat de jurnaliști dacă relația Moldovei cu Rusia poate avea consecințe asupra cetățenilor moldoveni stabiliți în Federația Rusă și cum statul îi protejează pe moldovenii de acolo. Oficialul a spus că Moldova face tot posibilul pentru a avea servicii consulare pozitive și acorduri de protecție socială inclusiv în Rusia și că relațiile politice ale Chișinăului cu Moscova sunt afectate în cea mai mare măsură „de politicile ostile, neprietenoase, ale Federației Ruse față de Republica Moldova”. Popescu a mai declarat că aceste politici neprietenoase limitează foarte mult – inclusiv pe linia diasporei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

FMI prognozează o încetinire a creșterii economice a Republicii Moldova în 2026 și o inflație anuală de peste 8%

Fondul Monetar Internațional (FMI) prognozează că inflația în Republica Moldova ar putea depăși 8% în 2026, iar ritmul de creștere al economiei va încetini până la 1,5%. Instituția precizează că perspectivele economice ale țării depind în mare măsură de durata și intensitatea războiului din Orientul Mijlociu și a conflictului din Ucraina. După consultările desfășurate în perioada 7–20 mai, conducătoarea misiunii FMI, Alina Iancu, a anunțat că instituția și autoritățile de la Chișinău au ajuns la un acord privind un nou program de 36 de luni.

„Cu satisfacție anunț că autoritățile Moldovei și experții FMI au ajuns la un acord la nivel de personal privind politicile și reformele din cadrul unei noi programe de 36 de luni, susținute prin Instrumentul de coordonare a politicilor. Programul anterior, sprijinit de FMI, a contribuit la menținerea stabilității în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei și al crizelor energetice repetate”, a declarat aceasta.

Autoritățile Republicii Moldova intenționează să reducă deficitul bugetar la 3,5% din PIB până în 2029, asigurând în același timp spațiu bugetar pentru investiții capitale, reforma salarizării și cheltuieli sociale. Această țintă va fi atinsă prin reforme ample de consolidare a sistemului fiscal, cu accent pe extinderea bazei TVA, simplificarea impozitului pe venit și îmbunătățirea administrării fiscale.”

În cadrul acestor consultări, FMI arată că economia Republicii Moldova și-a revenit în 2025, însă rămâne vulnerabilă la șocuri externe, în special în sectorul energetic. PIB-ul a crescut anul trecut cu 2,4%, susținut de cererea internă și de redresarea sectorului agricol, iar inflația medie a fost de 7,8%.

Totuși, un nou șoc energetic, generat de tensiunile din Orientul Mijlociu, afectează economia și amplifică presiunile inflaționiste în 2026. FMI estimează că ritmul de creștere economică va încetini până la 1,5%, pe fondul costurilor mai mari la energie și al cererii externe mai slabe.

Instituția prognozează că rata medie a inflației va ajunge în 2026 la 8,1%, iar deficitul de cont curent va urca până la 22,1% din PIB.

FMI avertizează că perspectivele economice ale Republicii Moldova rămân incerte și depind de evoluțiile din Ucraina și din Orientul Mijlociu, precum și de volatilitatea piețelor energetice și condițiile financiare globale.

„Dacă costurile energetice se vor menține la nivel înalt, aceasta ar putea genera presiuni inflaționiste persistente, în timp ce perturbările de pe piețele de îngrășăminte și combustibil ar putea afecta negativ producția agricolă. Gradul înalt de incertitudine și înrăutățirea condițiilor financiare la nivel global ar putea, de asemenea, să afecteze investițiile, remiterile și cererea externă. Aceste șocuri ar putea slăbi și mai mult creșterea economică și ar putea adânci dezechilibrele externe”, potrivit comunicatului instituției.

Guvernul își asumă angajamentul să reducă deficitul la 3,5 la sută din PIB până în 2029, asigurând totodată spațiu bugetar adecvat pentru finanțarea investițiilor capitale, a reformei salariale și a cheltuielilor sociale. Potrivit FMI, obiectivul poate fi atins prin reforme menite să consolideze sistemul fiscal, cu accent pe extinderea bazei TVA, simplificarea sistemului de impozitare a venitului și îmbunătățirea administrării veniturilor.

„Reformele legate de managementul finanțelor publice se vor concentra pe consolidarea planificării bugetare pe termen mediu, îmbunătățirea gestionării lichidităților și a datoriei, managementului investițiilor publice și pe ancorarea politicii bugetar-fiscale în baza unui set robust de reguli. Programul PCI prevede, de asemenea, o mai bună evaluare a riscurilor bugetar-fiscale generate de întreprinderile de stat”, a mai transmis instituția.

Banca Națională a Moldovei va continua să monitorizeze inflația și să utilizeze instrumentele necesare pentru menținerea stabilității prețurilor, în timp ce programul convenit cu FMI vizează consolidarea stabilității macroeconomice și susținerea parcursului european al țării.

***

Prețurile în Republica Moldova au continuat să crească, inflația anuală ajungând la 6,8% în aprilie 2026, pe fondul scumpirii carburanților și al presiunilor din lanțul de aprovizionare, arată datele Biroului Național de Statistică. Potrivit expertului economic Marin Gospodarenco, scumpirea semnificativă a carburanților a avut efecte în lanț asupra întregii economii, iar vârful inflației urmează să fie atins în perioada verii.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: