Popșoi: Relațiile dintre Moldova și Rusia sunt la cel mai jos nivel din istorie

Ministrul Afacerilor Externe de la Chișinău Mihai Popșoi a declarat că relațiile diplomatice dintre Republica Moldova și Rusia sunt la cel mai jos nivel din istorie. Potrivit oficialului, acest lucru este explicabil în condițiile în care Rusia „ucide zilnic, sugrumă copii, femei, bătrâni, distruge locuințe”. Popșoi a spus că Moldova își dorește relații bune cu toate țările însă atât timp cât cineva încalcă flagrant dreptul internațional asemenea lucruri nu pot fi tolerate. 

La Digi24, Popșoi a fost întrebat cum trebuie să privim evenimentul din ajun de la Tiraspol.

Situația în Republica Moldova este stabilă în pofida unor încercări a celor de la Tiraspol să organizeze întruniri. De fapt acele speculații care au fost lansate în spațiul public, de altfel pot fi catalogate ca o operațiune psihologică în care au căzut mulți în plasă, inclusiv media internațională. (…) Cu siguranță este un element al războiului hibrid, asemenea anunțuri au fost, sunt și probabil vor mai fi”, a comunicat Popșoi.

Întrebat dacă Moldova este în continuare o țintă a Rusiei, în contextul alegerilor prezidențiale, Popșoi a comunicat: „Cu siguranță Republica Moldova rămâne o țintă a Federației Ruse și în contextul alegerilor pe care le avem, prezidențiale și referendumul legat de procesul de integrare europeană. Se va încerca firește și vedem deja de ceva vreme încercări de a destabiliza situația, de a promova anumite narative”.

În continuare, oficialul a spus că relațiile diplomatice dintre Moscova și Chișinău „sunt la cel mai jos nivel din istorie”.

E un lucru care se explică având în vedere circumstanțele în care ne aflăm, agresiunea barbară a Federației Ruse împotriva Ucrainei nu putea avea alt rezultat decât reducerea semnificativă a nivelului de relație pe care îl avem cu Federația Rusă. Acest lucru este regretabil atât timp cât avem un număr mare de cetățeni de-ai noștri în Federația Rusă, avem anumite relații economice dar costul agresiunii Federației Ruse nu doar împotriva Ucrainei dar și împotriva Republicii Moldova, ori impactul economic a fost și rămâne unul sever, cu siguranță prevalează asupra oricăror altor considerente. Noi ne dorim să avem relații bune cu toți însă atât timp cât cineva încalcă flagrant dreptul internațional, ucide zilnic, sugrumă copii, femei, bătrâni, distruge locuințe, omoară civili, asemenea lucruri cu siguranță nu pot fi tolerate și Republica Moldova rămâne ferm ancorată în sprijinul Ucrainei, în sprijinul dreptului internațional”, a conchis Popșoi.

***

Pe 27 februarie, secretarul general adjunct NATO Mircea Geoană declara că Rusia în continuare va fi „foarte agresivă, nu doar militar” dar și „în tot ce înseamnă spectrul de război hibrid”. Potrivit lui Geoană, discuțiile despre o posibilă cerere a Transnistriei de a se alipi Rusiei sunt „o formă de presiune psihologică și politică” în contextul campaniei prezidențiale din Republica Moldova în care președinta Maia Sandu concurează pentru un nou mandat.

Precizăm, pe 28 februarie, Tiraspolul a votat o rezoluție prin care i-a cerut inclusiv Federației Ruse „să apere” regiunea transnistreană, în contextul „presiunii tot mai mari din partea Republicii Moldova”. Documentul a fost aprobat de „congresul deputaților de toate nivelurile” din stânga Nistrului, la solicitarea liderului nerecunoscut al regiunii Vadim Krasnoselski. În reacție, vicepremierul pentru reintegrare Oleg Serebrian a calificat declarațiile Tiraspolului ca fiind „propagandistice”. Iar oficialii ruși au declarat că apelul regiunii transnistrene a fost recepționat și că va fi dezbătut de Duma de Stat a Rusiei. Menționăm, înainte de „congresul deputaților de toate nivelurile” din stânga Nistrului, opozantul transnistrean Ghenadie Ciorba a spus că liderul de facto al regiunii a convocat congresul la ordinul Moscovei. Politicianul declara că Tiraspolul va solicita, în cadrul congresului, anexarea regiunii la Federația Rusă.

***

În iulie 2023, fostul ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene Nicu Popescu a fost întrebat de jurnaliști dacă relația Moldovei cu Rusia poate avea consecințe asupra cetățenilor moldoveni stabiliți în Federația Rusă și cum statul îi protejează pe moldovenii de acolo. Oficialul a spus că Moldova face tot posibilul pentru a avea servicii consulare pozitive și acorduri de protecție socială inclusiv în Rusia și că relațiile politice ale Chișinăului cu Moscova sunt afectate în cea mai mare măsură „de politicile ostile, neprietenoase, ale Federației Ruse față de Republica Moldova”. Popescu a mai declarat că aceste politici neprietenoase limitează foarte mult – inclusiv pe linia diasporei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Igor Dodon

Dosarul „Kuliok”: Avocații lui Igor Dodon au cerut audierea a 108 martori. Instanța a admis doar 5

Avocații deputatului PSRM, Igor Dodon, au cerut la ședința de astăzi, 24 august, din dosarul „Sacoșa” audierea a 108 martori. Magistrații au admis parțial cererea, acceptând audierea a cinci martori. În aceeași ședință a fost audiată deputata Zinaida Greceanîi. Politiciana este martor al apărării, dar are calitatea procesuală de învinuit într-o cauză penală disjunsă din același dosar, relatează TVR Moldova.

În declarațiile sale, Zinaida Greceanîi a vorbit despre negocierile politice din 2019 și despre discuțiile privind formarea unei majorități parlamentare. Potrivit acesteia, Partidul Socialiștilor era pregătit inclusiv pentru alegeri parlamentare anticipate, dar încerca să găsească o soluție pentru deblocarea situației politice.

Greceanîi a declarat că PSRM își dorea ca, în cazul unei coaliții, să îi revină funcțiile de președinte al Parlamentului, ministru al Apărării și responsabilitatea pentru relațiile externe. În același timp, potrivit deputatei, Partidul Democrat bloca activitatea instituțiilor statului.

Nu credeam că poți să faci coaliție cu PD”, i-ar fi spus Igor Dodon după una dintre discuțiile privind negocierile cu Vladimir Plahotniuc, potrivit declarațiilor lui Greceanîi în instanță.

Politiciana a afirmat că Partidul Democrat ar fi insistat asupra obținerii controlului asupra mai multor domenii și instituții, inclusiv asupra blocului economic și juridic. Potrivit ei, formațiunea ar fi cerut din start ca Vladimir Plahotniuc să devină prim-ministru.

Greceanîi a mai declarat că, în acea perioadă, fiecare formațiune politică încerca să obțină cât mai mult control, iar în cadrul Blocului ACUM exista insistența ca anumite legi să fie adoptate înainte de alegerea președintelui Parlamentului.

Greceanîi a insistat și asupra neîncrederii lui Igor Dodon față de reprezentanții Partidului Democrat. Ea a spus că Dodon considera că democrații „mimau” negocierile și că o soluție pentru depășirea situației politice și a ceea ce socialiștii considerau a fi „capturarea statului” era formarea unei coaliții cu Blocul ACUM.

Potrivit martorei, Igor Dodon a fost trimis la negocierile cu Vladimir Plahotniuc pentru că era considerat mai calm în discuții. Fosta deputată a negat că ar fi avut discuții cu Vladimir Plahotniuc. „Cu Plahotniuc nu am avut discuții. L-am văzut o dată în Guvern și am întrebat: aista cine mai este”, a relatat ea.

Ce spune Igor Dodon

Între timp, în cadrul unor declarații de presă la Parlament, pe 24 august, Igor Dodon a spus că va depune declarații după ce se va încheia prezentarea probelor.

Dodon susține că nu există probe contra sa și că procesul se desfășoară cu nereguli grave: „Indiferent de decizia pe care o vor lua, ea este ilegală, anticonstituțională și cu riscuri de dosare penale”.

Amintim că, în iunie 2019, în spațiul public au fost publicate imagini video în care Igor Dodon, care pe atunci era președintele Republicii Moldova, primește o pungă de la Vladimir Plahotniuc și consilierul lui, Serghei Iaralov. În mai 2022, în baza imaginillor video, pe numele lui Dodon a fost deschis un dosar penal, care este denumit generic „Kuliok”. Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 000 și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării criminale Plahotniuc să finanțeze PSRM.

Procuratura consideră că Plahotniuc și consilierul său Serghei Iaralov considerau că plătesc bani pentru a se asigura că Dodon, în calitate de președinte al Republicii Moldova la acea vreme, va „negocia cu oamenii care iau decizii în Rusia” pentru a crea o coaliție între PSRM și PDM.

Igor Dodon nu-și recunoaște vina. Politicianul consideră că dosarul penal a fost fabricat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: