omniapres.md

Șeful adjunct al NATO, despre intențiile Tiraspolului și ale Rusiei: „Miza este campania președintei Maia Sandu”

Secretarul general adjunct NATO, Mircea Geoană, crede că Rusia în continuare va fi „foarte agresivă, nu doar militar” dar și „în tot ce înseamnă spectrul de război hibrid”. Potrivit lui Geoană, discuțiile despre o posibilă cerere a Transnistriei de a se alipi Rusiei sunt „o formă de presiune psihologică și politică” în contextul campaniei prezidențiale din Republica Moldova în care președinta Maia Sandu concurează pentru un nou mandat. „Miza este de fapt campania președintei doamna Maia Sandu și acest tip de joc, chiar dacă nu se va întâmpla, este un joc de psihologie preelectorală”, a precizat Geoană. 

Într-un interviu pentru Antena 3 CNN, Geoană a spus că „Rusia va rămâne foarte agresivă nu doar militar dar în tot ce înseamnă spectrul de război hibrid: dezinformare, implicare în alegerile noastre, a Maiei Sandu, România, în Europa, în America, în Marea Britanie, în Macedonia de Nord că au alegeri pe 8 mai”.

Deci vom avea, din păcate spun eu, o Rusie foarte agresivă nu doar exclusiv militar pentru că acolo sunt limitați totuși de ceea ce au, ci din punct de vedere al unui război hibrid și a unei agresivități pe multe planuri”, a adăugat Geoană.

Secretarul general adjunct NATO a mai spus că discuțiile despre o posibilă cerere a Transnistriei de a se alipi Rusiei sunt „o formă de presiune suplimentară în logica campaniei prezidențiale din Republica Moldova în care președinta Maia Sandu concurează pentru un nou mandat”.

Este parte acest tip de mișcare, dacă se va întâmpla, să vedem… este lovit de nulitate absolută din punct de vedere politic, drept internațional. Nu e nici o diferență. Tot Rusia controlează, tot ceva trupe rusești sunt acolo. Nu se schimbă nimic pe fond, strategic nu se schimbă nimic. Este în schimb o formă de presiune suplimentară în logica campaniei prezidențiale din Republica Moldova în care președinta Maia Sandu concurează pentru un nou mandat în noiembrie anul acesta. (…) Și rușii fac tot ce depinde de dânșii. De asta am vorbit de agresivitate sporită. Aceasta e o formă de presiune psihologică și politică. Nu are nici un fel de consecință militară sau strategică. Pentru a putea să ia controlul, în teorie, asupra Transnistriei ar trebui să zboare pe deasupra Ucrainei. Păi ei nu pot să-și rezolve problema cu Ucraina în Donbas, dar undeva în spatele frontului? La ce să ne așteptăm în acest an, foarte important pentru Republica Moldova, și pentru România, și pentru Europa – să încerce tot ce depinde de dânșii, să blocheze Republica Moldova din traseul său european. De aceea, miza este de fapt campania președintei doamna Maia Sandu și acest tip de joc, chiar dacă nu se va întâmpla, este tot un joc politic de opinie publică, de psihologie preelectorală. N-are nici un fel de consecințe din punct de vedere politic, strategic, și cu atât mai puțin militar. Încă o dată, nici România, suntem în NATO, nici Republica Moldova, nu vedem un risc militar iminent la adresa dânșilor pentru că rușii nu au resurse”, a conchis secretarul general adjunct NATO.

***

Liderul de facto al regiunii transnistrene Vadim Krasnoselski a convocat, pentru data de 28 februarie, congresul „deputaților de toate nivelurile”, pentru a discuta despre consecințele introducerii taxelor vamale pentru companiile din regiunea transnistreană, care ar „înrăutăți” situația socio-economică a locuitorilor din stânga Nistrului. Opozantul transnistrean Ghenadie Ciorba este de părere că acesta a convocat congresul la ordinul Moscovei. Politicianul a spus că Tiraspolul va solicita, în cadrul congresului, anexarea regiunii la Federația Rusă.

Chișinăul a anunțat că urmărește „cu atenție” situația din regiunea transnistreană și a adăugat că la moment „nu există temei” care să indice că situația din stânga Nistrului s-ar putea deteriora. Și oficiali din Ucraina, inclusiv președintele Vladimir Zelenski, au declarat, anterior că temerile opozantului transnistrean nu ar fi confirmate.

Tiraspolul a negat că va cere alipirea regiunii transnistrene la Federația Rusă. „Provocatori” – așa i-a numit vicepreședinta consiliului suprem nerecunoscut de la Tiraspol, Galina Antiufeeva, pe cei care au lansat zvonul.

NM a scris despre ce fel de congres va avea loc în Transnistria și care scenariu de desfășurare a evenimentelor este cel mai nerealist – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

zn.ua

Noi tensiuni comerciale între Washington și Ottawa. Trump impune taxe de 50% pentru importuri din Canada

Statele Unite ale Americii au impus, în noaptea de 21 spre 22 august, taxe vamale de 50% pentru mai multe categorii de produse importate din Canada, în valoare totală de aproximativ 20 de miliarde de dolari. Potrivit AFP, măsura va afecta circa 5,5% din exporturile canadiene către piața americană. Noile tarife au intrat în vigoare după ce Washingtonul și Ottawa nu au reușit să ajungă la un nou acord comercial în cadrul unor negocieri desfășurate timp de trei zile în capitala SUA.

Canada a fost reprezentată la discuții de ministrul responsabil pentru relațiile comerciale cu Statele Unite, Dominic LeBlanc, iar partea americană de reprezentantul pentru comerț, Jamieson Greer. După încheierea negocierilor din 21 august, Greer a declarat, în cadrul unui briefing la Casa Albă, că „Canada a refuzat să finalizeze acordul comercial în condițiile convenite la începutul acestei săptămâni”.

Potrivit BBC, Washingtonul era dispus să reducă taxele pentru oțelul și aluminiul canadian de la 50% la 25%, iar pentru automobile de la 25% la 15%. În schimb, Ottawa ar fi trebuit să permită din nou comercializarea băuturilor alcoolice americane pe piața canadiană.

Reuters, citând un oficial de rang înalt din administrația președintelui Donald Trump, scrie că oferta americană ar fi oferit Canadei cele mai avantajoase condiții tarifare dintre toți marii exportatori care livrează produse pe piața SUA. Totuși, autoritățile canadiene au cerut concesii suplimentare, inclusiv reduceri mai mari ale taxelor pentru oțel, aluminiu, automobile și cherestea. Același oficial a precizat că, după intrarea în vigoare a noilor tarife, nu este prevăzută reluarea negocierilor.

Mark Carney: Modificările propuse de SUA au fost „nedrepte”

Pe 21 august, după eșecul negocierilor, dar înainte ca noile taxe să intre în vigoare, premierul canadian Mark Carney a reacționat printr-o declarație publică. El a afirmat că, în ultimele săptămâni, Canada a înregistrat „progrese importante” în cadrul discuțiilor cu Statele Unite, însă acestea nu au fost suficiente pentru a obține rezultatul dorit.

În această seară am decis să suspend negocierile comerciale cu Statele Unite și le-am cerut negociatorilor canadieni să revină la Ottawa. Modificările introduse de partea americană în ultimul moment au fost nedrepte, contrare principiilor economiei de piață și au ridicat semne de întrebare privind fiabilitatea oricărui acord”, a declarat Carney, transmite DW.

Premierul canadian estimează că noile taxe americane vor afecta produse canadiene în valoare de aproximativ 28 de miliarde de dolari. „Canada va răspunde dolar pentru dolar pentru a-și proteja lucrătorii și companiile”, a adăugat acesta.

Trump amenința cu taxe vamale încă din iulie

Donald Trump a semnat pe 20 iulie ordinele executive care prevedeau introducerea unor taxe suplimentare pentru mai multe produse canadiene. Liderul de la Casa Albă a justificat măsura prin ceea ce a numit „tratamentul discriminatoriu” aplicat de autoritățile canadiene băuturilor alcoolice, automobilelor și produselor lactate din Statele Unite.

Tarifele urmau să intre în vigoare pe 19 august, însă, cu puțin timp înainte de expirarea termenului, Trump a decis să amâne aplicarea lor cu trei zile, invocând progresele înregistrate la negocieri. Potrivit acestuia, una dintre înțelegerile preliminare dintre cele două părți viza reluarea proiectului conductei Keystone XL, destinată transportului de petrol din Canada către Statele Unite. Proiectul fusese abandonat în timpul administrației fostului președinte Joe Biden.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: