Андрей Мардарь / NewsMaker

Populația R. Moldova a scăzut cu aproape 400 000 timp de 10 ani. Datele preliminare ale recensământului

Populația cu reședință obișnuită a Republicii Moldova este de aproximativ 2,4 milioane de persoane, în scădere față de 2014. Biroul Național de Statistică a prezentat, pe 30 ianuarie, rezultatelor preliminare ale Recensământului populației și locuințelor 2024. Amintim că datele au fost colectate în perioada 8 aprilie-7 iulie anul trecut. 

Numărul populației și distribuția pe sexe

Potrivit Biroului, numărul populației cu reședință obișnuită constituie circa 2 milioane 401 mii persoane. În comparație, la recensământul din 2014, numărul populației cu reședință obișnuită constituia 2 milioane 789 mii persoane. Potrivit Biroului, numărul populației cu reședință obișnuită a scăzut cu circa 13,9%.

La recensământul din 2024 au fost recenzate 2424,0 mii persoane, din care 2322,0 mii erau cu reședință obișnuită. În baza anchetei post-recenzare și a utilizării datelor administrative relevante a fost estimată acoperirea netă a populației cu reședință obișnuită din Recensământului Populației și Locuințelor, aceasta constituind 79,2 mii persoane. Astfel, numărul total estimat al populației cu reședință obișnuită, ajustat în baza acoperirii nete, la 8 aprilie 2024, a constituit 2401,2 mii persoane”, a explicat Biroul.

Cu referire la distribuția pe sexe, în 2024, 47,1% din populație o constituiau bărbații și 52,9% – femeile. În comparație, la recensământul din 2014, 40% din populație o constituiau bărbații și 52% – femeile.

Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova

Distribuția populației pe medii de reședință

Cu referire la distribuția populației pe medii de reședință, în 2024, 46,4% din populație locuia în oraș și 53,6% – în sat. În comparație, la recensământul din 2014, 38,5% din populație locuia în oraș și 61,5% – în sat.

Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova

Structura populației pe grupe de vârstă

Cu referire la distribuția pe grupe de vârstă, în 2024, 19,2% din populația cu reședință obișnuită o constituia categoria 0-14 ani. În comparație, la recensământul din 2014, 17,9% din populația cu reședință obișnuită o constituia categoria 0-14 ani.

Tot în 2024, 10,6% din populația cu reședință obișnuită o constituia categoria 15-24 ani. În comparație, la recensământul din 2014, 14,7% din populația cu reședință obișnuită o constituia categoria 15-24 ani.

La fel în 2024, 52% din populația cu reședință obișnuită o constituia categoria 25-64 ani. În comparație, la recensământul din 2014, 56,1% din populația cu reședință obișnuită o constituia categoria 25-64 ani.

În 2024, 18,2% din populația cu reședință obișnuită o constituia categoria 65+ ani. În comparație, la recensământul din 2014, 11,3% din populația cu reședință obișnuită o constituia categoria 65+ ani.

Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova

Locuitorii Moldovei au răspuns la trei chestionare: „Clădiri și locuințe”, „Locuințe colective” și „Chestionar pentru persoane”. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Comisie de anchetă privind activitatea întreprinderilor de stat. Propunerea unui deputat PAS: membri – și jurnaliști de investigație

Deputatul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS), Dinu Plîngău, a anunțat că va propune crearea unei comisii de anchetă privind activitatea întreprinderilor de stat. Potrivit deputatului, membrii comisiei ar trebui să fie nu doar deputați, ci și jurnaliști de investigație, precum și delegați ai Centrului Național Anticorupție (CNA) și ai Serviciului Fiscal de Stat. Plîngău a menționat că inițiativa sa, pe care o va propune pe 2 iulie, a fost susținută de președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu.

Plîngău a declarat că, în timpul unei discuții cu președintele Parlamentului, a venit cu inițiativa de a crea o comisie de anchetă pe activitatea întreprinderilor de stat.

„După mine, trebuie de lucrat pe trei dimensiuni: angajări, profitabilitatea acestora și situația întreprinderilor aflate în procedura de insolvabilitate. Membri ai Comisiei să fie nu doar deputați din toate fracțiunile, dar și jurnaliști de investigație, cât și delegați de la CNA și FISC. Domnul Grosu a susținut inițiativa. (…) Trebuie să facem curat în întreprinderi, iar curățenia să fie maxim de transparentă”, a comunicat Plîngău pe o rețea de socializare, adăugând că va propune crearea comisiei în ședința plenară din 2 iulie.

***

Amintim că, pe 1 iulie, președinta Maia Sandu a solicitat verificarea tuturor întreprinderilor de stat pentru a se stabili modul în care sunt utilizați banii publici. De asemenea, a îndemnat Serviciul Fiscal de Stat și CNA să verifice legalitatea acțiunilor, „indiferent de partid, rudenie sau alte legături”, precizând că orice sumă obținută abuziv trebuie returnată statului. Detalii AICI.

Solicitarea a venit după ce întreprinderea de stat „MoldATSA”, responsabilă de securitatea traficului aerian din Republica Moldova, a ajuns în centrul unui scandal în ultimele zile. O investigație a Ziarului de Gardă a arătat că directorul Dumitru Vangheli ar fi inclus în CV informații despre studii de pilotaj în Canada și experiență la Air Canada, informații care, potrivit ZdG, nu corespund realității. În urma investigației, acesta a fost demis. Detalii AICI

Ulterior, politicianul Dragoș Galbur a afirmat că Anastasia Taburceanu, verișoara președintei Maia Sandu, ar fi fost numită la întreprindere fără concurs public, ca purtător de cuvânt, menționând un salariu de peste 70.000 de lei și lipsa prezenței la locul de muncă. Taburceanu a confirmat angajarea, precizând că prestează servicii de comunicare. Totodată, a spus că salariul său este de 25.700 de lei, plus „suplimente pentru stagiu și volum de lucru”. RISE a scris că aceasta a fost angajată în iunie 2025 și ar fi fost plătită cu peste 75.000 de lei lunar în 2025 și peste 120.000 de lei în 2026. Pe 23 iunie, Taburceanu a anunțat că și-a depus cererea de eliberare din funcție și a menționat că va restitui sumele încasate ca sporuri și adaosuri la salariu. Detalii AICI

Pe 30 iunie, în spațiul public au apărut critici privind remunerarea secretarei de stat de la Ministerul Energiei, Carolina Novac, de peste 2 milioane de lei pentru activitatea în Consiliul de Observatori al Moldovagaz. În reacție, Novac a declarat că nivelul plăților nu este stabilit de ea și că a fost aprobat încă din 2014, iar încercările de reducere au fost blocate de Gazprom, acționarul majoritar. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: