Președinta Parlamentului European, despre Unire ca posibil „plan B” pentru integrarea europeană: „Moldova este cea care trebuie să-și decidă viitorul”

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat că Republica Moldova este cea care trebuie să-și decidă propriul viitor, comentând astfel discuțiile despre o eventuală unire cu România, prezentată de politicienii de la Chișinău, ca un posibil „plan B” în cazul în care procesul de aderare la Uniunea Europeană s-ar bloca sau s-ar tergiversa. Declarația a fost făcută într-un interviu acordat NewsMaker, în care Metsola a precizat că, în pofida tentativelor constante de a diviza și destabiliza societatea moldovenească, inclusiv prin campanii de dezinformare, cetățenii continuă să susțină parcursul european al țării.

„Moldova este cea care trebuie să-și decidă viitorul. Luna trecută, am avut plăcerea să o primesc pe președinta Maia Sandu la Parlamentul European, la Strasbourg, unde a primit Ordinul European de Merit, dedicat cetățenilor Republicii Moldova și angajamentului lor neclintit față de parcursul european al țării. În pofida încercărilor constante de a diviza și destabiliza societatea, inclusiv prin campanii de dezinformare, cetățenii moldoveni continuă să aleagă un viitor european. Vedem și simțim această determinare, iar mesajul meu pentru toți acești cetățeni este: suntem chiar aici, alături de voi”, a declarat Metsola.

Președinta Parlamentului European a subliniat că progresele Republicii Moldova în procesul de integrare europeană sunt vizibile, menționând apropierea tot mai mare a țării de piața unică europeană.

„Progresele sunt vizibile, iar Republica Moldova se apropie tot mai mult de piața noastră unică. Astăzi, faceți deja parte din Zona Unică de Plăți în Euro și din zona «Roam Like at Home», iar noi vom continua să integrăm economia voastră. Iar acum, odată cu începerea formală a negocierilor pe primele capitole, a fost atins un nou prag important. Vom continua să facem progrese, astfel încât cetățenii moldoveni să simtă cu adevărat, în viața lor de zi cu zi, ce diferență va aduce aderarea la UE”, a adăugat Metsola.

Aceasta a precizat că Parlamentul European solicită ca fondurile necesare pentru sprijinirea țărilor candidate să fie prevăzute și în bugetul pe termen lung al Uniunii Europene.

„Pentru a ne asigura că putem sprijini suficient toate țările candidate în acest proces, Parlamentul solicită ca fondurile necesare să fie prevăzute și în bugetul pe termen lung al Uniunii. Pentru că știm că, investind astăzi în viitorul vostru european, investim într-o Uniune mai puternică pentru toți mâine”, a conchis președinta Parlamentului European.

***

Amintim că, de la începutul acestui an, președinta Maia Sandu a vorbit în repetate rânduri despre o potențială unire dintre Republica Moldova și România, afirmând inclusiv că ar susține ideea în cazul organizării unui referendum pe această temă. De asemenea, în mai, la Strasbourg, șefa statului a semnalat că Chișinăul ar putea analiza posibilitatea reunificării drept o rută alternativă pentru accederea în UE, dacă procesul de aderare va stagna.

Conform unui sondaj iData, în prezent 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin unirea cu România, în timp ce peste Prut nivelul de sprijin este considerabil mai înalt — circa 72% dintre cetățenii României susțin unirea celor două state.

Pe 27 martie 2018, la împlinirea a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care afirmă că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori acest lucru.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Criza apei pe Nistru: Chișinăul îi cere Tiraspolului să nu reducă deversările de la Dubăsari

Biroul politici de reintegrare a cerut Tiraspolului să nu reducă volumul de apă deversat din lacul de acumulare Dubăsari. Într-un comentariu pentru NewsMaker, instituția a subliniat că o diminuare a debitului ar putea afecta funcționarea prizei de captare de la Coșernița și ar putea lăsa municipiul Chișinău fără alimentare cu apă.

Biroul politici de reintegrare a menționat că Chișinăul și Kievul au convenit reducerea temporară a volumului de apă deversat din lacul de acumulare Novodnestrovsk, de la 100 la 85 de metri cubi pe secundă, pentru protejarea intereselor comune.

Aspectele privind gestionarea resurselor de apă ale râului Nistru sunt abordate în cadrul cooperării bilaterale moldo-ucrainene, în baza mecanismelor și acordurilor relevante și nu poate implica în principiu participarea reprezentanților de la Tiraspol”, a precizat instituția.

Instituția a mai precizat că Chișinăul a informat oficial Tiraspolul despre situație după ședința extraordinară a Comisiei moldo-ucrainene din 31 iulie și i-a cerut să mențină volumul deversărilor de apă la Dubăsari. „În acest context, a fost transmis un apel insistent către Tiraspol de a evita reducerea debitelor de apă deversate din lacul de acumulare Dubăsari pentru a nu crea riscuri pentru funcționarea prizei de captare de la Coșernița și a nu afecta continuitatea alimentării cu apă a mun. Chișinău și a localităților deservite de sistemul centralizat”, a adăugat Biroul politici de reintegrare.

Conform instituției, Tiraspolul nu a oferit până acum un răspuns la solicitarea Chișinăului.

Biroul politici de reintegrare a respins acuzațiile autorităților nerecunoscute din stânga Nistrului privind crearea unei „crize umanitare, ecologice și economice”, catalogându-le drept „promovare a unor narațiuni de manipulare și propagandă, menite să denatureze contextul real al situației hidrologice”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: