Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană intră într-o etapă decisivă, dar și tot mai complicată politic. După deschiderea oficială a negocierilor, Chișinăul trebuie să demonstreze că poate avansa pe baza propriilor reforme. Cum vede Bruxellesul parcursul european al Republicii Moldova, dacă Transnistria și Găgăuzia pot încetini aderarea la UE și ce înseamnă ideea unirii cu România ca „plan B”, redacția NewsMaker a întrebat-o pe președinta Parlamentului European, Roberta Metsola.
Moldova și Ucraina au fost tratate politic ca un pachet în procesul de aderare. În același timp, Ucraina trece prin momente extrem de dificile: războiul continuă, reformele interne trebuie făcute în condiții excepționale, iar relațiile cu unele state membre — de exemplu Ungaria, pe tema minorităților, sau Polonia, pe fondul tensiunilor legate de agricultură, istorie și memorie — arată cât de complicat poate deveni parcursul european.
După deschiderea oficială a clusterelor de negociere, Republica Moldova și Ucraina sunt privite ca două traiectorii distincte de aderare, evaluate exclusiv în funcție de propriile progrese și reforme? Sau există în continuare riscul ca evoluția uneia dintre țări să influențeze ritmul negocierilor celeilalte, inclusiv în etapele următoare ale procesului de aderare?
Salutăm faptul că statele membre au dat undă verde începerii negocierilor de aderare la UE cu Moldova. Este un lucru pentru care Parlamentul European a pledat, deoarece știm că viitorul vostru este ferm ancorat în Uniunea Europeană. Puteți conta pe Parlamentul European să vă fie alături la fiecare pas pe drumul aderării.
Acest proces este unic pentru fiecare țară candidată și se bazează pe reforme concrete, care apropie țara de Uniunea Europeană. Nu este o cursă, ci un parcurs bazat pe merite, etapă cu etapă, la capătul căruia se află aderarea la UE.
În acest context, permiteți-mi să aduc un omagiu determinării și implicării președintei Sandu, care, în pofida celor mai dificile circumstanțe, continuă să conducă națiunea spre Uniunea noastră cu mână sigură, viziune clară și hotărâre neclintită. Și știu că nu va mai dura mult până când vom vedea eurodeputați moldoveni ocupându-și locurile în Parlamentul European.
În ultimele zile, pe lângă dosarul minorității maghiare din Ucraina, au apărut informații că și Bulgaria ar putea cere garanții suplimentare privind drepturile minorităților etnice în contextul negocierilor de aderare. În Moldova există o comunitate bulgară importantă, în special în sudul țării, iar tema protecției minorităților este sensibilă și în dezbaterile interne, inclusiv atunci când se discută despre organizarea administrativ-teritorială și reprezentarea comunităților locale.
Cum poate Uniunea Europeană trasa linia între protecția legitimă a minorităților și riscul ca asemenea subiecte să fie transformate în condiționalități suplimentare sau instrumente de blocaj în procesul de extindere?
Protecția minorităților este una dintre valorile aflate în centrul Uniunii Europene. Ea se regăsește în criteriile de la Copenhaga, pe care fiecare țară trebuie să le îndeplinească pentru a adera la Uniunea noastră. Aceste criterii reflectă ceea ce apărăm: democrația, libertatea, statul de drept, egalitatea și respectarea drepturilor omului. Fiecare țară care aspiră să devină membră a comunității noastre se angajează să se alinieze acestor valori.
Procesul de extindere nu este un simplu exercițiu de bifare a unor condiții, ci un parcurs comun, orientat spre un viitor comun.
Parlamentul European va lucra cu toate țările candidate și le va sprijini pe acest drum, prin împărtășirea expertizei, încurajarea cooperării, consolidarea instituțiilor și respectarea drepturilor fundamentale. Despre asta este extinderea: să devenim mai puternici împreună.
În Moldova se vorbește periodic despre unirea cu România, iar recent această idee a fost prezentată inclusiv ca posibil „Plan B”, dacă aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană se blochează sau se amână prea mult. Din perspectiva Parlamentului European, apariția acestei discuții ca alternativă la aderarea clasică poate fi interpretată drept o formă legitimă de presiune politică asupra UE sau, dimpotrivă, un semn că procesul de extindere riscă să-și piardă credibilitatea dacă nu oferă Moldovei un calendar suficient de clar?
Moldova este cea care trebuie să-și decidă viitorul.
Luna trecută, am avut plăcerea să o primesc pe președinta Maia Sandu la Parlamentul European, la Strasbourg, unde a primit Ordinul European de Merit, dedicat cetățenilor Republicii Moldova și angajamentului lor neclintit față de parcursul european al țării. În pofida încercărilor constante de a diviza și destabiliza societatea, inclusiv prin campanii de dezinformare, cetățenii moldoveni continuă să aleagă un viitor european. Vedem și simțim această determinare, iar mesajul meu pentru toți acești cetățeni este: suntem chiar aici, alături de voi.
Progresele sunt vizibile, iar Republica Moldova se apropie tot mai mult de piața noastră unică. Astăzi, faceți deja parte din Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA) și din zona „Roam Like at Home”, iar noi vom continua să integrăm economia voastră. Iar acum, odată cu începerea formală a negocierilor pe primele capitole, a fost atins un nou prag important.
Vom continua să facem progrese, astfel încât cetățenii moldoveni să simtă cu adevărat, în viața lor de zi cu zi, ce diferență va aduce aderarea la UE.
Pentru a ne asigura că putem sprijini suficient toate țările candidate în acest proces, Parlamentul solicită ca fondurile necesare să fie prevăzute și în bugetul pe termen lung al Uniunii. Pentru că știm că, investind astăzi în viitorul vostru european, investim într-o Uniune mai puternică pentru toți mâine.
În Republica Moldova, parcursul european nu este doar un proces tehnic de reforme, ci și un test de coeziune internă. Pe de o parte, există regiunea transnistreană — un conflict nerezolvat, cu prezență militară rusă și fără control efectiv al Chișinăului. Pe de altă parte, există Găgăuzia — o autonomie recunoscută legal, dar unde tensiunile politice și identitare sunt tot mai vizibile și pot fi exploatate de actori anti-europeni.
Cum vede Parlamentul European aceste două vulnerabilități: ca obstacole reale în calea aderării sau ca probleme care pot fi gestionate în paralel cu procesul de integrare europeană, fără a bloca avansarea Moldovei?
Parlamentul European susține pe deplin independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Moldovei. Și vom ajuta întotdeauna țările candidate, pe tot parcursul acestui proces, să soluționeze conflicte, să depășească provocări și să mențină ritmul. Împreună transformăm ambițiile în realizări care vor consolida ambele părți.
Notă: Interviul a fost realizat în format scris, prin transmiterea întrebărilor către interlocutor.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
