nokta

Președintele și deputații Adunării Populare a Găgăuziei, invitați la Președinție. Gaidarji: „Începem dialogul”

(ACTUALIZARE 19:18) Pe lângă președinta Maia Sandu și membrii APG, la întrevedere au mai participat reprezentanți ai Comisiei Electorale Centrale și ai Parlamentului. În cadrul discuțiilor s-a propus ca scrutinul pentru Adunarea Populară să se desfășoare conform sistemului proporțional aplicat la alegerea Parlamentului, consiliilor locale și raionale, iar pentru aceasta urmează să fie modificat Codul electoral.

Știre inițială

Președintele și deputații Adunării Populare a Găgăuziei (APG) au fost invitați la discuții la Președinție. Întrevederea ar urma să aibă loc astăzi, 20 iulie. Informația a fost confirmată pentru NewsMaker de președintele APG, Valentin Gaidarji. Potrivit acestuia, principalul subiect al discuțiilor va fi organizarea alegerilor din autonomia găgăuză.

„Anterior, am făcut apel la dialog, iată începem dialogul între Chișinău și Comrat. Subiectul principal – alegerile în Găgăuzia”, a declarat Gaidarji pentru NM.

Întrebat dacă la discuții ar urma să participe și alți oficiali de la Chișinău, pe lângă șefa statului, Gaidarji a declarat: „Nu, noi știm că doar președinta”.

Potrivit acestuia, la discuții va participa conducerea APG și toți deputații care se află pe teritoriul Republicii Moldova. Gaidarji a precizat pentru NM că mizează pe un „dialog constructiv” cu șefa statului.

Deocamdată, Președinția nu a confirmat oficial întrevederea și nici nu a oferit detalii despre agenda discuțiilor sau participanții la reuniune. 

Amintim că în autonomie continuă criza electorală. Mandatele deputaților Adunării Populare a Găgăuziei au expirat în noiembrie 2025. Alegerile nu pot fi organizate din cauza divergențelor dintre legislația electorală locală și cea națională. Chișinăul și Comratul au elaborat o prevedere comună privind desfășurarea alegerilor, însă Executivul Găgăuziei a emis un aviz negativ asupra acesteia. În paralel, în Adunarea Populară au fost înregistrate încă două prevederi privind organizarea alegerilor, iar Adunarea Populară a stabilit o nouă dată a scrutinului – 15 noiembrie. Anterior, alte două date au fost contestate de Cancelaria de Stat.

Pe 9 iulie, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional dreptul autonomiei găgăuze de a-și constitui în mod independent organul electoral, precum și de a participa la numirea șefilor subdiviziunilor teritoriale ale poliției, SIS și Direcției Justiției din Găgăuzia. De ce a fost lipsită autonomia de o parte din competențe, cum ar putea influența această decizie relațiile dintre Comrat și Chișinău și ce urmează – în materialul NM.

Valentin Gaidarji, ales președinte al Adunării Populare a Găgăuziei pe 3 iulie, la o lună după demisia lui Nicolai Ormanji, a făcut apel în repetate rânduri la conducerea țării pentru reluarea dialogului dintre Comrat și Chișinău. Anterior, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că va avea întotdeauna un „dialog deschis” cu reprezentanții Găgăuziei care acționează în interesul cetățenilor și al R. Moldova, însă nu poate „legitima sau negocia” cu persoane asociate grupărilor care servesc interesele fugarului condamnat Ilan Șor și ale Kremlinului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Parlamentul Republicii Moldova

„Primul meu instinct a fost să revedem numărul”: Premierul desemnat, Vasile Tofan, explică de ce a păstrat 14 ministere

Prim-ministrul desemnat, Vasile Tofan, spune că a analizat posibilitatea comasării unor ministere, dar a renunțat la această idee, argumentând că reorganizarea ar provoca mai multe perturbări decât beneficii. El a precizat că eventuale schimbări în componența Guvernului vor fi decise în funcție de rezultatele miniștrilor. Declarațiile au fost făcute marți, 21 iulie, în plenul Parlamentului, în timpul examinării programului de guvernare.

Recunosc, primul meu instinct a fost într-adevăr să revedem numărul ministerelor, inclusiv eventual în ideea comasării. Și am avut o dezbatere pe intern pe acest subiect. (…) Eu sunt însă o persoană a datelor și m-am uitat la date. Chiar dacă aș dori să fac astfel de comasări, beneficiile lor ar fi mult inferioare acelei disruperi care ar fi cauzată de ele. Veșnica victimă a astfel de comasări este cultura. Avem la cultură, la moment, sub 50 de oameni care lucrează. Care ar fi efectul economic a unei comasări a Ministerului Culturii în comparație cu disruperea pe care o cauzează? Ștampile noi, reorganizare nouă, oamenii nu fac nimic timp de 3 luni pentru că așteaptă efectul acestei comasări. Și le-am spus că nu vreau să fiu populist, nu vreau să fiu o persoană care vine să bifeze politic acolo că „uite, am comasat două sau trei ministere”, creând mult mai mult haos în proces. Inclusiv pentru că avem o mare presiune pe noi ca să livrăm în fiecare zi, în fiecare săptămână pentru programul de aderare”, a declarat Vasile Tofan.

El a mai spus că va face remanieri în cabinetul său, dacă miniștrii nu vor livra rezultate.

Dacă voi avea impresia, bazată pe rezultate sau lipsa acestora, că anumite ministere nu trag, voi avea curajul… Mai mult decât atât, voi insista să venim cu schimbări. (…) Nu sunt omul care tolerează lipsa schimbărilor pentru o perioadă foarte lungă. (…) Asta a fost și discuția pe intern. (…) La moment am deplină încredere în această echipă. Trebuie să fim uniți, trebuie să avem spirit de echipă – și cred că-l avem. Și îmi propun să realizăm multe lucruri împreună”, a menționat prim-ministrul desemnat.

Precizăm că în Cabinetul de miniștri propus de Vasile Tofan se regăsesc 16 membri. Guvernul are însă 14 ministere, întrucât portofoliile pentru reintegrare și integrare europeană sunt gestionate de miniștri fără a exista ministere distincte pentru aceste domenii.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: