Premierul interimar l-a convocat pe ministrul de Interne. Au discutat despre răpirea judecătorului ucrainean Nicolae Ceaus

Prim-ministrul interimar, Aureliu Ciocoi l-a convocat în această dimineață pe ministrul în exercițiu al Afacerilor Interne, Pavel Voicu. Aceștia au discutat despre răpirea de pe teritoriul Republicii Moldova a judecătorului ucrainean Nicolae Ceaus.

Pavel Voicu l-a informat pe Ciocoi despre măsurile întreprinse de instituțiile de drept. Ministrul în exercițiu al afacerilor interne a subliniat că, imediat după obținerea informației despre răpire, au intervenit toate instituțiile specializate ale ministerului. Totodată, a fost pornită o cauză penală de către procurorii din Procuratura pentru Combaterea Crimei Organizate și Cauze Speciale.

Ca urmare a măsurilor speciale de investigație, instituțiile de drept au adunat probe, au găsit trei automobile, care au fost utilizate în răpirea persoanei, au stabilit traseul deplasării infractorilor și au stabilit cercul de persoane implicate. O persoană a fost reținută.

Poliția și procurorii au stabilit un cerc de persoane, având cetățenia altui stat, care au intrat în țara noastră începând din 23 martie, inclusiv în ziua producerii răpirii. Informațiile despre aceste persoane sunt verificate minuțios sub diferit aspect. Instituțiile statului au obținut până la ora actuală mai multe probe relevante în dosarul pornit, inclusiv înregistrări video, înscrisuri și amprente digitale. Totodată, Pavel Voicu a evidențiat că mizează mult pe o colaborare bună cu structurile de drept din Ucraina.

Printre măsurile întreprinse de instituțiile statului au fost și sporirea verificărilor la toate punctele de trecere a frontierei. Ca răspuns la informațiile apărute în spațiul public, despre faptul că o mașină cu numere diplomatice a trecut „prin coridorul verde” fără control vamal, ministrul a precizat că transportul diplomatic are statut special, prevăzut de convențiile și acordurile internaționale, și nu poate fi supus verificărilor.

Amintim că reprezentanții SIS au venit pe 5 aprilie cu o declarație publică, în cadrul căreia au negat vehement faptul că ar fi știut despre faptul că judecătorul ucrainean Nicolae Ceaus urma să fie răpit. Contactată de NM, Sorina Ștefârță, purtătoarea de cuvânt a șefei statului a declarat că Maia Sandu și-a expus poziția cu privire la acest subiect în în dimineața zilei. Șefa statului a calificat situația drept „inadmisibilă” și a solicitat acțiuni imediate din partea conducerii Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului de Informații și Securitate.

***

Judecătorul ucrainean Ceaus, care se află pe teritoriul țării noastre din 2016, după ce a fost acuzat de către autoritățile din Ucraina de luare de mită în valoare de 150.000 de dolari, și care se judecă cu autoritățile Republicii Moldova pentru obținerea azilului politic, a fost anunțat dispărut și dus într-o direcție necunoscută. Despre răpirea lui Nicolae Ceaus a anunțat pe 3 aprilie avocatul său, Iulian Balan. Potrivit poliției, bărbatul de 54 de ani din curtea blocului în care locuia.

Într-un briefing de presă, ministrul de Interne Pavel Voicu a declarat că poliția a reținut un suspect și deține probe care demonstrează implicarea unor cetățeni străini în răpirea magistratului ucrainean. Aceștia ar fi părăsit deja Republica Moldova. Voicu și-a exprimat speranța că SIS va obține informații suplimentare de la autoritățile ucrainene.

Viață

Încă o țară europeană va interzice accesul minorilor la rețelele sociale

Dumitru Petruleac
| 31 ianuarie, 2026
10:54

Olanda se alătură statelor care vor să limiteze accesul copiilor și adolescenților la rețelele sociale. Cele trei partide care formează noul guvern minoritar de la Haga – D66 (centrist), CDA (creștin-democrat) și VVD (liberal) – au propus ridicarea vârstei minime pentru utilizarea platformelor de socializare la 15 ani, la nivel european, trasnmite G4media.ro.

Potrivit planului de guvernare dezvăluit de Politico, partidele susțin introducerea unei „vârste minime europene aplicabile de 15 ani pentru utilizarea rețelelor sociale, cu verificarea vârstei tinerilor în condiții de confidențialitate, atâta timp cât platformele nu sunt suficient de sigure”. În prezent, legislația UE permite accesul la rețelele sociale de la vârsta de 13 ani.

Programul coaliției prevede și măsuri mai dure privind timpul petrecut în fața ecranelor, cu accent pe prevenție și îndrumare în materie de sănătate. De asemenea, sunt avute în vedere reguli mai stricte pentru utilizarea smartphone-urilor în școli, care ar putea obliga elevii să lase telefoanele acasă sau în dulapuri speciale.

Nu este prima dată când Olanda avansează astfel de idei. În iunie anul trecut, guvernul precedent a recomandat părinților să aștepte până la vârsta de 15 ani înainte de a le permite copiilor accesul la rețelele sociale.

Totuși, coaliția nu are majoritate în parlamentul olandez – deține 66 din cele 150 de mandate – și va trebui să obțină sprijin suplimentar pentru ca propunerea să fie adoptată.

Franța, Austria și Australia – exemple deja existente

În Franța, camera inferioară a parlamentului a adoptat recent un proiect de lege care interzice accesul la rețelele sociale pentru minorii sub 15 ani. Dacă va fi aprobat și de Senat, actul normativ ar putea intra în vigoare începând cu luna septembrie, Franța urmând să devină prima țară din UE care aplică o astfel de interdicție.

Austria pregătește, la rândul său, o lege care ar urma să interzică utilizarea rețelelor sociale de către copiii sub 14 ani. Potrivit guvernului de la Viena, obiectivul este ca măsura să fie implementată odată cu începerea anului școlar 2026–2027. Autoritățile austriece analizează mai multe variante tehnice pentru verificarea vârstei, inclusiv folosirea sistemului național de identitate digitală ID-Austria sau viitorul eID european.

La nivel global, Australia a deschis calea în decembrie anul trecut, când a interzis accesul minorilor sub 16 ani la mai multe platforme de socializare.

Dezbatere la nivel european

Subiectul este discutat tot mai intens și la nivelul UE. Parlamentul European a adoptat în noiembrie o rezoluție care propune interzicerea utilizării rețelelor sociale pentru copiii sub 16 ani și permiterea accesului de la 13 ani doar cu acordul explicit al părinților.

Oficialii europeni au confirmat că statele membre pot adopta astfel de măsuri naționale, însă implementarea și monitorizarea acestora vor fi atent urmărite de Comisia Europeană.

Pe fondul îngrijorărilor legate de sănătatea mintală a copiilor, dezinformare și impactul rețelelor sociale asupra democrației, tot mai multe guverne europene susțin că nu este vorba despre pedepsirea minorilor, ci despre protejarea lor într-un spațiu digital tot mai dificil de controlat.

Ce limite impune Republica Moldova

Subiectul impactului mediului digital asupra copiilor și adolescenților este discutat și în Republica Moldova. La conferința de presă de la început de an, președinta Maia Sandu a atras atenția asupra riscurilor tot mai mari pentru sănătatea mintală a tinerilor în era digitală.

Șefa statului a menționat existența unor studii care arată că adolescenții care petrec mai mult de trei ore pe zi pe platformele online au un risc dublu de a dezvolta simptome de depresie și anxietate, iar acest fenomen este în creștere. Potrivit unui studiu internațional, 43% dintre elevii din statele OECD resimt anxietate atunci când telefonul mobil nu se află în apropiere, iar performanțele lor la testele PISA sunt, în medie, cu nouă puncte mai scăzute.

„Noaptea devine tot mai mult timp de ecran. Viața reală, socială, cu prieteni, colegi, familie, cu mici conflicte sociale și cu dezvoltarea capacităților de soluționare și dialog, este treptat înlocuită de o viață în rețea, neautentică, fără prezență fizică și fără relații autentice. Mesajul meu este simplu: nu trebuie să dăm vina pe copii pentru lumea în care cresc. Adulții modelează mediul. Adulții stabilesc regulile. Este imperativ să punem un accent mai mare pe sănătatea copiilor”, a declarat Maia Sandu.

Președinta susține că Republica Moldova are nevoie de un program național de bunăstare mentală în era digitală și de siguranță online, care să fie coordonat sub egida Președinției, în parteneriat cu Guvernul, școlile, autoritățile locale și societatea civilă, dar și cu o implicare activă a părinților.

Totodată, președinta a evidențiat necesitatea introducerii igienei digitale în școli, prin sesiuni scurte, practice și repetate, cu protocoale clare pentru gestionarea incidentelor online și o delimitare clară a responsabilităților între școală și familie.

Printre soluțiile aflate în analiză se numără crearea unei linii naționale de asistență, lansarea unui chat anonim pentru adolescenți și dezvoltarea unor mecanisme de comunicare conectate cu instituțiile din domeniile sănătății, educației și protecției sociale. Aceste propuneri urmează să fie discutate și dezvoltate împreună cu actorii interesați, într-un proces amplu de consultare publică.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!