Marcel Ciolacu

Premierul României a anunțat că va boicota finalul Jocurilor Olimpice: „În comunism, rușii ne furau la Olimpiade” (VIDEO)

Prim-ministrul României, Marcel Ciolacu, nu va participa la ceremonia de închidere a Jocurilor Olimpice de la Paris. Premierul a declarat că gestul este protestul său față de faptul că gimnastele române Ana Maria Bărbosu și Sabrina Maneca Voinea au fost retrogradate de pe locul III și, respectiv, IV în proba la sol, după o contestație a concurentei SUA. Precizările au fost făcute într-un mesaj publicat pe Facebook, în data de 6 august.

„Am decis să nu particip la ceremonia de închidere a Olimpiadei de la Paris, după situația scandaloasă de la gimnastică, unde sportivele noastre au fost tratate într-un mod absolut dezonorant. (…) Este inadmisibil ca, într-o competiție de asemenea anvergură, care promovează valori precum respectul, înțelegerea și excelența, o copilă care își câștigase onest medalia să fie privată cu brutalitate de rezultatul muncii sale de patru ani! Eu nu am putut să îi privesc lacrimile și să accept cu seninătate că așa ceva este perfect normal! (…) Îmi amintesc foarte bine cum, în comunism, rușii ne furau la Olimpiade, iar noi încercam să ne certam cu ei fără a avea mari șanse de câștig. Eu nu vreau să mă cert astăzi cu nimeni, ci doar aleg să protestez prin gestul meu față de o nedreptate flagrantă la adresa unor românce care și-au probat din plin valoarea!”, a declarat prim-ministrul României.

De asemenea, premierul Ciolacu a transmis un mesaj de solidaritate cu cele două gimnaste.

„Sabrina și Ana Maria, aveți alături o întreagă națiune pentru care munca și lacrimile voastre sunt mai de preț decât orice medalie, indiferent din ce metal prețios ar fi! Și vă asigur că statul român vă va trata, inclusiv în ceea ce privește premiile, ca pe niște medaliate olimpice. Pentru ca asta sunteți pentru noi toți!”, a menționat acesta.

Precizăm că la Jocurile Olimpice de la Paris, în data de 5 august, a avut loc proba de gimnastică artistică la sol. În cadrul probei sportive au participat două reprezentante ale României: Ana Maria Bărbosu, care a primit nota 13.700 și Sabrina Maneca Voinea, care a obținut 13.700 (dar a avut mai puțin la execuție). Ana Maria Bărbosu a avut al treilea cel mai bun rezultat, obținând astfel medalia de bronz, însă doar pentru circa un minut. Reprezentanta SUA, Jordan Chiles, și-a constestat nota, care ulterior a fost mărită, de la 13.666 la 13.766, și americana a urcat pe locul trei. Iar Ana Maria Bărbosu și Sabrina Maneca Voinea au fost retrogradate pe locul 4 și, respectiv, 5.

Menționăm că și Sabrina Maneca Voinea a constetat nota pe care a primit-o, însă aceasta a fost respinsă.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Autostradă, o nouă linie electrică, drumuri: cum Guvernul va „construi Moldova” în următorii ani, din banii UE

Termoficarea modernă în Chișinău, eficiența energetică a clădirilor din Moldova, construcția unei a doua linii electrice de înaltă tensiune de 330 kV între stația electrică Bălți și hidrocentrala Dnestrovsk din Ucraina, precum și construcția primelor porțiuni ale autostrăzii Ungheni-Chișinău se numără printre cele 19 proiecte prezentate de Guvern, pe 29 octombrie, în cadrul planului „Construim Moldova”. Principala sursă de finațare a acestora este Planul de Creștere al UE pentru R. Moldova. Premierul Vasile Tofan a declarat că proiectele se află în stadii diferite de implementare, unele sunt avansate, în timp ce altele sunt abia la început, în etapa studiilor de fezabilitate tehnică. În context a fost lansat un site dedicat acestor proiecte, care prezintă în regim real progresul înregistrat.

„Sunt 19 proiecte majore pe care le-am prioritizat ca și Guvern: în energie, drumuri, educație, irigație, sănătate, economie digitală. (…) Planul de Creștere a UE este sursa principală de finanțare a acestor proiecte: livrăm reforme și, ca rezultat, primim bani pentru aceste finanțări. Proiectele sunt în stadii diferite, unele din ele – avansate, unele din ele abia la început, la faza de fezabilitate tehnică”, a comunicat premierul.

Referindu-se la proiectele din energie, Tofan a vorbit despre „termoficarea modernă în Chișinău”, menționând că „aproximativ 20% din toată energia termică se pierde în rețea” și că „sunt prea multe țevi învechite care ne costă pe noi toți în tarif”. „Ne propunem să reparăm. Aceste conducte îmbătrânite, care n-au fost reparate de zeci de ani, (…) acolo trebuie să lucrăm. (…) Soluția este ca să modernizăm circa 24 de km de rețea, să construim în centru un rezervor gigantic termic, care ar fi ca o baterie termică, unde stocăm căldura și, atunci când cererea este mare, să o putem livra în rețea. Plus la asta, 12 centrale termice descentralizate cu o capacitate totală de circa 11 megawați, care să fie inclusiv alimentate pe biomasă, pentru că avem foarte multe resturi agricole care sunt aruncate și nu sunt folosite. (…) Rezultatul estimat – circa 4,5 de milioane de metri cubi de gaz economisiți”, a declarat premierul. Aceste proiectele sunt planificate să fie finalizate în perioada 2030-2034.

Tofan a vorbit și despre eficiența energetică a clădirilor, adăugând că „o clădire în Moldova cheltuie de două ori mai multă energie per metru pătrat pentru a fi încălzită, decât în Europa”. Potrivit site-ului „Construim Moldova”, se intenționează renovarea energetică a peste 40 de clădiri publice. Acest proiect este planificat să fie finalizat în anul 2032.

În ceea ce privește linia electrică Bălți-Dnestrovsk, Tofan a spus că „vor fi circa 90 de km de linie cu o capacitate de transmisie de 500 de megawați”. „Și foarte important, ne va permite să importăm energie din Ucraina atunci când aceasta va fi, de exemplu, mai ieftină acolo decât în România, și ne va permite să exportăm energie în Ucraina”, a adăugat premierul. Potrivit site-ului „Construim Moldova”, se intenționează construcția unei a doua linii electrice de înaltă tensiune de 330 kV între stația electrică Bălți și hidrocentrala Dnestrovsk din Ucraina – circa 90 km pe teritoriul Moldovei. Acest proiect este planificat să fie finalizat în anul 2030.

În ceea ce privește construcția autostrăzii Ungheni-Chișinău, potrivit site-ului „Construim Moldova”, pentru acest proiect, la moment, se elaborează studiul de fezabilitate. În 2027–2028 urmează procesul de achiziții și lansarea lucrărilor. Termenul de finalizare este al treilea trimestru al anului 2031. 

Ce ține de proiectul privind un nou terminal la aeroportul din Chișinău, în prezent se identifică sursele de finanțare a proiectului. Acest proiect este planificat să fie finalizat în anul 2031.

În ceea ce privește centura Chișinăului, sectorul II, despre care ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a declarat că „vine de la Ialoveni și se termină la Sculeanca”, se finalizează studiul de fezabilitate. Proiectul tehnic urmează să fie elaborat în 2027, iar lucrările vor începe în 2028. Acest proiect este planificat să fie finalizat în trimestrul I al anului 2032.

Referindu-se la proiectul de construcție a Spitalului Regional Bălți, ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș, a declarat că „suntem în procesul tehnic și de design al spitalului”. Potrivit site-ului „Construim Moldova”, construcția este planificată să înceapă în 2029. Acest proiect este planificat să fie finalizat în trimestrul III al anului 2032.

***

Planul de Creștere pentru Republica Moldova este un pachet de sprijin financiar al Uniunii Europene în valoare de până la 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027, destinat accelerării reformelor, creșterii economice și apropierii Republicii Moldova de piața unică europeană. Este cel mai mare pachet de sprijin financiar acordat de UE Republicii Moldova de la independență.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: