Premierul armean se declară pregătit să recunoască Nagorno-Karabah teritoriul Azerbaidjanului

Premierul armean Nikol Paşinian informează că teritoriul, cu o suprafață de 86 600 de kilometri pătrați, pe care țara sa este gata să-l recunoască al Azerbaidjanului, include și Nagorno-Karabah. Declarațiile au fost făcute pe 22 mai, scrie Interfax.

„Teritoriul de 86 600 de kilometri pătrați include și Nagorno-Karabah. Este important să consemnăm că Erevanul afirmă că problemele privind drepturile și securitatea armenilor din Karabahul de Munte ar trebui discutate în formatul de negocieri Baku-Stepanakert (capitala autoproclamatei republici Nagorno-Karabah)”, a declarat Nikol Paşinian.

Potrivit lui Paşinian, Armenia și Azerbaidjan poartă negocieri intense în jurul unui acord de pace.

„Situația militaro-politică din regiunea noastră continuă să fie tensionată. Pentru a depăși această situație, considerăm importantă avansarea agendei de pace. Sperăm să ajungem la un acord în jurul textului cât mai repede posibil și să îl semnăm”, a spus el.

La rândul său, președintele Azerbaidjanului Ilham Aliyev și-a exprimat speranța pentru un rezultat pozitiv în negocierile privind un tratat de pace între Baku și Erevan.

„Sperăm că negocierile vor duce în cele din urmă la o pace durabilă în Caucazul de Sud, în ciuda faptului că teritoriile Azerbaidjanului au fost sub ocupație armeană timp de aproximativ 30 de ani, iar un milion de azeri au fost expulzați din casele lor”, a declarat Ilham Aliyev, după întrevederea de ka Vilnius cu președintele lituanian Gitanas Nauseda.

Aliyev a menționat că a discutat cu Nauseda despre negocierile privind un tratat de pace între Azerbaidjan și Armenia, precum și chestiunile regionale.

Totodată, președintele Azerbaidjanului susține că Baku face totul pentru a normaliza relațiile, depune eforturi constructive. Mai mult, acesta consideră că un tratat de pace între Azerbaidjan și Armenia este inevitabil și „ar trebui să respecte normele și principiile dreptului internațional”.

Amintim că pe 30 aprilie 2023, la Washington au avut loc negocieri între Armenia și Azerbaidjan pentru normalizarea relațiilor. Secretarul de stat american Antony Blinken a spus că „părțile au făcut progrese semnificative în rezolvarea unor probleme complexe”.

După aceea, liderii Armeniei și Azerbaidjanului s-au întâlnit la Bruxelles , mediați de UE, pentru a negocia o pace durabilă.

***

La mijlocul lui iulie 2020, la frontiera dintre Armenia și Azerbaijdan au avut loc schimburi de focuri, în urma cărora au murit câteva zeci de oameni. În urma acestui conflict, între comunitățile de azeri și armeni au avul loc confruntări în afara celor două țări, de exemplu la Moscova. Și la Chișinău a avut loc un protest organizat de Congresul Azerilor din Republica Moldova. În fața ambasadei Armeniei, spiritele s-au încins între comunitatea azeră și cea armeană. Ulterior, ambasadorul Azerbaidjanului la Chișinău a declarat că altercațiile care au izbucnit în dimineața de 22 iulie între comunitatea armeană și cea azeră au fost provocate de către deputatul socialist Gaik Vartanean și consilierul netitular al președintelui, Ernest Vardanean.

Conflictul dintre cele două țări sud-caucaziene a apărut în 1988 din cauza revendicărilor teritoriale ale Armeniei față de Azerbaidjan. Nagorno-Karabakh și șapte regiuni învecinate – 20 la sută din teritoriul Azerbaidjanului – se află sub ocupația forțelor armate armene.

Cele patru rezoluții ale ONU adoptate de Consiliul de Securitate al ONU 822, 853, 874 și 884, care necesită retragerea completă și necondiționată a trupelor armene de pe teritoriile ocupate din Azerbaidjan, încă nu sînt puse în aplicare de Armenia.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Chiveri, despre soarta autorităților nerecunoscute de la Tiraspol după reintegrare: sunt posibile amnistii, dar sunt și persoane care „vor avea de suferit” 

Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a declarat că exponenții structurilor neconstituționale din regiunea transnistreană „vor avea de suferit” odată cu înfăptuirea procesului de reintegrare, în special cei care se fac vinovați de încălcarea drepturilor omului. El a precizat că decretul prezidențial prin care nouă persoane care au colaborat cu instituțiile nerecunoscute din stânga Nistrului au fost lăsate fără cetățenia Republicii Moldova sunt o dovadă în acest sens. Oficialul a sugerat că și altor persoane din regiune ar urma să le fie retrasă cetățenia. Afirmațiile au fost făcute într-un interviu pentru Zona de Securitate, care a fost publicat pe 23 martie.

Valeriu Chiveri a fost întrebat ce se va întâmpla cu liderii administrației nerecunoscute din regiunea transnistreană, precum Vadim Krasnoselski și Vitalii Ignatiev, după reintegrarea țării.

Aș putea să mă refer la non-paper-ul care a fost scurs în mass-media. Avem și un mic compartiment referitor la garanții. Unul dintre elementele menționate acolo este amnistia celor care au cooperat sau au fost parte a acelor structuri… diferențiată, în special ținând cont în cazul celor care au întreprins acțiuni de violare a drepturilor omului. (…) Nu putem acum să menționăm că toți cei care au fost pedagogi, medici, au lucrat în structurile locale pot fi supuși unor acțiuni de agresiune din partea noastră, ceea ce n-ar fi corect. Oamenii au nimerit într-o situație în care trebuiau să supraviețuiască. Dar sunt persoane care vor avea de suferit cu siguranță. Nu mă voi referi la nume, fiindcă nu este cazul meu să fac acest lucru”, a declarat vicepremierul pentru Reintegrare.

Oficialul a menționat, în acest context, recentul decret emis de președinta Maia Sandu prin care nouă persoane care au deținut funcții în structurile neconstituționale din stânga Nistrului au rămas fără cetățenia moldovenească.

Ultimele acțiuni întreprinse și la nivelul președintelui Republicii Moldova au demonstrat că nu sunt doar vorbe, sunt și acțiuni concrete. (…) Nu știu dacă vor mai avea loc asemenea acțiuni. Bănuiesc că da, fiindcă sunt persoane care merită să rămână fără cetățenia Republicii Moldova în acea regiune”, a spus vicepremierul.

Amintim că jurnalistul Vladimir Soloviov a publicat, recent, un document de 14 pagini, care prevede o perioadă de tranziție în procesul de reglementare a diferendului transnistrean. Potrivit documentului, controlul asupra regiunii ar urma să fie preluat temporar de o administrație internațională, care să supravegheze demilitarizarea și democratizarea regiunii transnistreană. Ulterior, ar urma ca autoritățile constituționale de la Chișinău să preia treptat controlul deplin.

Vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, a declarat pe 17 martie că documentul nu este un plan de reintegrare propriu-zis, ci un non-paper aflat în consultare cu partenerii europeni. Oficialul a precizat că este vorba despre „testarea unor idei care ar putea fi luate în calcul pe viitor” și a recunoscut că unele prevederi au fost discutate cu partenerii europeni în timpul vizitei la Bruxelles.

Pe 23 martie, președinta Maia Sandu a declarat că ideea unei eventuale administrări externe a regiunii transnistrene se află, deocamdată, într-o etapă incipientă de discuții cu Uniunea Europeană. Șefa statului a menționat că regiunea are nevoie de o perioadă de „demilitarizare, deoligarhizare și democratizare”, iar inițiativa Guvernului ar fi gândită pentru a gestiona această etapă. Totușit, ea a precizat că acest proces „nu se poate întâmpla în două zile”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: