Premierul armean se declară pregătit să recunoască Nagorno-Karabah teritoriul Azerbaidjanului

Premierul armean Nikol Paşinian informează că teritoriul, cu o suprafață de 86 600 de kilometri pătrați, pe care țara sa este gata să-l recunoască al Azerbaidjanului, include și Nagorno-Karabah. Declarațiile au fost făcute pe 22 mai, scrie Interfax.

„Teritoriul de 86 600 de kilometri pătrați include și Nagorno-Karabah. Este important să consemnăm că Erevanul afirmă că problemele privind drepturile și securitatea armenilor din Karabahul de Munte ar trebui discutate în formatul de negocieri Baku-Stepanakert (capitala autoproclamatei republici Nagorno-Karabah)”, a declarat Nikol Paşinian.

Potrivit lui Paşinian, Armenia și Azerbaidjan poartă negocieri intense în jurul unui acord de pace.

„Situația militaro-politică din regiunea noastră continuă să fie tensionată. Pentru a depăși această situație, considerăm importantă avansarea agendei de pace. Sperăm să ajungem la un acord în jurul textului cât mai repede posibil și să îl semnăm”, a spus el.

La rândul său, președintele Azerbaidjanului Ilham Aliyev și-a exprimat speranța pentru un rezultat pozitiv în negocierile privind un tratat de pace între Baku și Erevan.

„Sperăm că negocierile vor duce în cele din urmă la o pace durabilă în Caucazul de Sud, în ciuda faptului că teritoriile Azerbaidjanului au fost sub ocupație armeană timp de aproximativ 30 de ani, iar un milion de azeri au fost expulzați din casele lor”, a declarat Ilham Aliyev, după întrevederea de ka Vilnius cu președintele lituanian Gitanas Nauseda.

Aliyev a menționat că a discutat cu Nauseda despre negocierile privind un tratat de pace între Azerbaidjan și Armenia, precum și chestiunile regionale.

Totodată, președintele Azerbaidjanului susține că Baku face totul pentru a normaliza relațiile, depune eforturi constructive. Mai mult, acesta consideră că un tratat de pace între Azerbaidjan și Armenia este inevitabil și „ar trebui să respecte normele și principiile dreptului internațional”.

Amintim că pe 30 aprilie 2023, la Washington au avut loc negocieri între Armenia și Azerbaidjan pentru normalizarea relațiilor. Secretarul de stat american Antony Blinken a spus că „părțile au făcut progrese semnificative în rezolvarea unor probleme complexe”.

După aceea, liderii Armeniei și Azerbaidjanului s-au întâlnit la Bruxelles , mediați de UE, pentru a negocia o pace durabilă.

***

La mijlocul lui iulie 2020, la frontiera dintre Armenia și Azerbaijdan au avut loc schimburi de focuri, în urma cărora au murit câteva zeci de oameni. În urma acestui conflict, între comunitățile de azeri și armeni au avul loc confruntări în afara celor două țări, de exemplu la Moscova. Și la Chișinău a avut loc un protest organizat de Congresul Azerilor din Republica Moldova. În fața ambasadei Armeniei, spiritele s-au încins între comunitatea azeră și cea armeană. Ulterior, ambasadorul Azerbaidjanului la Chișinău a declarat că altercațiile care au izbucnit în dimineața de 22 iulie între comunitatea armeană și cea azeră au fost provocate de către deputatul socialist Gaik Vartanean și consilierul netitular al președintelui, Ernest Vardanean.

Conflictul dintre cele două țări sud-caucaziene a apărut în 1988 din cauza revendicărilor teritoriale ale Armeniei față de Azerbaidjan. Nagorno-Karabakh și șapte regiuni învecinate – 20 la sută din teritoriul Azerbaidjanului – se află sub ocupația forțelor armate armene.

Cele patru rezoluții ale ONU adoptate de Consiliul de Securitate al ONU 822, 853, 874 și 884, care necesită retragerea completă și necondiționată a trupelor armene de pe teritoriile ocupate din Azerbaidjan, încă nu sînt puse în aplicare de Armenia.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Marș, cântece patriotice și… politică: cum a fost sărbătorită suveranitatea la Chișinău

Suveranitatea Republicii Moldova a fost sărbătorită la Chișinău cu marș și cântece patriotice. Circa 10.000 de persoane au participat luni seara, 23 iunie, la Marșul Suveranității, o manifestație organizată de președinta Maia Sandu, cu ocazia împlinirii a 35 de ani de la adoptarea Declarației de Suveranitate.

Marșul „Suveranității” a început la monumentul Ion și Doina Aldea-Teodorovici. Unele persoane au purtat costume tradiționale și au ținut drapele în mâini. La eveniment au fost surprinși președinta Maia Sandu, premierul Dorin Recean și președintele Parlamentului, Igor Grosu. Totuși, manifestația nu a decurs fără note politice, fiind menționate în discursurile ținute de unii oficiali și oameni de cultură viitoarele alegeri parlamentare.

În deschidere, Cristofor Aldea-Teodorovici și Simona au interpretat piese dedicate renașterii naționale. Artistul i-a mulțumit președintei pentru prezență: „Am visat, dar înainte să ajungă să devină președinte al nostru, să avem un președinte care să ne vorbească limba română dulce, un grai frumos. Vă mulțumesc pentru că sunteți și pentru tot ce faceți.”

Participanții au pornit apoi într-un marș spre sediul Președinției, unde Maia Sandu a susținut o declarație în fața mulțimii. Șefa statului a fost întâmpinată cu aplauze și scandări: „Maia Sandu și poporul!”, „Bravo!”.

În discursul său, Maia Sandu a subliniat importanța suveranității și a parcursului european al Republicii Moldova: „Suveranitatea nu se strigă, ci se construiește zi de zi. Cei care azi își gravează pe frunte suveranitatea, dar de fapt luptă pentru a subjuga din nou Moldova unui stat străin, unui imperiu care aduce doar distrugere și nenorocire, aceștia vor să pervertească cuvântul suveranitate. Mai ales acum, când suntem martorii unui nou atac al imperialismului rus”, a declarat Maia Sandu.

Totodată, președinta transmis un mesaj în apărarea valorilor democratice și a parcursului european al Republicii Moldova.

Moldova are puterea să își decidă singură soarta și asta trebuie să facem. Parlamentul Moldovei trebuie să rămână al cetățenilor Republicii Moldova, nu să ajungă pe mâna Kremlinului. Astăzi, Moldova e pe calea cea dreaptă – avem pace, consolidăm democrația, avem instituții care încep, în sfârșit, să lucreze pentru oameni. Avem prieteni. Avem spirjin și avem un obiectiv clar – Moldova în UE.

Dacă azi trăim într-o țară liberă e datorită celor care acum 35 de ani nu au tăcut, nu s-au speriat, nu au dat înapoi. Și noi nu avem dreptul să dăm înapoi. La toamnă se pune în joc însăși suveranitatea noastră, ceea ce face cu atât mai simbolică celebrarea, astăzi, a 35 de ani de la semnarea Declarației de Suveranitate”, a mai subliniat Maia Sandu.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, le-a mulțumit celor prezenți pentru susținere: „Vă mulțumim! Mulți și uniți într-o Moldovă suverană!”, a scris acesta pe rețelele de socializare.

Poetul și fostul deputat Ion Hadîrcă a avut, la rândul său, un discurs în care a îndemnat la unitate și vigilență în fața pericolelor:

„În aceste condiții vitrege, se întâmplă atâtea în lumea aceasta, te mieri cum cad înțelegerile, tratatele, cad principiile după care se conduceau statele. Ceva de nedescris. Noi trebuie să fim cât mai gramăjoră în aceste clipe de restriște, cât mai uniți. Și iată că în preajma unei posibile-apropiate campanii despre care a vorbit și doamna Președintă, încep a-și ridica din nou capetele șorecuții, șoriștii, cei care vin cu alte scenarii. Cei bătuți cu secera și ciocanul în cap. Cei cu sutanele, care se duc și pupă poala Kremlinului. Cei care unii din „idioții utili” din aripa noastră națională, care nu știu și rătăcesc încă și nu știu ce să facă. Cei care sunt indiferenți și nu își dau seama că pot pierde totul ce s-a câștigat în acele zile cu adevărat istorice. Trebuie să spunem un „nu” hotărât tuturor acestor „rătăciți”, să demonstrăm că suntem solidari și în continuare aceste principii pentru care au luptat înaintașii noștri vor fi salvate pe 28 septembrie. Nu a rămas mult”, a spus Hadîrcă.

„Unitate!” – a scandat mulțimea.

Șeful de Cabinet al președintei Maia Sandu, Adrian Băluțel, a scris într-o postare că la Marșul Suveranității au participat circa 10.000 de persoane.

Multumim celor circa 10000 de oameni cu care am mers la pas pentru a celebra Suveranitate Republicii Moldova”, a transmis Băluțel.










Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: