Premierul armean se declară pregătit să recunoască Nagorno-Karabah teritoriul Azerbaidjanului

Premierul armean Nikol Paşinian informează că teritoriul, cu o suprafață de 86 600 de kilometri pătrați, pe care țara sa este gata să-l recunoască al Azerbaidjanului, include și Nagorno-Karabah. Declarațiile au fost făcute pe 22 mai, scrie Interfax.

„Teritoriul de 86 600 de kilometri pătrați include și Nagorno-Karabah. Este important să consemnăm că Erevanul afirmă că problemele privind drepturile și securitatea armenilor din Karabahul de Munte ar trebui discutate în formatul de negocieri Baku-Stepanakert (capitala autoproclamatei republici Nagorno-Karabah)”, a declarat Nikol Paşinian.

Potrivit lui Paşinian, Armenia și Azerbaidjan poartă negocieri intense în jurul unui acord de pace.

„Situația militaro-politică din regiunea noastră continuă să fie tensionată. Pentru a depăși această situație, considerăm importantă avansarea agendei de pace. Sperăm să ajungem la un acord în jurul textului cât mai repede posibil și să îl semnăm”, a spus el.

La rândul său, președintele Azerbaidjanului Ilham Aliyev și-a exprimat speranța pentru un rezultat pozitiv în negocierile privind un tratat de pace între Baku și Erevan.

„Sperăm că negocierile vor duce în cele din urmă la o pace durabilă în Caucazul de Sud, în ciuda faptului că teritoriile Azerbaidjanului au fost sub ocupație armeană timp de aproximativ 30 de ani, iar un milion de azeri au fost expulzați din casele lor”, a declarat Ilham Aliyev, după întrevederea de ka Vilnius cu președintele lituanian Gitanas Nauseda.

Aliyev a menționat că a discutat cu Nauseda despre negocierile privind un tratat de pace între Azerbaidjan și Armenia, precum și chestiunile regionale.

Totodată, președintele Azerbaidjanului susține că Baku face totul pentru a normaliza relațiile, depune eforturi constructive. Mai mult, acesta consideră că un tratat de pace între Azerbaidjan și Armenia este inevitabil și „ar trebui să respecte normele și principiile dreptului internațional”.

Amintim că pe 30 aprilie 2023, la Washington au avut loc negocieri între Armenia și Azerbaidjan pentru normalizarea relațiilor. Secretarul de stat american Antony Blinken a spus că „părțile au făcut progrese semnificative în rezolvarea unor probleme complexe”.

După aceea, liderii Armeniei și Azerbaidjanului s-au întâlnit la Bruxelles , mediați de UE, pentru a negocia o pace durabilă.

***

La mijlocul lui iulie 2020, la frontiera dintre Armenia și Azerbaijdan au avut loc schimburi de focuri, în urma cărora au murit câteva zeci de oameni. În urma acestui conflict, între comunitățile de azeri și armeni au avul loc confruntări în afara celor două țări, de exemplu la Moscova. Și la Chișinău a avut loc un protest organizat de Congresul Azerilor din Republica Moldova. În fața ambasadei Armeniei, spiritele s-au încins între comunitatea azeră și cea armeană. Ulterior, ambasadorul Azerbaidjanului la Chișinău a declarat că altercațiile care au izbucnit în dimineața de 22 iulie între comunitatea armeană și cea azeră au fost provocate de către deputatul socialist Gaik Vartanean și consilierul netitular al președintelui, Ernest Vardanean.

Conflictul dintre cele două țări sud-caucaziene a apărut în 1988 din cauza revendicărilor teritoriale ale Armeniei față de Azerbaidjan. Nagorno-Karabakh și șapte regiuni învecinate – 20 la sută din teritoriul Azerbaidjanului – se află sub ocupația forțelor armate armene.

Cele patru rezoluții ale ONU adoptate de Consiliul de Securitate al ONU 822, 853, 874 și 884, care necesită retragerea completă și necondiționată a trupelor armene de pe teritoriile ocupate din Azerbaidjan, încă nu sînt puse în aplicare de Armenia.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

mec.gov.md

Republica Moldova vrea rezultate mai bune la PISA 2029. Ce măsuri propune Ministerul Educației

Ministerul Educației și Cercetării (MEC) propune introducerea, din septembrie 2027, a unei ore săptămânale de lectură critică pentru elevii din clasele I–IX, precum și a unei ore obligatorii de STEAM pentru elevii claselor a V-a – a VIII-a. Totodată, aproximativ 6 000 de elevi ar urma să beneficieze de lecții gratuite de sprijin la matematică. Măsurile fac parte dintr-un plan național care urmărește îmbunătățirea rezultatelor la lectură, matematică și științe.

Documentul a fost prezentat vineri, 20 noiembrie, de ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, în cadrul unei conferințe de presă. Planul are un buget estimat la aproximativ 400 de milioane de lei și include măsuri pe termen scurt și lung, în contextul rezultatelor obținute de Republica Moldova la evaluarea internațională PISA 2025.

Potrivit datelor prezentate de MEC, doar 48,3% dintre elevi au atins cel puțin nivelul de bază la lectură, 44,2% la matematică și 53,9% la științe. De asemenea, evaluarea a evidențiat diferențe între rezultatele elevilor din mediul rural și cele ale elevilor din mediul urban, precum și între școlile mici și cele mari. Ministerul își propune să reducă aceste decalaje cu cel puțin 30%.

„Ne dorim ca tinerii să poată înțelege un text, să evalueze credibilitatea informațiilor și să atingă un nivel minim de competență în lectură. La științe, vrem să știe să lucreze cu date, să explice fenomene și să-și dezvolte competențele de cercetare. La matematică, să poată rezolva probleme și să explice de ce soluțiile propuse au sens”, a declarat Dan Perciun.

Oficialul a precizat că MEC își propune să investească suplimentar aproximativ 90 de milioane de lei doar în 2027.

Mai multe cărți și lecții de sprijin la matematică

Ora de lectură critică va fi inclusă în timpul alocat limbii de instruire, iar exercițiile de lectură vor fi integrate și în cadrul altor discipline. În plus, fiecare elev care va participa la testarea PISA din 2029 va primi câte două cărți în 2027 și alte două în 2028, selectate dintr-o listă de opere literare și non-literare.

Planul prevede și completarea fondului de carte din grădinițe și școli. Pentru elevii din clasele I–IV urmează să fie procurate aproximativ 216 000 de cărți în primii doi ani, cu un buget estimat la 21,6 milioane de lei.

Programul de sprijin la matematică va începe în septembrie 2027 și va viza elevii din clasa a VIII-a. Aproximativ 6 000 de copii vor putea beneficia de câte 40 de ore gratuite de pregătire pe semestru. Beneficiarii vor fi identificați în urma unei testări inițiale, iar progresele lor vor fi evaluate la sfârșitul fiecărui semestru.

Laboratoare moderne și ore suplimentare de științe

Pentru dezvoltarea competențelor în domeniul științelor, MEC propune introducerea unei ore suplimentare de științe în clasa I și a unei ore obligatorii de STEAM în clasele a V-a – a VIII-a.

De asemenea, până în 2031, ministerul planifică dotarea a peste 500 de laboratoare de fizică și chimie în 250 de școli.

În aprilie 2027, elevii din clasa a VIII-a vor participa la o evaluare-pilot care va reuni fizica, chimia și biologia într-un singur test. Acesta va verifica dacă elevii pot explica fenomene, interpreta date și utiliza informații științifice pentru a lua decizii. În 2028, evaluarea ar urma să fie extinsă și la clasa a IX-a.

Modificări la examenele de absolvire a gimnaziului

Tot în cadrul conferinței, directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a prezentat propuneri de modificare a testelor de absolvire a gimnaziului la matematică și limba și literatura română, începând cu sesiunea din iunie 2027.

Astfel, cel mult doi itemi din fiecare test ar urma să fie reformulați, pentru a verifica mai mult capacitatea elevilor de a aplica în situații practice cunoștințele acumulate la școală. Itemii vor avea un nivel de dificultate ușor sau mediu.

Materia de examen, durata și structura testelor vor rămâne neschimbate. Modelele de itemi și criteriile de evaluare vor fi publicate până în ianuarie 2027 pentru matematică și până la 1 martie 2027 pentru limba și literatura română.

Mii de profesori vor beneficia de instruire

Planul include și programe de formare profesională pentru cadrele didactice. În 2027, aproximativ 2 000 de profesori de limba și literatura română și 4 000 de învățători vor participa la cursuri de minimum 40 de ore pentru dezvoltarea competențelor de predare a lecturii critice.

Alți 150 de profesori de matematică din școlile cu o rată de promovare sub 60% la examenul de clasa a IX-a vor beneficia de instruire și mentorat lunar timp de un an. Totodată, aproximativ 800 de profesori de fizică, chimie și biologie vor urma cursuri de pregătire pentru predarea STEAM.

MEC își propune ca, la următoarea evaluare PISA, cel puțin 60% dintre elevi să atingă nivelul de bază la lectură și științe și cel puțin 55% la matematică. Testarea internațională va avea loc în 2029, iar rezultatele vor fi anunțate în 2030.

Planul de acțiuni urmează să fie supus consultărilor publice cu părinții, profesorii și elevii.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: