Premierul armean se declară pregătit să recunoască Nagorno-Karabah teritoriul Azerbaidjanului

Premierul armean Nikol Paşinian informează că teritoriul, cu o suprafață de 86 600 de kilometri pătrați, pe care țara sa este gata să-l recunoască al Azerbaidjanului, include și Nagorno-Karabah. Declarațiile au fost făcute pe 22 mai, scrie Interfax.

„Teritoriul de 86 600 de kilometri pătrați include și Nagorno-Karabah. Este important să consemnăm că Erevanul afirmă că problemele privind drepturile și securitatea armenilor din Karabahul de Munte ar trebui discutate în formatul de negocieri Baku-Stepanakert (capitala autoproclamatei republici Nagorno-Karabah)”, a declarat Nikol Paşinian.

Potrivit lui Paşinian, Armenia și Azerbaidjan poartă negocieri intense în jurul unui acord de pace.

„Situația militaro-politică din regiunea noastră continuă să fie tensionată. Pentru a depăși această situație, considerăm importantă avansarea agendei de pace. Sperăm să ajungem la un acord în jurul textului cât mai repede posibil și să îl semnăm”, a spus el.

La rândul său, președintele Azerbaidjanului Ilham Aliyev și-a exprimat speranța pentru un rezultat pozitiv în negocierile privind un tratat de pace între Baku și Erevan.

„Sperăm că negocierile vor duce în cele din urmă la o pace durabilă în Caucazul de Sud, în ciuda faptului că teritoriile Azerbaidjanului au fost sub ocupație armeană timp de aproximativ 30 de ani, iar un milion de azeri au fost expulzați din casele lor”, a declarat Ilham Aliyev, după întrevederea de ka Vilnius cu președintele lituanian Gitanas Nauseda.

Aliyev a menționat că a discutat cu Nauseda despre negocierile privind un tratat de pace între Azerbaidjan și Armenia, precum și chestiunile regionale.

Totodată, președintele Azerbaidjanului susține că Baku face totul pentru a normaliza relațiile, depune eforturi constructive. Mai mult, acesta consideră că un tratat de pace între Azerbaidjan și Armenia este inevitabil și „ar trebui să respecte normele și principiile dreptului internațional”.

Amintim că pe 30 aprilie 2023, la Washington au avut loc negocieri între Armenia și Azerbaidjan pentru normalizarea relațiilor. Secretarul de stat american Antony Blinken a spus că „părțile au făcut progrese semnificative în rezolvarea unor probleme complexe”.

După aceea, liderii Armeniei și Azerbaidjanului s-au întâlnit la Bruxelles , mediați de UE, pentru a negocia o pace durabilă.

***

La mijlocul lui iulie 2020, la frontiera dintre Armenia și Azerbaijdan au avut loc schimburi de focuri, în urma cărora au murit câteva zeci de oameni. În urma acestui conflict, între comunitățile de azeri și armeni au avul loc confruntări în afara celor două țări, de exemplu la Moscova. Și la Chișinău a avut loc un protest organizat de Congresul Azerilor din Republica Moldova. În fața ambasadei Armeniei, spiritele s-au încins între comunitatea azeră și cea armeană. Ulterior, ambasadorul Azerbaidjanului la Chișinău a declarat că altercațiile care au izbucnit în dimineața de 22 iulie între comunitatea armeană și cea azeră au fost provocate de către deputatul socialist Gaik Vartanean și consilierul netitular al președintelui, Ernest Vardanean.

Conflictul dintre cele două țări sud-caucaziene a apărut în 1988 din cauza revendicărilor teritoriale ale Armeniei față de Azerbaidjan. Nagorno-Karabakh și șapte regiuni învecinate – 20 la sută din teritoriul Azerbaidjanului – se află sub ocupația forțelor armate armene.

Cele patru rezoluții ale ONU adoptate de Consiliul de Securitate al ONU 822, 853, 874 și 884, care necesită retragerea completă și necondiționată a trupelor armene de pe teritoriile ocupate din Azerbaidjan, încă nu sînt puse în aplicare de Armenia.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un bărbat originar din satul Bardar, raionul Ialoveni, care locuia în Rusia, a plecat pe frontul din Ucraina în primăvara anului trecut, pentru a lupta de partea trupelor ruse, iar la scurt timp ar fi fost luat ostatic și ucis. Acesta a obținut cetățenia Federației Ruse la începutul invaziei la scară largă asupra Ucrainei și a plecat pe front după ce i s-ar fi promis o sumă mare de bani. Moldoveanul a fost înmormântat recent pe teritoriul statului rus. Relatarea a fost făcută de una dintre surorile bărbatului, Olga Doni, în cadrul proiectului „Femeile nu tac” de pe YouTube.

Olga Doni a relatat că fratele său era căsătorit cu o rusoaică și locuia la Moscova. Soții au patru copii – două fete și doi băieți.

Noi i-am sunat pe prietenii lui și au spus așa: când s-a început războiul, lor le-au dat cetățenie (cetățenie rusă – n. r.), gratis. El n-avea cetățenie. Și spunea că o să-i ia trei luni pe poligon, că, în caz că se începe un război mare, să fie de rezervă. Și cred că încet-încet, știți cum. Ca copilul, ca o joacă. Cred că li s-au promis sume mari de bani. (…) Din ce-am vorbit cu fratele, starea lui, văzând pozele lui, materialele lui video care sunt pe internet, el a adunat mai multe lucruri în mintea lui. El când s-a dus (la război -n. r.), a calculat: „Iaca, dacă eu mă duc, ce trebuie, cum trebuie, ce trebuie să fac. Dacă eu mor, sunt ucis”. (…) Nu cred că s-a adus așa, pur și simplu”, a spus femeia.

Potrivit ei, fratele său a plecat pe front, în Ucraina, la sfârșitul lunii martie 2024. Ulterior, acesta ar fi fost luat ostatic de militari ucraineni și ar fi fost omorât pe 16 mai 2024. Cadavrul bărbatului a fost depistat în Zaporojie, conform certificatului de deces.

Soția lui a spus că la o mână nu avea degetele și un picior nu avea. Era sfărâmat. I-au găsit trupul, l-au dus la frigider și a durat până ce… Am vorbit cu maiorul de acolo. Am rugat pe cineva, mi-a făcut legătură și a spus așa: „Da, într-adevăr persoana asta-i moartă. Eu nu credeam. Cumnata a arătat decesul, a arătat actele și am zis că n-are cum, nu-i posibil așa ceva. Că ea spunea ba este, ba nu-i, ba-i ucis, ba nu știu ce. Și tot nu îmi venea a crede. (…) Și când am văzut acum… Mă uitam pe televizor, că arată că s-a făcut schimbul ăsta de ostatici, mă uitam atent, poate-i fratele meu acolo, poate-i viu. Încă sper că o să sune într-o zi acasă”, a menționat sora bărbatului.

Femeia a spus că trupul neînsuflețit a fost recuperat abia în acest an. „A stat în frigider (cadavrul – n. r.), așa mi-au spus. Pentru că l-au găsit, până ce s-a luat analiza ADN, de la fata mai mare au luat ADN, cumnata a trimis material, au așteptat rezultatul. Și maiorul acesta a spus că peste jumătate de an li se dă corpul. Nu li se dă așa de repede, nu știu de ce. S-a păstrat oleacă corpul, ce a mai rămas. Avea hainele pe dânsul. (…) Și l-o recunoscut după haine”, a precizat aceasta.

Olga Doni a menționat că fratele său a fost înmormântat în Federația Rusă, recent. Aceasta nu a avut însă posibilitatea să meargă la funeralii.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: