Premierul armean se declară pregătit să recunoască Nagorno-Karabah teritoriul Azerbaidjanului

Premierul armean Nikol Paşinian informează că teritoriul, cu o suprafață de 86 600 de kilometri pătrați, pe care țara sa este gata să-l recunoască al Azerbaidjanului, include și Nagorno-Karabah. Declarațiile au fost făcute pe 22 mai, scrie Interfax.

„Teritoriul de 86 600 de kilometri pătrați include și Nagorno-Karabah. Este important să consemnăm că Erevanul afirmă că problemele privind drepturile și securitatea armenilor din Karabahul de Munte ar trebui discutate în formatul de negocieri Baku-Stepanakert (capitala autoproclamatei republici Nagorno-Karabah)”, a declarat Nikol Paşinian.

Potrivit lui Paşinian, Armenia și Azerbaidjan poartă negocieri intense în jurul unui acord de pace.

„Situația militaro-politică din regiunea noastră continuă să fie tensionată. Pentru a depăși această situație, considerăm importantă avansarea agendei de pace. Sperăm să ajungem la un acord în jurul textului cât mai repede posibil și să îl semnăm”, a spus el.

La rândul său, președintele Azerbaidjanului Ilham Aliyev și-a exprimat speranța pentru un rezultat pozitiv în negocierile privind un tratat de pace între Baku și Erevan.

„Sperăm că negocierile vor duce în cele din urmă la o pace durabilă în Caucazul de Sud, în ciuda faptului că teritoriile Azerbaidjanului au fost sub ocupație armeană timp de aproximativ 30 de ani, iar un milion de azeri au fost expulzați din casele lor”, a declarat Ilham Aliyev, după întrevederea de ka Vilnius cu președintele lituanian Gitanas Nauseda.

Aliyev a menționat că a discutat cu Nauseda despre negocierile privind un tratat de pace între Azerbaidjan și Armenia, precum și chestiunile regionale.

Totodată, președintele Azerbaidjanului susține că Baku face totul pentru a normaliza relațiile, depune eforturi constructive. Mai mult, acesta consideră că un tratat de pace între Azerbaidjan și Armenia este inevitabil și „ar trebui să respecte normele și principiile dreptului internațional”.

Amintim că pe 30 aprilie 2023, la Washington au avut loc negocieri între Armenia și Azerbaidjan pentru normalizarea relațiilor. Secretarul de stat american Antony Blinken a spus că „părțile au făcut progrese semnificative în rezolvarea unor probleme complexe”.

După aceea, liderii Armeniei și Azerbaidjanului s-au întâlnit la Bruxelles , mediați de UE, pentru a negocia o pace durabilă.

***

La mijlocul lui iulie 2020, la frontiera dintre Armenia și Azerbaijdan au avut loc schimburi de focuri, în urma cărora au murit câteva zeci de oameni. În urma acestui conflict, între comunitățile de azeri și armeni au avul loc confruntări în afara celor două țări, de exemplu la Moscova. Și la Chișinău a avut loc un protest organizat de Congresul Azerilor din Republica Moldova. În fața ambasadei Armeniei, spiritele s-au încins între comunitatea azeră și cea armeană. Ulterior, ambasadorul Azerbaidjanului la Chișinău a declarat că altercațiile care au izbucnit în dimineața de 22 iulie între comunitatea armeană și cea azeră au fost provocate de către deputatul socialist Gaik Vartanean și consilierul netitular al președintelui, Ernest Vardanean.

Conflictul dintre cele două țări sud-caucaziene a apărut în 1988 din cauza revendicărilor teritoriale ale Armeniei față de Azerbaidjan. Nagorno-Karabakh și șapte regiuni învecinate – 20 la sută din teritoriul Azerbaidjanului – se află sub ocupația forțelor armate armene.

Cele patru rezoluții ale ONU adoptate de Consiliul de Securitate al ONU 822, 853, 874 și 884, care necesită retragerea completă și necondiționată a trupelor armene de pe teritoriile ocupate din Azerbaidjan, încă nu sînt puse în aplicare de Armenia.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Munteanu îi urează „curaj” lui Tofan și rupe tăcerea: „Nu am demisionat din cauza reformei fiscale”

Fostul prim-ministru Alexandru Munteanu a publicat primul său mesaj amplu după demisia din funcție, chiar în ziua în care Parlamentul a acordat votul de încredere Guvernului condus de Vasile Tofan. Într-o postare pe Facebook, Munteanu a făcut un bilanț al celor opt luni de mandat, i-a urat succes succesorului său și a respins speculațiile potrivit cărora și-ar fi dat demisia din cauza reformei fiscale. Fostul premier nu explică, însă, motivele care au stat la baza deciziei de a părăsi funcția.

„Astăzi, Parlamentul Republicii Moldova a votat Guvernul Tofan. Cu mulți ani în urmă, Vasile a preluat și a dezvoltat portofoliul meu de investiții în Republica Moldova, la Horizon Capital. Sunt convins că va gestiona cu același succes și acest portofoliu – unul mult mai important, cel al guvernării”, a scris Munteanu pe rețele.

Acesta s-a declarat mulțumit că 12 miniștri din echipa sa își continuă activitatea în noul Cabinet și le-a mulțumit colegilor din Guvern, Cancelaria de Stat, corpului diplomatic și partenerilor internaționali pentru colaborarea din ultimele luni.

Munteanu a trecut în revistă principalele provocări din timpul mandatului său și a enumerat proiectele și reformele pe care speră să fie continuate de noul Guvern, inclusiv reforma administrației publice locale.

Un capitol aparte al mesajului a fost dedicat reformei fiscale, promovată de Guvernul său și intens criticată în spațiul public. Munteanu susține că proiectul a fost elaborat profesionist și apreciat inclusiv de Fondul Monetar Internațional.

„Din păcate, în Republica Moldova, dezbaterea despre această reformă s-a transformat uneori într-un meci de fotbal politic. Și, dacă tot rămânem în metaforă, nivelul jocului a fost, pe alocuri, mai apropiat de liga amatorilor decât de Campionatul Mondial, iar arbitrii au fost atât de numeroși, încât uneori părea că pe teren erau mai mulți arbitri decât jucători. Dincolo de metafore, consider că reforma fiscală a fost pregătită profesionist și apreciată de numeroși experți din țară și de peste hotare, inclusiv de FMI”, a mai scris Munteanu în mesajul său.

Fostul prim-ministru a respins, totodată, „două afirmații false”, care „au circulat frecvent” în spațiul public: „că Guvernul ar fi încercat să aprobe reforma în grabă și să o impună societății și că aceasta ne-ar fi fost dictată de FMI”.

„Adevărul, ușor de verificat, este altul. Am convenit împreună cu misiunea FMI principiile de bază ale politicii fiscale, iar ulterior am stabilit ca proiectul să fie discutat cu mediul de afaceri, asociațiile profesionale și societatea civilă, urmând să fie ajustat în funcție de aceste consultări. Tocmai din acest motiv, de comun acord cu FMI, am decis amânarea aprobării noului program pentru Republica Moldova din iulie pentru septembrie, astfel încât dialogul să poată continua. Iar ritmul de elaborare a reformei fiscale poate fi ajustat în continuare. Sper ca noul Guvern să ducă aceste consultări până la capăt. Și nu, nu am demisionat din cauza reformei fiscale”, susține Munteanu.

În încheiere, Alexandru Munteanu i-a transmis un mesaj lui Vasile Tofan, spunând că îi dorește aceeași calitate pe care, potrivit lui, i-a recomandat-o și la începutul propriului mandat – „curaj”.

Fostul șef al Executivului a anunțat că, după o perioadă de vacanță, va reveni la proiectele sale investiționale și cultural-educative din Republica Moldova, Ucraina, România și Statele Unite.

Amintim că Alexandru Munteanu și-a anunțat demisia din funcția de prim-ministru pe 4 iulie, printr-o postare pe Facebook. Atunci, el nu a explicat motivele deciziei, însă a precizat doar că nu își mai poate exercita mandatul în acord cu principiile sale. Până la încheierea mandatului, pe 7 iulie, fostul premier nu a organizat nicio conferință de presă și nu a răspuns întrebărilor jurnaliștilor despre motivele plecării sale.

Pe 11 iulie, președinta Maia Sandu l-a desemnat pe Vasile Tofan candidat la funcția de prim-ministru, iar pe 21 iulie Parlamentul a acordat votul de încredere noului Guvern. Ulterior, într-un interviu acordat pentru Pro TV, Tofan a dezvăluit că propunerea de a prelua conducerea Executivului i-a fost făcută de Maia Sandu „la câteva zile” după demisia lui Alexandru Munteanu


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: