nobelprize.org

Premiul Nobel pentru chimie 2023, acordat pentru trei cercetători din SUA. Ce au descoperit

Academia Regală Suedeză de Ştiinţe a făcut publice numele laureaților Premiului Nobel pentru chimie 2023. Este vorba despre Moungi Bawendi, Louis Brus şi Alexei Ekimov, care au fost premiați pentru „descoperirea şi sinteza punctelor cuantice”, relatează Digi24.ro.

Premiul Nobel pentru chimie 2023 recompensează descoperirea şi dezvoltarea punctelor cuantice, nanoparticule atât de mici încât dimensiunea lor le determină proprietăţile.

Aceste cele mai mici componente ale nanotehnologiei îşi răspândesc acum lumina de la televizoare şi lămpi cu LED-uri şi pot, de asemenea, să ghideze chirurgii atunci când îndepărtează ţesuturi tumorale, printre multe alte lucruri.

Toţi cei care studiază chimia învaţă că proprietăţile unui element sunt guvernate de numărul de electroni pe care îi are. Cu toate acestea, atunci când materia se micşorează până la dimensiunile nanometrice, apar fenomene cuantice, care sunt guvernate de dimensiunea materiei.

Laureaţii Premiului Nobel pentru chimie din 2023 au reuşit să producă particule atât de mici încât proprietăţile lor sunt determinate de fenomene cuantice. Particulele, care se numesc puncte cuantice, au acum o mare importanţă în nanotehnologie.

Cine sunt laureaţii

Moungi Bawendi – profesor la Massachusetts Institute of Technology (MIT), Cambridge, MA, SUA

Louis Brus – profesor la Universitatea Columbia, New York, NY, SUA

Alexei Ekimov – fost cercetător şef la Nanocrystals Technology Inc., New York, NY, SUA.

Anul trecut, Premiul Nobel pentru chimie a fost atribuit cercetătorilor Carolyn R. Bertozzi, Morten Meldal şi K. Barry Sharpless „pentru dezvoltarea chimiei clicurilor şi chimiei bioortogonale”.

Suma premiului Nobel pentru 2023 este stabilită la 11 milioane de coroane suedeze (aproximativ un milion de dolari – n. red.)1 pentru fiecare premiu Nobel complet.

Medalia Premiului Nobel pentru Chimie a fost concepută de sculptorul şi gravorul suedez Erik Lindberg şi reprezintă natura sub forma unei zeiţe asemănătoare cu Isis, care iese din nori şi ţine în braţe o cornucopia. Voalul care îi acoperă faţa rece şi austeră este ţinut sus de geniul ştiinţei.

114 premii Nobel pentru Chimie au fost decernate din 1901 până în prezent. 25 de premii în Chimie au fost împărţite de doi laureaţi. Opt femei au primit premiul pentru chimie până în prezent.

Două persoane, Frederick Sanger şi Barry Sharpless, au primit premiul pentru chimie de două ori.

35 de ani a fost vârsta celui mai tânăr laureat în chimie din istorie, Frédéric Joliot, care a primit premiul Nobel în 1935. 97 de ani a fost vârsta celui mai în vârstă laureat în chimie, şi cel mai în vârstă laureat din istorie, John B. Goodenough.

Premiul Nobel pentru Literatură va fi anunţat, joi, de Academia Suedeză, urmat, vineri, de Nobelul pentru Pace iar cel pentru Ştiinţe Economice pe 9 octombrie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Igor Dodon și Irina Vlah

Dodon o apără pe Irina Vlah, după descinderi: „Poporul s-a trezit și nimic nu mai poate opri mânia cetățenilor”

Președintele Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Igor Dodon, denunță „abuz” și „teroare” după informațiile privind perchezițiile care ar avea loc la unii membri ai Partidului Republican „Inima Moldovei” (PRIM) – formațiune cu care PSRM se regăsește într-un bloc electoral. Politicianul susține că în spatele acestor acțiuni s-ar afla formațiunea de guvernământ PAS, pe care îl acuză de „dictatură”. Precizările au fost făcute într-un mesaj publicat pe rețelele de socializare, pe 2 septembrie.

Abuzurile și teroarea aplicată în raport cu membrii Blocului Patriotic și adepții partidului Inima Moldovei, al Irinei Vlah, trădează frica guvernării PAS. Puterea galbenă de la Chișinău simte o frică isterică față de ascensiunea Blocului Electoral Patriotic și încearcă prin intimidări cu mascați, prin sancțiuni impuse de alte țări, prin provocări din media afiliată, prin dosare fabricate să lovească în opoziția de stânga și să descurajeze alegătorii. (…) Da poporul s-a trezit și nimic nu mai poate opri mânia și hotărârea cetățenilor. Până la 28 septembrie (data la care vor avea loc alegeri parlamentare – n. r.) nu e atât de mult și vom elibera țara de dictatura galbenă”, a scris Igor Dodon.

NM a solicitat un comentariu din partea PAS referitor la învinuirile lui Dodon, însă, deocamdată nu am primit un răspuns.

Amintim că Inspectoratul General al Poliției a anunțat că în dimineața de 2 septembrie au fost efectuate 60 de percheziții în sudul Republicii Moldova. Descinderile au avut loc într-o cauză penală ce vizează corupere electorală, finanțare ilegală a partidelor, grupurilor de inițiativă, a concurenților electorali și spălare de bani în proporții deosebit de mari.

Ulterior, lidera PRIM, Irina Vlah, a transmis că percheziții au loc la unii colegi de-ai săi de partid. Politiciana a declarat că acțiunile ar fi o încercare a guvernării de a „intimida” și „discredita” formațiunea. Contactată de NM, purtătoarea de cuvânt IGP, Diana Fetco, nu a confirmat și nici infirmat afirmațiile privind desfășurarea de percheziții la membri PRIM.

Partidul Republican „Inima Moldovei” face parte din Blocul Electoral „Patriotic”, care mai reunește PSRM, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova și Partidul „Pentru Viitorul Moldovei”.

Președinta PRIM, Irina Vlah, alături de alte 15 persoane, a fost inclusă la sfârșitul lunii august pe lista de sancțiuni a Canadei. Decizia a fost motivată prin „activități de ingerință rusă înaintea alegerilor parlamentare din 28 septembrie”.

Vlah a declarat că este uimită să-și vadă numele pe lista de sancțiuni. Fosta bașcană a Găgăuziei a anunțat că va cere explicații oficiale în legătură cu această decizie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: