Episcopul de Bălți și Fălești, Marchel, a semnat un decret prin care „eliberează preoțimea de obligațiunea de a înălța rugăciuni pentru cârmuirea țării”. Decizia vine după ce autoritățile de Chișinău au ratificat Convenția de la Istanbul.
În opinia Eparhiei, documentul „ascunde în sine impact distrugător de suflet și morală creștinească”.
Amintim că pe 27 octombrie, mai mulți clerici și enoriași din Bălți, Fălești, Glodeni și Sîngerei au expediat scrisori adresate arhiepiscopului de Bălți și Fălești Marchel, cu solicitarea de a fi scutiți de obligația de a se ruga lui Dumnezeu „pentru o astfel de conducere a țării”. Mai mult, unii dintre ei solicitau ca deputații să nu fie primiți în biserică pentru împărtășanie.
Pe 14 octombrie, Parlamentul a adoptat, în lectură finală, proiectul de lege pentru ratificarea Convenţiei Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor.
Biroul politici de reintegrare a anunțat adresele unde vor fi deschise secții de votare pentru cetățenii R. Moldova cu loc de trai în regiunea transnistreană.
Pentru scrutinul parlamentar din 28 septembrie 2025, vor funcționa 12 secții de votare, amplasate în localități aflate sub controlul autorităților constituționale. Aceste secții sunt rezervate exclusiv alegătorilor din regiunea transnistreană.
Lista secțiilor de votare și adresele lor exacte:
***
În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.
Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.
Totuși, Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului.
Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.
Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.
