PRO TV

Presă: Drona rusească prăbușită în România era probabil de spionaj și nu avea încărcătură explozivă

Drona care a fost găsită la Ceatalchioi, România, nu avea încărcătură explozivă și e posibil să fi fost folosită pentru spionaj, au declarat pentru Digi24.ro surse implicate în ancheta demarată de autoritățile românești, notează G4media.ro.

După primele investigații făcute de specialiștii Ministerului român al Apărării, ar rezulta că drona a zburat la mică altitudine, motiv pentru care nu a apărut pe radare, și e posibil să fi fost avariată și scăpată de sub control. „A ars doar combustibilul”, susțin sursele citate, pentru Digi24.

Aceste precizări vin după ce ministrul român al Apărării, Angel Tîlvăr, a recunoscut în urmă cu o zi că bucăţi dintr-o dronă au fost găsite pe teritoriul României.

  • „Echipa condusă de ministrul apărării naționale, din care au făcut parte șeful Statului Major al Apărării, general Daniel Petrescu, și șeful Statului Major al Forțelor Aeriene, general-locotenent Viorel Pană, s-a informat cu privire la situația concretă din zonele vizitate și a informat autoritățile locale despre faptul că vor fi luate măsuri suplimentare pentru întărirea capacităților de monitorizare și de securizare a spațiului aerian la frontierele României.
  • Echipa MApN s-a deplasat și în proximitatea satului Plauru în care echipele de investigare ale MApN au descoperit, în cursul serii de 5 septembrie, elemente care pot fi asimilate unor resturi de dronă. Specialiștii trimiși de MApN la fața locului au ridicat probele care vor fi supuse unor expertize tehnice, care să permită stabilirea provenienței și caracteristicilor acestora.
  • Concluziile formulate de specialiștii MApN, în urma finalizării investigațiilor, vor fi comunicate public cu maximă celeritate”, a precizat MApN.

Președintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că, dacă se confirmă că elementele descoperite de Ministerul Apărării aparțin unei drone rusești, aceasta ar fi o situație inadmisibilă și „o violare gravă a suveranității și integrității teritoriale a României, stat aliat NATO”.

Inițial, după apariția primelor informații, susținute de partea ucraineană, potrivit cărora o dronă ar fi lovit malul românesc al Dunării, Iohannis a negat cu fermitate această versiune.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Grosu, despre numirea unui ex-deputat PAS ambasador în China: „Sunt diplomați de carieră și sunt numiți politic”

Ex-deputatul PAS Petru Frunze, numit recent ambasador al R. Moldova în China, va găsi o modalitate prin care să comunice cu partenerii chinezi. Declarația a fost făcută pe 5 februarie de președintele Parlamentului și liderul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS), Igor Grosu, în contextul atenției publicului la faptul că Frunze cunoaște limba engleză la nivel de începător, potrivit CV-ului său completat anterior. Ce ține de raționamentele acestei propuneri la funcția de ambasador, Grosu a spus că „sunt diplomați de carieră și sunt diplomați numiți politic”.

În contextul unor reacții din spațiul public privind numirile în mediul diplomatic, Grosu a fost întrebat de NewsMaker care au fost raționamentele propunerii lui Petru Frunze – fără experiență în diplomație – la funcția de ambasador și dacă aceste numiri se discută cu el.

„Se discută și, credeți-mă, și în democrații consolidate, tagma diplomaților este formată din două componente: sunt diplomați de carieră și sunt diplomați numiți politic, asumați politic. Deci, este o practică uzuală care se întâmplă în toate țările”, a răspuns Grosu.

Întrebat cum comentează atenția publicului la faptul că Petru Frunze nu cunoaște limba engleză sau o cunoaște la nivel de începător, Grosu a menționat: „Domnul Frunze o să găsească o modalitate prin care o să comunice foarte bine cu partenerii chinezi”. Întrebat dacă Frunze știe limba chineză, Grosu a spus: „Chineză, nu sunt sigur, dar o să găsească o modalitate”.

Pe 23 decembrie, Ministerul de Externe a anunțat că Petru Frunze urmează să fie desemnat ambasador al Republicii Moldova în China. Instituția menționa că Petru Frunze este jurist și om politic, cu o experiență de peste 15 ani în administrația publică locală și centrală, precum și în activitatea legislativă. A exercitat mandatul de deputat PAS în Parlamentul Republicii Moldova. A deținut funcții de conducere în administrația publică locală, inclusiv în calitate de președinte al Asociației Primarilor din raionul Ialoveni și vicepreședinte al Congresului Autorităților Locale din Moldova. În plan parlamentar, a fost președinte al Grupului de prietenie Moldova–România și copreședinte al Comisiei comune pentru integrare europeană.

În CV-ul completat anterior de Petru Frunze era indicat că acesta cunoștea limba engleză la nivel de începător și rusa la nivel mediu.

Pe 22 ianuarie, Guvernul a decis numirea a patru ambasadori, printre care și Petru Frunze. Între timp, pe 5 februarie, în Monitorul Oficial au fost publicate decretele de numire a acestora.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: