Colaj NM

Presă: Irina Vlah și Victoria Furtună au mers la Moscova. Au fost întâmpinate de jurnaliști la întoarcere VIDEO

Irina Vlah, lidera Partidului „Inima Moldovei”, și Victoria Furtună, lidera Partidului „Moldova Mare”, au fost surprinse în seara zilei de 14 august la aeroportul din Chișinău. Potrivit ONE TV, acestea au fost la Moscova, cu escală în Turcia. Totuși, Furtună a negat informația despre Moscova, iar Vlah a evitat să răspundă. Despre presupusa vizită la Moscova scrie și portalul Anticorupție.md, care face trimitere la propriile surse.

Irina Vlah și Victoria Furtună au ieșit separat din aeroport.

Întrebată de jurnaliști ce a făcut la Moscova și cu cine s-a întâlnit, Vlah a răspuns: „Wow, sunteți așa mulți”. La o nouă întrebare a jurnaliștilor — unde a fost, dacă nu la Moscova — politiciana a menționat: „Este o vizită privată și nu… Am eu viață personală sau n-am?”.

Întrebată de unde vine, Furtună a răspuns: „De la Istanbul”. La întrebarea dacă a fost la Moscova, ea a spus: „Nu”. Ulterior, întrebată ce a făcut la Istanbul, Furtună a replicat: „Da asta contează? (…) Am fost la odihnă”. La precizarea unui jurnalist că a fost într-un avion cu Irina Vlah și întrebată dacă Vlah a fost tot la Istanbul, Furtună a răspuns: „Probabil. Nu am văzut-o”. Întrebată dacă au fost împreună, Furtună a negat. La întrebarea cum comentează vocile care spun că ar fi susținută de Kremlin, Furtună a declarat: „Să fiu susținută de toți. (…) Oameni buni, eu sunt susținută de popor”.

Imaginile au fost publicate de postul de televiziune Moldova 1.

NewsMaker a solicitat comentarii de la partidele „Inima Moldovei” și „Moldova Mare” în legătură cu informațiile prezentate de jurnaliști.

Actualizare: Partidul „Inima Moldovei” a calificat drept „întâmplător” faptul că Irina Vlah, lidera partidului, s-a întors la Chișinău în același avion cu Victoria Furtună, lidera Partidului „Moldova Mare”. Într-un comentariu pentru NewsMaker, partidul a spus că Vlah a fost „într-o vizită privată peste hotare” și a numit „speculații și interpretări tendențioase” informațiile din spațiul public.

***

Irina Vlah și-a început cariera politică în Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM). Aceasta a reprezentat formațiunea în Parlament din 2005 până în 2014. În anul 2014, Vlah a părăsit fracțiunea comuniștilor, acuzând-o de colaborare cu alianțele pro-europene de atunci, iar în 2015 a ieșit inclusiv din PCRM.

În 2015, Vlah a concurat pentru prima dată la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, în calitate de candidat independent, susținut de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM). Vlah a câștigat scrutinul respectiv, dar și pe următorul, conducânt astfel autonomia găgăuză până în 2023.

După încheierea celui de-al doilea mandat de guvernatoare, a declarat în repetate rânduri că nu va ieși din politică, a devenit activă pe rețelele de socializare, a început să scrie și să vorbească în limba română și chiar și-a scris o autobiografie. Ulterior, Vlah a candidat la funcția de președinte al Republicii Moldova în scrutinul din 20 octombrie 2024. Ea a acumulat circa 83 mii de voturi, adică aproape 5,4% din sufragii, nereușind să ajungă în turul II de scrutin.

În noiembrie 2024, Irina Vlah a anunțat constituirea Partidului Republican „Inima Moldovei”.

Partidul Irinei Vlah face parte din Blocul „Patriotic”, care include partidele conduse de Igor Dodon, Vasile Tarlev și Vladimir Voronin, în vederea participării comune la alegerile parlamentare din toamna anului 2025.

Victoria Furtună este fost procuror anticorupție, care a activat timp de 18 ani în sistem. Aceasta a demisionat cu scandal în martie 2024, acuzând Serviciul de Informații și Securitate (SIS) că ar fi plasat-o pe lista persoanelor care reprezintă „o amenințare la adresa securității naționale”, după ce ar fi inițiat pe 11 ianuarie 2024 un dosar care ar demonstra că instituții publice ale statului ar fi fabricat și ar fi diseminat informații false împotriva judecătorilor neloiali guvernării. În reacție, SIS a declarat că avizele pe care le întocmește au la bază informații „pertinente și verificate”.

După ce a demisionat, Victoria Furtună a devenit activă pe rețelele de socializare, a început să acorde interviuri, în care a abordat inclusiv subiecte politice, iar în Chișinău au apărut bannere cu imaginea sa. Toate acestea au culminat cu intrarea sa în alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024, în calitate de „candidat independent”. Scrutinul prezidențial s-a desfășurat pe fundalul unei anchete privind o schemă de corupere electorală, desfășurată de oligarhul fugar Ilan Șor. În ajunul alegerilor, Ziarul de Gardă a publicat o investigației care arăta că Victoria Furtună este beneficiară a schemei. În cadrul scrutinului prezidențial, Victoria Furtună a obținut 4,45% din voturile exprimate.

În pofida faptului că acum conduce un partid care se declară pro-european, de când a ajuns în atenția publică, Victoria Furtună s-a remarca prin declarații împotriva Uniunii Europene. Pe 17 martie, aceasta a scris pe canalul său de Telegram că ajutorul european de 1,9 miliarde de euro pentru Republica Moldova este „sclavie financiară”. Totodată, Victoria Furtună susține că Republica Moldova și Federația Rusă ar trebui să-și îmbunătățească relațiile, care au degradat după începerea invaziei ruse pe scară largă asupra Ucrainei. Pe 6 martie, Furtună a avut o întrevedere cu ambasadorul desemnat al Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov. Ea a publicat o fotografie făcută în timpul întâlnirii, în care apare alături de Ozerov pe fundalul unui portret al președintelui rus, Vladimir Putin, care a ordonat invadarea țării vecine.

Pe 18 martie, Victoria Furtună a devenit lider de partid. Aceasta a preluat conducerea Partidului „Moldova Mare”. Ea a declarat atunci că pledează pentru neutralitatea statului nostru, precum și „restabilirea limbii moldovenești”.

Pe 15 iulie, Uniunea Europeană a inclus 7 politicieni și 3 entități în lista sa de sancțiuni pentru acțiuni menite să destabilizeze Republica Moldova. În listă se regăsește și Furtună.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

meduza.io

Depozite Wildberries din Rusia, atacate cu drone ucrainene: 8 persoane au murit. Reacția lui Zelenski

Drone ucrainene au atacat, în noaptea de 18 iulie, două centre logistice de mari dimensiuni ale platformei ruse de comerț online Wildberries, situate în regiunile Tambov și Moscova. Potrivit presei ruse, în urma atacurilor o persoană a murit în regiunea Moscovei, iar alte șapte și-au pierdut viața în apropiere de Tambov. În total, aproximativ 50 de persoane au fost rănite. Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a declarat că depozitele Wildberries vizate în atac erau folosite pentru stocarea unor componente destinate producerii dronelor.

În regiunea Moscovei, dronele au vizat nu doar un depozit Wildberries, ci și o bază petrolieră din orașul Noginsk. În urma atacului a izbucnit un incendiu, iar două persoane au fost rănite. Autoritățile regionale susțin că, în noaptea de sâmbătă, aproape 50 de drone ucrainene au atacat regiunea Moscova.

Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe parcursul nopții, sistemele de apărare antiaeriană au doborât 379 de drone ucrainene deasupra teritoriului Rusiei și al Crimeii anexate.

Fondatoarea Wildberries, Tatiana Kim, a reacționat la atac printr-un mesaj publicat pe Telegram.

O noapte cumplită, evenimente tragice pentru compania noastră și pentru țara noastră. Este o durere care nu poate fi exprimată în cuvinte. Transmit sincere condoleanțe familiilor și apropiaților celor care și-au pierdut viața”, a scris aceasta.

Kim a promis că Wildberries va oferi sprijin familiilor victimelor și va acorda „toată asistența necesară” persoanelor rănite.

Ea nu a precizat însă dacă vor fi despăgubiți și comercianții ale căror mărfuri au fost distruse sau avariate în urma atacului. Potrivit presei, Wildberries a modificat anterior contractele cu vânzătorii, excluzându-și răspunderea pentru daunele provocate de utilizarea armelor, tehnicii militare, dronelor, munițiilor, bombardamentelor sau exploziilor.

Atacul a fost comentat inclusiv de președintle Ucrainei, Vladimir Zelenski.

Astăzi, sancțiunile noastre cu rază lungă de acțiune au funcționat în trei direcții – pe teritoriul Rusiei, pe teritoriile noastre ocupate temporar și pe mare. Ca răspuns la atacurile rusești asupra infrastructurii civile, orașelor și regiunilor noastre, au fost lovite două importante obiective logistice din regiunile Moscova și Tambov, aflate la peste 500, respectiv aproximativ 700 de kilometri de linia frontului. Acestea erau utilizate pentru aprovizionarea cu componente aflate sub sancțiuni, necesare producerii dronelor și echipamentelor de navigație. De asemenea, a fost lovit un obiectiv din sectorul petrolier”, a scris Zelenski pe Telegram.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: