Colaj NM

Cum explică „Inima Moldovei” zborul Irinei Vlah împreună cu Victoria Furtună: „Pur întâmplător”

Partidul „Inima Moldovei” a calificat drept „întâmplător” faptul că Irina Vlah, lidera partidului, s-a întors la Chișinău în același avion cu Victoria Furtună, lidera Partidului „Moldova Mare”. Într-un comentariu pentru NewsMaker, partidul a spus că Vlah a fost „într-o vizită privată peste hotare” și a numit „speculații și interpretări tendențioase” informațiile din spațiul public. Jurnaliștii de la Chișinău au scris că cele două politiciene au fost la Moscova, cu escală în Turcia. Totuși, la ieșirea din aeroport, Furtună a negat, iar Vlah a evitat să răspundă.

„Doamna Vlah a fost într-o vizită privată peste hotare. Noi nu comentăm vizitele private ale doamnei Vlah, pentru că e ceva ce ține de viața privată a dumneaei. Faptul că la întoarcere a venit cu aceeași rută cu alt lider de partid e ceva pur întâmplător. Iar speculațiile și interpretările tendențioase să rămână pe conștiința celor care le fac”, au declarat reprezentanții partidului „Inima Moldovei” într-un comentariu pentru NewsMaker.

Menționăm că NewsMaker a solicitat un comentariu și de la reprezentanții partidului „Moldova Mare”, însă până în prezent nu am primit răspuns.

Irina Vlah și Victoria Furtună au fost surprinse în seara zilei de 14 august la aeroportul din Chișinău. Potrivit ONE TV, acestea au fost la Moscova, cu escală în Turcia. Despre presupusa vizită la Moscova scrie și portalul Anticorupție.md, care face trimitere la propriile surse. Irina Vlah și Victoria Furtună au ieșit separat din aeroport și au fost luate la întrebări de jurnaliști.

***

Irina Vlah și-a început cariera politică în Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM). Aceasta a reprezentat formațiunea în Parlament din 2005 până în 2014. În anul 2014, Vlah a părăsit fracțiunea comuniștilor, acuzând-o de colaborare cu alianțele pro-europene de atunci, iar în 2015 a ieșit inclusiv din PCRM. În 2015, Vlah a concurat pentru prima dată la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, în calitate de candidat independent, susținut de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM). Vlah a câștigat scrutinul respectiv, dar și pe următorul, conducânt astfel autonomia găgăuză până în 2023. Vlah a candidat la funcția de președinte al Republicii Moldova în scrutinul din 20 octombrie 2024. Ea a acumulat circa 83 mii de voturi, adică aproape 5,4% din sufragii, nereușind să ajungă în turul II de scrutin.

În noiembrie 2024, Irina Vlah a anunțat constituirea Partidului Republican „Inima Moldovei”. Partidul Irinei Vlah face parte din Blocul „Patriotic”, care include partidele conduse de Igor Dodon, Vasile Tarlev și Vladimir Voronin, în vederea participării comune la alegerile parlamentare din toamna anului 2025.

Victoria Furtună este fost procuror anticorupție, care a activat timp de 18 ani în sistem. Aceasta a demisionat cu scandal în martie 2024, acuzând Serviciul de Informații și Securitate (SIS) că ar fi plasat-o pe lista persoanelor care reprezintă „o amenințare la adresa securității naționale”, după ce ar fi inițiat pe 11 ianuarie 2024 un dosar care ar demonstra că instituții publice ale statului ar fi fabricat și ar fi diseminat informații false împotriva judecătorilor neloiali guvernării. În reacție, SIS a declarat că avizele pe care le întocmește au la bază informații „pertinente și verificate”. 

Victoria Furtună a participat la alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024, în calitate de „candidat independent”. Scrutinul prezidențial s-a desfășurat pe fundalul unei anchete privind o schemă de corupere electorală, desfășurată de oligarhul fugar Ilan Șor. În ajunul alegerilor, Ziarul de Gardă a publicat o investigației care arăta că Victoria Furtună este beneficiară a schemei. În cadrul scrutinului prezidențial, Victoria Furtună a obținut 4,45% din voturile exprimate.

Pe 18 martie, Victoria Furtună a devenit lider de partid. Aceasta a preluat conducerea Partidului „Moldova Mare”.

Pe 15 iulie, Uniunea Europeană a inclus 7 politicieni și 3 entități în lista sa de sancțiuni pentru acțiuni menite să destabilizeze Republica Moldova. În listă se regăsește și Furtună.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

pixabay.com

Aproape 8 din 10 tranzacții în euro sunt efectuate prin SEPA. Cât au economisit moldovenii

La zece luni de la conectarea Republicii Moldova la Zona unică de plăți în euro (SEPA), cetățenii și agenții economici au economisit, în total, aproximativ 13,2 milioane de euro. Cifra a fost comunicată pe 10 august de Banca Națională a Moldovei (BNM). Potrivit BNM, aproape 8 din 10 tranzacții în euro se efectuează prin noul sistem.

Reprezentanții BNM au declarat că SEPA a devenit principalul canal pentru plățile transfrontaliere în euro ale Republicii Moldova.

„Aproape 8 din 10 tranzacții sunt efectuate astăzi prin SEPA. (…) Costul mediu al unui transfer transfrontalier în euro s-a redus de la comisioane cuprinse între 20 și 150 euro la 1 euro și 9 eurocenți per tranzacție. În sistemul tradițional SWIFT, cele 960 mii de transferuri realizate de la conectarea Moldovei la SEPA ar fi costat economia națională 14,2 milioane de euro. Prin SEPA, costurile au fost de numai un milion de euro, ceea ce înseamnă că 13,2 milioane de euro au rămas în bugetul moldovenilor”, au comunicat reprezentanții BNM.

În același timp, a comunicat sursa citată, numărul de tranzacții procesate zilnic în sistemul bancar a crescut cu circa 1 750.

***

Republica Moldova a fost conectată la Zona unică de plăți în euro (SEPA) pe 6 octombrie 2025. SEPA reunește toate statele membre ale Uniunii Europene, precum și Regatul Unit, țările din Spațiul Economic European, Elveția, Andorra, Monaco, San Marino și Vatican.

Reprezentanții BNM declarau că, pentru cetățeni și familiile din diaspora, transferurile în euro devin mai rapide și mai sigure, la costuri mult mai mici, uneori chiar cu comision zero. Președinta țării, Maia Sandu, declara că, dacă până atunci un transfer bancar din Europa costa între 20 și 200 de euro, din octombrie 2025 acesta urma să coste doar câțiva euro, la aceleași tarife ca în țările UE.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: