Corriere.it

Presa italiană: Unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri din România, fiul și soția sa, dar și alte 5 persoane au murit într-un accident aviatic (VIDEO)

Dan Petrescu, unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri din România și familia lui au murit într-un accident aviatic. Tragedia a avut loc duminică, 4 octombrie, în jurul prânzului, în apropiere de Milano. Pe lângă familia afaceristului, alte 5 persoane se aflau la bord, iar din nefericire toţi şi-au pierdut viaţa. Lista celor opt persoane care și-a pierdut viața în accidentul aviatic de la Milano a fost prezentată de publicația italiană Corriere della Serra.

Potrivit jurnaliştilor italieni, pe lângă Dan Petrescu, 68 de ani, care s-ar fi aflat la manșa avionului, în urma accidentului a decedat soția acestuia, Dorotea Petrescu Balzat, în vârstă de 65 de ani și fiul lor de 30 de ani, Dan Ștefan Petrescu.

Avionul în care se afla miliardarul român Dan Petrescu s-a prăbuşit brusc de la 2000 de metri, la ora 13.15, peste o clădire în curs de renovare din Milano, în apropierea unei staţii de metrou. Toate cele opt persoane de la bord au decedat, inclusiv un copil. Ministerului de Externe de la București confirmă că dintre victime, două sunt cetăţeni români. Este vorba despre miliardarul Dan Petrescu şi fiul său, informează Adevărul.ro.

Avionul, un Pilatus PC12 înmatriculat YR-PDV, decolase de pe Aeroportul Linate din Milano cu destinaţia Olbia şi, după o tură de aeroport, la trei minute de la decolare, s-a prăbuşit brusc de la o altitudine de aproximativ 6.000 de picioare (cam 2.000 de metri) în zona Via Marignano, pe clădirea în care nu se aflau din fericire persoane. Martorii care locuiesc într-o clădire la aproximativ 200 de metri de locul tragediei au spus că au auzit un zgomot ciudat şi apoi o bubuitură, s-au uitat pe fereastră şi au văzut o minge de foc.

Flăcări şi fum s-au degajat din clădire, iar câteva vehicule parcate de-a lungul străzii au luat foc, spun martorii citaţi de Reuters, însă nu au fost raportate alte victime. La faţa locului au acţionat numeroase echipaje de pompieri, poliţişti şi carabinieri. Salvatorii au descris imagini îngrozitoare de pe locul dezastrului.

A venit de la Bucureşti pe 30 septembrie

Conform site-ului flightradar24.com, anterior, pe 30 septembrie, avionul înmatriculat YR-PDV, efectuase un zbor pe ruta Bucureşti-Milano.

Producătorul Pilatus susţine că modelul PC-12 s-a dovedit a fi cel mai versatil avion de afaceri din lume. Este propulsat de un motor Pratt & Whitney PT6 turboprop şi poate transporta până la 9 pasageri. Are o viteză de croazieră de 528 km/h, o autonomie de peste 3.000 de kilometri şi un plafon maxim de zbor de 10.000 de metri. Preţul de listă al unui PC-12 este de 4,05 milioane de dolari, dar în versiunea „Executive” acesta poate creşte până la 4,8-5 milioane de dolari.

Cine este proprietarul avionului

Se pare că aeronava era deţinută de omul de afaceri român Dan Petrescu şi se pare că acesta s-ar fi aflat la bord împreună cu fiul său, lucru neconfirmat încă oficial. Dan Petrescu şi-a făcut cea mai mare parte din avere din imobiliare. Acum deţinea o avere de circa 3 miliarde de euro.

Dan Petrescu, considerat „miliardarul din umbră”, a fost partenerul de afaceri al lui Ţiriac imediat după Revoluţie, când au adus Metro în România. El era foarte discret: conducea maşini vechi şi se nu îmbrăca pretenţios.

Dan Petrescu a părăsit România în timpul regimului comunist şi s-ar fi întors în ţară din Germania (al cărei cetăţean şi este) imediat după 1989, când ar fi început un parteneriat cu Ion Ţiriac. El a fost implicat atât în sectorul auto (din care s-ar fi retras între timp), cât şi în cel imobiliar.

În 2018, acesta deţinea circa 15-20 de parcuri comerciale închiriate către Metro, Praktiker sau Auchan. Dan Petrescu locuia în Monaco, conform Capital.ro. Avionul fusese achiziţionat împreună cu Vova Cohn, fost acţionar al clubului de fotbal Dinamo Bucureşti.

Reacţia Ministerului de Externe

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a precizat, duminică, faptul că printre persoanele decedate în accidentul aviatic de la periferia oraşului Milano se află doi cetăţeni români, cu dublă cetăţenie, conform informaţiilor primite până în prezent. Oficiul consular nu a primit, până la acest moment, solicitări de asistenţă consulară cu privire la acest incident.

„Ministerul Afacerilor Externe, prin Consulatul General al României la Milano, s-a autosesizat în urma informaţiilor publicate de presa italiană cu privire la prăbuşirea unui avion de mici dimensiuni la periferia oraşului Milano şi a întreprins, în regim de urgenţă, demersuri pe lângă autorităţile italiene pentru a obţine informaţii referitoare la cetăţenia şi identitatea persoanelor afectate. Potrivit informaţiilor comunicate de autorităţile italiene reprezentanţilor oficiului consular, din cercetările efectuate până la acest moment, rezultă că printre persoanele decedate se află doi cetăţeni români, cu dublă cetăţenie”, a transmis MAE.

Totodată, oficiul consular nu a primit, până la acest moment, solicitări de asistenţă consulară cu privire la acest incident. Conform sursei citate, Consulatul General al României la Milano continuă dialogul cu autorităţile locale, fiind pregătit să acorde asistenţă consulară, conform competenţelor legale, inclusiv cu privire la procedurile specifice, respectiv facilitarea repatrierii corpurilor neînsufleţite şi eliberarea certificatelor de deces.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Agrobiznes: 90% din ureea ajunsă în Moldova în primele luni din 2026 provine din Rusia

Republica Moldova importă tot mai multe îngrășăminte azotoase din Rusia, dependența de produsul rusesc atingând cote record în primele 4,5 luni ale anului 2026, potrivit unei analize publicate de Agrobiznes. Dacă în 2022 Rusia reprezenta 20% din importurile de uree, în 2026 cota a ajuns la 65% ca țară de expediție și 90% ca țară de origine, ceea ce înseamnă că nouă din zece kilograme de uree aduse în Moldova provin din Rusia.

În perioada 1 ianuarie – 10 mai 2026, Moldova a importat 37.426 tone de uree în valoare de 390,8 milioane de lei, echivalentul a 90% din întreg importul anului 2025 și mai mult decât totalul anului 2024.

Prețul mediu al ureei în perioada analizată a fost de 10,44 lei/kg, cu 5,3% peste media anului 2025. În aprilie, prețul mediu lunar a urcat la 11,36 lei/kg, față de 10,30 lei/kg în martie. Pe piața globală, ureea a urcat de la 390-400 de dolari pe tonă în decembrie 2025 la 800-900 de dolari pe tonă în aprilie 2026.

Rusia a expediat 24.331 tone de uree, adică 65% din total, față de 50% în 2025, 40% în 2024 și 20% în 2022. România a coborât pe locul doi, cu 2.588 tone, adică 7% din piață. Ureea din Rusia a costat în medie 10,33 lei/kg, față de 11,67 lei/kg pentru cea din România.

După țara de origine, Rusia a furnizat 33.681 tone, adică 90% din totalul importurilor, restul ajungând în Moldova prin rute intermediare.

Nitratul de amoniu: Georgia, principalul punct de expediție

În aceeași perioadă, Moldova a importat 25.526 tone de nitrat de amoniu în valoare de 221 milioane de lei. Prețul a crescut de la 8,35 lei/kg în ianuarie la 11,78 lei/kg în aprilie, o creștere de peste 41% în patru luni.

Pentru prima dată, Georgia a devenit principalul punct de expediție, cu 10.893 tone, adică 43% din total, însă doar 283 tone sunt efectiv produse în Georgia. Restul vine din Rusia, reexportat prin rute georgiene. În total, ca țară de origine, Rusia a furnizat 19.172 tone, adică 75% din importurile de nitrat de amoniu. România a coborât pe locul doi, cu 6.693 tone, față de 25.461 tone în 2024.

Vulnerabilități pe termen mediu

Deși importatorii au reușit să aducă volume mari înainte ca scumpirile globale să se transmită integral în costurile locale, piața prezintă mai multe vulnerabilități structurale.

Prima ține de dependența de Rusia ca origine a produsului. La uree, Rusia reprezintă 90% din origine, iar la nitratul de amoniu 75%. Chiar dacă produsele ajung uneori prin România, Georgia sau alte rute, originea rămâne concentrată în același loc.

A doua vulnerabilitate este dependența de rute logistice intermediare. Georgia a devenit principalul punct de expediție pentru nitratul de amoniu, deși produce o cantitate marginală din produsul livrat, ceea ce înseamnă că piața depinde nu doar de producător, ci și de funcționarea unor coridoare de tranzit.

A treia problemă este riscul de transmitere întârziată a scumpirilor internaționale. Livrările din primele luni ale anului 2026 au fost contractate când prețurile globale erau mult mai joase. Noile loturi, negociate în condiții de piață mult mai scumpe, ar putea aduce prețuri ridicate în toamna anului 2026 și în sezonul 2027.

A patra vulnerabilitate este concentrarea pieței. La uree, primele cinci companii controlează 71% din piață, iar la nitratul de amoniu primele cinci ajung la 79%, ceea ce reduce gradul de dispersie a riscului.

Dacă noile contracte vor reflecta pe deplin cotațiile globale ridicate, iar dependența de originea rusă va rămâne la același nivel, fermierii moldoveni ar putea intra în 2027 cu presiuni semnificative asupra costurilor de fertilizare, potrivit concluziilor expertului economic, Iurie Rija.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: