Наталья Колесникова / EPA-EFE

Presa: Putin se teme de o tentativă de asasinat și de o lovitură de stat. Raportul unui serviciu de informații din UE

Serviciul Federal de Protecție (FSO), responsabil de securitatea președintelui rus, a întărit semnificativ măsurile de protecție ale lui Vladimir Putin din cauza temerilor acestuia privind o tentativă de asasinat. La această concluzie a ajuns serviciul de informații al unui stat european, potrivit unui raport cu care au luat cunoștință publicația „Vajnîe istorii”, precum și jurnaliștii de la CNN și Financial Times, relatează Meduza. Kremlinul nu a reacționat deocamdată la aceste informații.

Potrivit sursei citate, printre măsurile care îl vizează pe Putin se numără:

  • Putin petrece câteva săptămâni în buncăre modernizate – în special în regiunea Krasnodar (iar presa rusă, pentru a raporta activitatea sa, folosește materiale video pregătite din timp);
  • Lista locurilor pe care le vizitează Putin a fost redusă semnificativ: nici el, nici familia sa nu mai merg în reședințele din regiunea Moscovei și Valdai;
  • În 2026, Putin nu a vizitat nicio dată obiective militare, deși anul trecut astfel de deplasări erau regulate.

Alte măsuri de securitate vizează personalul care lucrează cu Putin:

  • În locuințele celor mai apropiați colaboratori ai săi au fost instalate sisteme de supraveghere;
  • Bucătarilor, bodyguarzilor și fotografilor care lucrează cu președintele le este interzis să folosească transportul public, iar în administrația prezidențială aceștia trec prin două niveluri de verificare, inclusiv control efectuat de Serviciul Federal de Protecție;
  • Angajații care lucrează în apropierea lui Putin au voie să folosească doar telefoane fără acces la internet.

Potrivit sursei citate, întărirea măsurilor de securitate include verificări de amploare, pe care angajații Serviciului Federal de Protecție le efectuează acum cu participarea unităților canine. Aceștia sunt, de asemenea, desfășurați de-a lungul râului Moscova, pentru a putea reacționa la posibile atacuri cu drone. În plus, din cauza temerilor de securitate, în anumite zone ale Moscovei sunt întrerupte periodic rețelele de comunicații, scrie „Vajnîe istorii”. Jurnaliștii susțin că Serviciul Federal de Protecție controlează și aprobă orice publicații informaționale sau mediatice în care apare Putin, bazându-se pe un decret prezidențial secret.

O parte dintre măsuri au fost introduse după uciderea general-locotenentului Fanil Sarvarov, care conducea direcția de pregătire operativă a Statului Major al Forțelor Armate ale Federației Ruse. În decembrie 2025, mașina lui Sarvarov a fost aruncată în aer în parcarea de lângă locuința sa din Moscova, iar discuțiile privind această crimă au dus la un conflict între reprezentanți ai structurilor de forță, susține serviciul de informații european.

În raport este descrisă o ședință a structurilor de forță pe care Vladimir Putin a convocat-o pe 25 decembrie – la trei zile după uciderea lui Sarvarov. La această ședință, potrivit „Vajnîe istorii”, reprezentanții structurilor de forță își „aruncau reciproc responsabilitatea pentru deficiențele sistemului de asigurare a securității”. Potrivit sursei citate, în raportul serviciului de informații european se menționează că conflictul apărut în cadrul ședinței reprezentanților instituțiilor de forță indică o tensiune în creștere la Kremlin, pe fondul problemelor interne și externe.

În plus, de la începutul lunii martie, potrivit sursei citate, Putin este îngrijorat de scurgerile de informații sensibile și de riscul unui complot sau al unei tentative de lovitură de stat. În special, el se teme de utilizarea dronelor pentru o posibilă tentativă de asasinat din partea elitei politice ruse, iar ca „factor potențial de destabilizare” este considerat fostul ministru al apărării Serghei Șoigu, care din mai 2024 ocupă funcția de secretar al Consiliului de Securitate – și care, potrivit sursei, „și-a păstrat o influență semnificativă în comandamentul militar de vârf”.

La începutul lunii martie 2026, la Moscova a fost arestat fostul prim-adjunct al lui Șoigu, Ruslan Țalikov, fiind suspectat de crearea unui grup infracțional organizat, legalizarea veniturilor obținute ilegal, delapidare și luare de mită. Potrivit sursei citate, în raportul serviciului de informații european se afirmă că această arestare este considerată o încălcare a garanțiilor informale de securitate pentru elite – ceea ce slăbește poziția lui Șoigu și crește probabilitatea ca acesta să devină el însuși ținta unor urmăriri penale. Totodată, în raport nu sunt prezentate dovezi pentru afirmațiile referitoare la Șoigu, notează CNN. Jurnaliștii adaugă că natura unor astfel de informații face ca o parte dintre detalii să fie dificil de verificat.

CNN a solicitat un comentariu de la Kremlin, însă nu a primit un răspuns.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Roberta Metsola, despre garanțiile pe care le-ar putea cere Bulgaria pentru minoritatea bulgară din Moldova și Ucraina: Vom lucra cu toate țările candidate și le vom sprijini

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a comentat discuțiile apărute în spațiul public privind garanțiile suplimentare pe care le-ar putea cere Bulgaria în cadrul negocierilor de aderare, pentru protecția etnicilor bulgari din Ucraina și Republica Moldova. Într-un interviu acordat pentru NewsMaker, înalta oficială a explicat că protecția minorităților rămâne una dintre valorile centrale ale Uniunii Europene, fiind prevăzută explicit în criteriile de la Copenhaga, pe care fiecare țară trebuie să le respecte pentru a adera. Metsola a precizat că Legislativul UE va ajuta țările candidate pentru a le sprijini în această direcție.

„Protecția minorităților este una dintre valorile aflate în centrul Uniunii Europene. Ea se regăsește în criteriile de la Copenhaga, pe care fiecare țară trebuie să le îndeplinească pentru a adera la Uniunea noastră. Aceste criterii reflectă ceea ce apărăm: democrația, libertatea, statul de drept, egalitatea și respectarea drepturilor omului”, a declarat Metsola.

Aceasta a subliniat totodată că procesul de extindere nu trebuie privit ca un simplu exercițiu de bifare a unor condiții, ci ca un parcurs comun către un viitor comun pentru toate țările implicate.

„Procesul de extindere nu este un simplu exercițiu de bifare a unor condiții, ci un parcurs comun, orientat spre un viitor comun. Parlamentul European va lucra cu toate țările candidate și le va sprijini pe acest drum, prin împărtășirea expertizei, încurajarea cooperării, consolidarea instituțiilor și respectarea drepturilor fundamentale. Despre asta este extinderea: să devenim mai puternici împreună”, a adăugat Metsola.

Precizăm că toamna trecută, consilierii Consiliului Raional Taraclia au adoptat în unanimitate un apel adresat conducerii bulgare și europarlamentarilor bulgari, prin care își exprimă îngrijorarea cu privire la posibila lichidare a raionului în cadrul reformei administrativ-teritoriale și solicită Bulgariei să intervină pentru protejarea drepturilor comunității bulgare, potrivit Radio Bulgaria. Documentul cere ca raionul să fie păstrat ca „Regiune culturală națională Taraclia”.

Amintim că, pe 8 aprilie, Guvernul prezentase un concept de reformă administrativă potrivit căruia raionul Taraclia ar putea deveni al 14-lea municipiu al Republicii Moldova, fără să fie comasat după modelul general aplicat celorlalte raioane. Conform conceptului prezentat de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, administrația raională ar fi unită cu cea a orașului Taraclia, funcția de președinte de raion ar fi înlocuită cu cea de primar general, iar Consiliul raional ar deveni Consiliu municipal, păstrând în același timp identitatea locală și culturală a regiunii, unde aproximativ 65% din populație este de etnie bulgară, potrivit recensământului din 2024.

Pe 10 iunie, prim-ministrul Alexandru Munteanu s-a întâlnit cu omologul său bulgar, Rumen Radev, la Sofia, în marja Summitului Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est. Munteanu a reconfirmat angajamentul autorităților de la Chișinău pentru protejarea identității lingvistice și culturale a minorității bulgare, inclusiv în contextul reformelor administrative, și a menționat importanța dezvoltării filialei din Taraclia a Universității „Angel Kanchev”. Premierul a mulțumit Bulgariei pentru sprijinul acordat Republicii Moldova în educație, infrastructură, eficiență energetică și dezvoltare locală, care a depășit 600 de mii de euro în perioada 2024-2025.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: