Tudor Mardei | NewsMaker

Președinta acuză „lipsă de curaj” în investigarea cazurilor de trădare de patrie în Moldova

Sancționarea pentru trădarea de patrie în Republica Moldova este de mult timp în lege, însă investigații pe trădare de patrie au fost puține. În acest sens, organele de drept trebuie să își schimbe atitudinea. Declarațiile au fost făcute de președinta Maia Sandu în cadrul podcastului „Jurnal Politic”, publicat pe 2 mai pe paginile instituției prezidențiale. „E cumva o lipsă de curaj din partea organelor de drept și aici mă refer și la procuratură și la justiție”, a adăugat șefa statului.

În cadrul interviului, Maia Sandu a fost întrebată dacă statul întreprinde acțiuni în privința celor care trădează patria. În context, șefa statului a ținut să precizeze că, în cazul celor doi ofițeri SIS aduși acasă în cadrul schimbului de deținuți, „sunt întrebări de ce acești doi oameni au fost reținuți” în Rusia, iar „Procuratura trebuie să ofere răspuns”.

Ulterior, președinta a spus ce trebuie să se întâmple „dincolo de reformele pe care le facem în instituții, inclusiv în Serviciul de Informații și Securitate”.

„Eu cred că organele de drept trebuie să își schimbe atitudinea, pentru că sancționarea pentru trădarea de patrie este în lege și este de mult timp, dar nu am văzut prea multe cazuri care să fie duse la bun sfârșit. Deci, investigații pe trădare de patrie am văzut foarte puține. E cumva o lipsă de curaj, dacă pot să spun așa, din partea organelor de drept și aici mă refer și la procuratură și la justiție, ca să sancționeze asemenea cazuri. Putem să presupunem și de ce s-a ajuns în această situație, pentru că am avut de-a lungul timpului, în funcții de răspundere, oameni care au fost implicați în trădare de patrie și, respectiv, au creat niște așteptări și în raport cu angajații acestor instituții că trebuie să se închidă ochii la trădarea de patrie”, a comunicat Maia Sandu.

La afirmația intervievatorului că un motiv ar fi și salariile mici, șefa statului a reacționat: „Eu nu sunt de acord aici. (…) În cadrul Serviciului de Informații și Securitate au existat întotdeauna, indiferent de cine a fost la conducerea țării, oameni care au fost patrioți și, indiferent de salariile pe care le-au avut, foarte mici sau poate un pic mai mari, ei și-au slujit țara. (…) Putem să demonstrăm și să arătăm cazuri când și la salarii mari, oamenii își vând țara, pentru că, sigur, Rusia are bani mult mai mulți decât Republica Moldova și întotdeauna poate să ofere… Și am văzut asta și în ultimele alegeri, despre câți bani s-au alocat și despre câți oameni au ales să-și vândă țara. Deci, salariile sunt un subiect important și încercăm să îmbunătățim situația, dar nu sunt o justificare pentru ca cineva să caute să câștige bani vânzându-și țara. Ce a lipsit în această țară sunt dovezi clare că trădarea de țară se sancționează și se sancționează dur”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

„Nu regret decizia de a-l schimba pe acest om”. Maia Sandu, despre eliberarea lui Balan și reacțiile din societate

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că nu regretă decizia de a-l schimba pe fostul adjunct al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Balan, în cadrul operațiunii prin care au fost aduși acasă doi ofițeri ai SIS, reținuți anterior în Rusia. Potrivit șefei statului, aceștia sunt „doi cetățeni loiali Republicii Moldova”. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Jurnal Politic”, un nou format video publicat pe 2 mai pe paginile instituției prezidențiale. Menționăm că, în urma schimbului de deținuți, Moldova i-a readus acasă pe cei doi ofițeri SIS. În schimb, au fost predați Alexandru Balan și Nina Popova.

În cadrul interviului, Maia Sandu s-a referit la operațiunea internațională, care a implicat, inclusiv, aducerea în Republica Moldova a celor doi ofițeri SIS, reținuți anterior în Rusia. „A fost un stres mare, pentru că este vorba de viața unor oameni nevinovați. (…) Am răsuflat ușurat atunci când am primit informație despre faptul că cetățenii noștri au intrat pe teritoriul Poloniei. Mă bucur că această operațiune a reușit. A fost o operațiune complicată. (…) S-a lucrat mult, au existat multe riscuri”, a comunicat șefa statului.

Solicitată să comenteze unele reacții din societate potrivit cărora, în cadrul schimbului de deținuți, nu ar fi trebuit eliberat fostul adjunct al SIS, pe motiv că acesta a avut acces la informații privind securitatea Republicii Moldova, Maia Sandu a declarat: „Atunci când se pune la îndoială necesitatea de a oferi un fost angajat al SIS-ului pe motiv că acesta deține informații, eu vreau să vă spun că această persoană a avut până acum foarte mult timp ca să „vândă” informații despre Republica Moldova, din păcate. (…) În ultimii ani s-a lucrat foarte mult pentru ca instituțiile statului și Serviciul de Informații și Securitate să se curățe de persoane care nu sunt loiale statului. (…) Nu regret decizia de a-l schimba pe acest om pe doi cetățeni loiali ai Republicii Moldova”.

Pe 28 aprilie 2026, la frontiera belaruso-polonă Pererov-Beloveja a avut loc un schimb multilateral de deținuți, la care au participat Polonia, Republica Moldova, Rusia și Belarus. În cadrul operațiunii, părțile au făcut un schimb de 10 persoane, după formula „cinci la cinci”. Trei dintre acestea sunt cetățeni ai Republicii Moldova.

În urma schimbului de deținuți, Moldova a readus acasă doi ofițeri ai SIS, arestați anterior în Rusia. Despre acest schimb a anunțat președinta Maia Sandu pe Facebook. În schimb, Belarusului i-a fost predat fostul director adjunct al SIS, Alexandru Balan, acuzat de trădare de patrie în interesul KGB-ului din Belarus. Balan fusese reținut în România, apoi extrădat în Republica Moldova, unde a fost condamnat la un an și jumătate de închisoare. Înainte de realizarea schimbului, președinta Maia Sandu a semnat decretul de grațiere. De asemenea, Republica Moldova a predat-o Rusiei pe Nina Popova, cetățeană a Federației Ruse, care este soția unui ofițer al armatei ruse. 

Presa internațională a scris că negocierile pentru organizarea schimbului au durat mai mult de jumătate de an. Inițial, acestea s-au desfășurat în format bilateral, între KGB-ul Belarusului și serviciile de informații ale Poloniei. Ulterior, la discuții s-au alăturat serviciile speciale, diplomații și conducerea a șapte state, inclusiv România, Ucraina și Statele Unite. Principalul coordonator și mediator al acordului au fost Statele Unite.

Pe 29 aprilie, Maia Sandu a declarat că eliberarea lui Balan nu implică riscuri „suplimentare” pentru securitatea R. Moldova, întrucât acesta ar fi putut transmite informații sensibile „oricui” încă de când a fost demis din funcție. Detalii AICI

Grațierea și eliberarea fostului director adjunct al SIS, Alexandru Balan, au stârnit reacții în mediul online. Unii au calificat schimbul de deținuți, pentru care Sandu l-a grațiat pe Balan, drept o „operațiune istorică” și au mulțumit inclusiv conducerii țării, în timp ce alții au spus că aceasta ridică semne de întrebare și „este o provocare de securitate”. Sunt și din cei care au cerut explicații, dar și aducerea în țară a altor persoane. NM a făcut AICI o sinteză a reacțiilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: