Пятый канал

Președintele Estoniei a promis că îl va pune pe Putin și Rusia „în genunchi”

Președintele Estoniei Alar Karis a declarat că va face tot posibilul pentru a-l pune pe liderul de la Kremlin Vladimir Putin și Rusia „în genunchi”, relatează The Moscow Times. Potrivit lui Karis, doar atunci „pot începe discuții serioase despre încheierea războiului din Ucraina”. 

Rusia trebuie „pusă în genunchi” pentru a-i opri „mașinăria de război” și a pune capăt războiului din Ucraina, a spus președintele Estoniei Alar Karis.

„Vom face tot posibilul pentru a pune Rusia și pe Putin în genunchi. Atunci pot începe discuții serioase despre încheierea războiului din Ucraina”, a spus Karis într-un interviu pentru televiziunea Yle.

Totuși, el a refuzat să-i învinovățească pe ruși pentru faptul că Rusia a invadat Ucraina în urmă cu doi ani, iar Putin este încă la putere. Potrivit sursei, Karis a amintit de istoria recentă a Estoniei, când țara a fost ocupată de Uniunea Sovietică. „Cum ne-am comportat în ghearele unui astfel de sistem? Da, au existat protestatari individuali care au fost închiși. Cu toate acestea, majoritatea oamenilor au spus ceea ce au vrut să audă [de la ei] și au așteptat o oportunitate”, a menționat președintele Estoniei.

În același timp, Karis și-a exprimat îndoiala că Rusia se va schimba rapid după o eventuală plecare a lui Putin. „Nu prea cred în asta. La începutul anilor 1990, Rusia a avut șansa, dar totul a mers altfel”, a subliniat președintele Estoniei. Potrivit acestuia, pentru schimbare sunt necesari mai mulți factori, dintre care cel mai important este dorința oamenilor de a profita de această oportunitate.

Amintim, urmare a alegerilor din martie 2024 Vladimir Putin a fost reales președinte al Rusiei cu 87,28% din voturi. Pe 7 mai 2024, Putin a depus jurământul pentru al 5-lea mandat. Într-un discurs către ruși, Putin a mulțumit „eroilor operațiunii militare speciale” și a dat asigurări că siguranța poporului rus ar fi pentru el mai presus de orice. „Novaya Gazeta Europa” a menționat că refuză să recunoască legitimitatea alegerilor din martie 2024 și să-l numească pe Putin „președinte al Rusiei”. Jurnaliștii au declarat că „Rusia nu mai are președinte”. Detalii AICI. În februarie 2024 s-au împlinit doi ani de când Federația Rusă a declanșat un război nejustificat în Ucraina. În acest timp, potrivit datelor ONU, peste 10 mii de civili, inclusiv copii, au murit în țara vecină.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Vasile Bolea

NM Espresso: Parlamentul Moldovei nu mai «prietenește» cu Rusia, «Casa Rusă» îl dă în judecată pe Marian, iar martorii din dosarul Plahotniuc «nu-și mai amintesc nimic»

Parlamentul și țările «neprietenoase»

În noul legislativ al Republicii Moldova nu vor exista grupuri de prietenie cu Rusia și Belarus. O astfel de decizie a fost adoptată de Comisia parlamentară pentru politică externă, în legătură cu agresiunea rusă împotriva Ucrainei, a anunțat vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman.

Ea a subliniat că grupurile de prietenie parlamentară se formează doar cu «țări prietenoase», care respectă suveranitatea și demnitatea umană.

Liderul fracțiunii PSRM, Igor Dodon, comentând această decizie, a declarat că «un asemenea caz rușinos se întâmplă pentru prima dată în cei 34 de ani de independență ai Moldovei».


«Casa Rusă» îl dă în judecată pe Marian

Centrul Rus de Știință și Cultură din Chișinău, cunoscut sub numele de «Casa Rusă», intenționează să-l acționeze în judecată pe deputatul PAS Radu Mariandin cauza declarațiilor acestuia privind activitatea de spionaj a centrului.

Reprezentanții instituției au menționat că Marian, «probabil, nu are nicio idee despre activitatea Casei Ruse și evenimentele pe care le organizează».

În replică, Marian a declarat că «nu își retrage afirmațiile» și insistă că centrul subminează suveranitatea Republicii Moldova.

La rândul său, Ambasada Rusiei la Chișinău a calificat drept «eronată și contraproductivă» decizia Guvernului moldovean de a închide «Casa Rusă». Ambasada a reamintit, de asemenea, că potrivit Acordului bilateral, Centrul nu poate fi închis mai devreme de mijlocul anului 2026.


Găgăuzia: președintele Adunării Populare despre Șor și vizita lui Musteață

Președintele Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Dmitri Konstantinov, a declarat că oligarhul fugar Ilan Șor nu mai are nicio influență asupra autonomiei găgăuze.

Potrivit lui Konstantinov, «statul a făcut tot posibilul pentru a-l exclude pe Șor din Găgăuzia și chiar din republică».

Vorbind despre motivele vizitei la Comrat a șefului Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteață, Konstantinov a spus că acesta a dorit să afle care este situația în regiune după alegerile parlamentare. Konstantinov, potrivit declarațiilor, i-ar fi dat asigurări lui Musteață că nu vede probleme în Găgăuzia.


Găgăuzia și educația

Ministerul Educației a cerut anularea Legii cu privire la educație, adoptată recent în Găgăuzia, care prevede extinderea utilizării limbii găgăuze în școlile autonomiei.

Ministerul a declarat că susține studierea limbii găgăuze și a istoriei poporului găgăuz, însă legea nu trebuie să «aducă atingere dreptului de a studia limba maternă».


RealPolitik despre aderarea Moldovei la UE

La Bruxelles s-a discutat recent despre posibilitatea unei «aderări incomplete» la Uniunea Europeană și despre un «termen de probă» pentru țări precum Republica Moldova și Ucraina.

În noul episod al emisiunii RealPolitik — «Va deveni Moldova un membru „neadevărat“ al UE?» — NM a discutat cu expertul politic Dionis Cenușă despre ce se ascunde în spatele acestor declarații și cum este dezbătută în UE următoarea etapă de extindere.


Corupție în sistemul de învățământ

La Chișinău au avut loc percheziții într-un dosar de corupție din sistemul educațional. Sub anchetă se află nouă persoane, printre care funcționari ai Direcției municipale de învățământ, doi directori de școli, un șef de grădiniță și câțiva antreprenori.

Potrivit anchetei, aceștia falsificau licitațiile, iar funcționarii primeau comision de 10–15% din valoarea contractelor pentru lucrări și servicii.


Percheziții în dosarul TUX

Poliția a efectuat 28 de percheziții în cadrul unor dosare privind activitatea antreprenorială ilegală, spălarea banilor și evaziunea fiscală.

Cinci persoane au fost reținute, printre ele și conducători ai platformei comerciale TUX Moldova.

Investigația a început după plângerile utilizatorilor TUX, care au reclamat blocarea conturilor și pierderea banilor investiți.


Dosarul Plahotniuc: continuare

În dosarul fostului lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, instanța a audiat alți șase martori. Mulți dintre ei însă «aproape că nu și-au mai amintit nimic», inclusiv fostul director al Casa Media, Dorin Pavelescu.

Procurorul a menționat că evenimentele au avut loc acum mai bine de zece ani, astfel încât «multe detalii puteau fi uitate».


Agenda zilei, 7 noiembrie:

  • 10:00 — Ședința Parlamentului.
  • 10:50 — Conferința de presă comună a Președintei Maia Sandu și a președintei Parlamentului European, Roberta Metsola.
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: