Profimedia

Președintele Finlandei l-a sunat pe Putin să-i spună că țara sa va adera la NATO. Reacția Kremlinului

Preşedintele finlandez, Sauli Niinisto, l-a sunat pe 14 mai pe omologul său rus, Vladimir Putin, pentru a discuta despre iminenta candidatură a ţării nordice la NATO. Sfârşitul neutralităţii militare a Finlandei ar fi o „greşeală”, a declarat Vladimir Putin, în conversaţia telefonică cu omologul său finlandez, potrivit unui comunicat al Kremlinului.

„Conversaţia a fost directă şi la obiect şi a decurs fără probleme. Evitarea tensiunilor a fost considerată importantă”, a declarat şeful statului finlandez într-un comunicat al preşedinţiei. Ţara nordică „doreşte să se ocupe de probleme practice legate de faptul că este o ţară vecină a Rusiei într-un mod adecvat şi profesionist”, a dat asigurări Helsinki, relatează Agerpres.ro.

Preşedintele şi premierul Finlandei, Sanna Marin, au anunţat joi că se vor alătura „fără întârziere” alianţei militare conduse de SUA, un anunţ al candidaturii fiind aşteptat duminică. Se aşteaptă ca şi Suedia să îşi anunţe cererea de aderare la NATO în zilele următoare.

Potrivit Helsinki, Sauli Niinisto i-a spus lui Vladimir Putin că cererile Moscovei, de la sfârşitul lui 2021, de îngheţare a extinderii NATO şi apoi invazia Ucrainei la sfârşitul lui februarie au schimbat „fundamental mediul de securitate al Finlandei”.

Miercuri, preşedintele finlandez a declarat că Moscova este responsabilă pentru proiectul de aderare a ţării sale, istoric nealiniată. Preşedintele şi premierul Finlandei urmează să oficializeze duminică decizia ţării de a adera la NATO, o reuniune parlamentară fiind programată pentru luni.

Sfârşitul neutralităţii militare a Finlandei ar fi o „greşeală”, a declarat pe 14 mai preşedintele rus, Vladimir Putin, în conversaţia telefonică cu omologul său finlandez Sauli Niinisto, potrivit unui comunicat al Kremlinului.

„Vladimir Putin a subliniat că încetarea politicii tradiţionale de neutralitate militară ar fi o greşeală, deoarece nu există nicio ameninţare la adresa securităţii Finlandei”, se arată în comunicat.

„O astfel de schimbare în orientarea politică a ţării poate avea un impact negativ asupra relaţiilor ruso-finlandeze, care s-au dezvoltat de ani de zile în spiritul bunei vecinătăţi şi al cooperării între parteneri, fiind reciproc avantajoase”, se arată în comunicatul Kremlinului.

Cei doi lideri au discutat, de asemenea, despre situaţia din Ucraina, unde Rusia duce o ofensivă din 24 februarie, Putin informându-l pe omologul său finlandez despre „stadiul discuţiilor ruso-ucrainene, practic suspendate de Kiev, care nu manifestă niciun interes pentru un dialog constructiv şi serios”, potrivit aceleiaşi surse.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Dobândirea cetățeniei R. Moldova: solicitanții vor fi obligați să cunoască româna și prevederile Constituției

Parlamentul a adoptat în prima lectură proiectul noii legi cu privire la cetățenia Republicii Moldova. Printre prevederile proiectului se numără obligativitatea cunoașterii limbii române și Constituției țării pentru a putea dobândi cetățenia moldovenească. Inițiativa legislativă a fost susținută de 54 de deputați.

Potrivit inițiativei legislative, cetățenia Republicii Moldova va putea fi dobândită prin naștere, recunoaștere, adopție, tutelă și curatelă, redobândire, naturalizare. Proiectul unifică procedurile de dobândire a cetățeniei, care are drept scop asigurarea egalității pentru toți solicitanții, eliminând discriminările sau favorizările pe baza categoriei de persoane. O altă prevedere ține de delimitarea clară a categoriilor de aplicanți pentru cetățenie în funcție de vârsta acestora.

Printre noutățile proiectului se numără introducerea condiției de a cunoaște limba română și prevederile Constituției pentru persoanele care intenționează să dobândească cetățenia țării noastre. De asemenea, proiectul prevede aplicarea unor măsuri împotriva fraudelor și corupției, prin adoptarea unor norme stricte de acceptare a documentelor și verificare riguroasă a acestora, pentru a preveni fraudarea procesului de acordare a cetățeniei și pentru a proteja securitatea națională. Potrivit autorilor inițiativei, în ultimii ani, au fost identificate și contracarate circa 100 de tentative de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova prin fraudă, în baza documentelor de proveniență necunoscută sau falsificate. Prin urmare, instituțiile guvernamentale vor avea responsabilitatea de a verifica mai riguros documentele prezentate de solicitant, precum și alte informații necesare pentru a determina eligibilitatea acestuia pentru cetățenie. Se va verifica istoricul de călătorii internaționale, pentru a se asigura că nu a avut interdicția de a intra sau rămâne în alte țări, antecedentele financiare, starea de sănătate, istoricul familial, integritatea solicitantului.

Documentul delimitează cazurile de respingere a cererilor de dobândire și a celor de refuz în acordare. Respingerea este orientată către aspectele tehnice, iar refuzul se face în cazul în care persoana nu întrunește criteriile legale pentru obținerea cetățeniei. Autorii proiectului propun introducerea unor noi prevederi ce se referă la refuzul acordării cetățeniei persoanelor împotriva cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale. Depunerea cererii pentru obținerea cetățeniei se va face personal de către solicitant, iar posibilitatea depunerii cererilor de cetățenie prin intermediari, prin procură, va fi exclusă pentru a reduce riscul de corupție și influențe externe.

Proiectul conține și prevederi privind excluderea incertitudinii cu referire la categoriile de străini care sunt în drept să depună cerere pentru dobândirea cetățeniei Republicii Moldova prin naturalizare, precum și la calcularea perioadei de ședere legală și/sau domiciliere pe teritoriul țării de către solicitanții de cetățenie.

Autorii proiectului menționează că revizuirea legii este necesară ca urmare a unor procese precum migrația masivă a populației, fenomenul cetățeniei multiple, nevoilor de a proteja drepturile diasporei, problemelor de securitate legate de acordarea frauduloasă a cetățeniei, integrarea europeană și racordarea legislației naționale la standardele UE.

Documentul, elaborat de un grup de deputați PAS, urmează a fi examinat de Parlament în lectura a doua.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: