English Jagran

Președintele Ungariei și-a dat demisia după grațierea unui condamnat într-un dosar pentru abuz sexual împotriva copiilor: „Am făcut o greșeală”

Președinta Ungariei Katalin Novak și-a dat demisia în contextul unui scandalului privind grațierea unui bărbat condamnat pentru complicitate la mușamalizarea unui caz privind abuzul sexual împotriva copiilor. Novak și-a dat demisia pe 10 februarie

Katalin Novak și-a anunțat demisia din funcția de președinte a Ungariei în cadrul unui discurs difuzat la televiziunea de stat.

Am făcut o greșeală… Astăzi este ultima zi în care mă adresez dumneavoastră în calitate de președinte. (…) În aprilie anul trecut am decis să acord clemenţa, considerând că deţinutul nu a abuzat de vulnerabilitatea copiilor care i-au fost încredinţaţi. (…) M-am înşelat, deoarece decizia de graţiere şi lipsa de justificare erau de natură să ridice îndoieli cu privire la politica de toleranţă zero faţă de pedofilie”, a declarat aceasta în mesajul său.

Scandal la Budapesta

Înaintea unei vizite oficiale efectuate de Papa Francisc în Ungaria, în aprilie 2023, preşedinta Katalin Novak a graţiat circa 20 de persoane – lucru care era cunoscut de societatea maghiară. Totuși, deabia săptămâna trecută, în urma unei investigații jurnalistice, a devenit cunoscut faptul că printre cei grațiați se numără şi un fost director adjunct al unui cămin pentru copii, condamnat în 2022 pentru că a tăinuit fapte ale şefului său, directorul căminului. Acesta din urmă a fost condamnat la 8 ani de închisoare pentru abuzuri sexuale comise asupra unor băieţi în perioada 2004-2016, iar adjunctul său, graţiat ulterior de Katalin Novak, a primit o pedeapsă de peste 3 ani de închisoare.

După ce această grațiere a devenit publică, partidele de opoziție din Ungaria i-au cerut lui Katalin Novak, care este ex-ministru al Familiei și aliat al premierului maghiar Viktor Orban, să-și depună mandatul. De asemenea, vestea a provocat proteste la Budapesta.

Iar Viktor Orban a anunțat pe 8 februarie că va modifica Constituția pentru a exclude posibilitatea grațierii pedofililor, în urma controversei provocată de Novak.

Katalin Novak – primul președinte femeie a Ungariei

În martie 2022, Katalin Novak a devenit prima femeie care a ocupat funcția de președinte în Ungaria.

Novak a fost secretar de stat la Minsterul Familiei și Tineretului în perioada 2014-2020 și ministru fără portofoliu al aceluiași minister în 2020-2021. Între 2017 și 2021, a fost unul dintre vicepreședinții partidului Fidesz, iar din 2018 a fost deputată.

Ea are studii economice, de drept şi administraţie publică, în Ungaria şi Franţa, potrivit Hotnews.ro. Novak a trăit în SUA, Franţa şi Germania şi vorbeşte engleza, franceza, germana şi spaniola.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Expert Amnesty International: M-a uimit cât de calm vorbesc jurnaliștii despre autocenzură

Cel mai alarmant semnal despre starea libertății presei din Republica Moldova a devenit autocenzura, despre care jurnaliștii vorbesc „cu calm”, a declarat coautoarea studiului Amnesty International, Anna Wright, în timpul emisiunii NM RealPolitik. Declarația a fost făcută după ce organizația pentru drepturile omului a prezentat un raport critic despre situația mass-media și libertatea de exprimare în țară.

Potrivit coautorei studiului, cercetătorii au discutat cu aproximativ 30 de jurnaliști și angajați ai mass-media, precum și cu oficiali, au studiat legile și deciziile autorităților, însă „tocmai discuțiile cu jurnaliștii au arătat cele mai grave probleme”.

„M-a uimit cât de calm vorbeau oamenii despre autocenzura pe care o aplică asupra lor înșiși. Câteva persoane au repetat aceeași expresie: „Între două rele, alegem pe cel mai mic”. Alții spuneau că știu care este alternativa și, pentru a evita această alternativă, sunt nevoiți să se oprească – să se gândească de două ori de fiecare dată dacă merită să critice autoritățile actuale și dacă merită să publice un anumit material”, a declarat Wright.

Autoarea studiului a subliniat că a fost „în special îngrijorată” de modul în care mulți jurnaliști încearcă să se „obișnuiască” cu o astfel de situație. „Ai impresia că mulți încearcă cumva să normalizeze această situație. Și acest lucru este trist și îngrijorător”, a spus ea.

Wright a menționat că de aproximativ trei ani se ocupă de tema drepturilor omului în Moldova și că anterior observase în țară o dezvoltare democratică sigură. „Aveam impresia că țara se îndreaptă în mod sigur spre democrație, că aici există libertăți, oamenii sunt protejați, se simt în siguranță și nu se gândesc la ceea ce pot spune și la ceea ce nu pot spune. Aceasta a fost o descoperire șocantă pentru mine. A trebuit să revizuiesc multe lucruri și să privesc situația dintr-un alt unghi”, a subliniat autoarea studiului.

Totodată, Wright a subliniat că nu consideră că Moldova s-a abătut de la calea democratică. „În niciun caz nu spun că Moldova nu se îndreaptă spre democrație. Dar, din păcate, există și procese îngrijorătoare”, a adăugat Wright.

***

Pe 17 noiembrie, organizația pentru drepturile omului, Amnesty International, a publicat un raport despre situația mass-media și libertatea de exprimare în Republica Moldova. Raportul a arătat că presa din Moldova este fragilă și se confruntă cu autocenzură, inclusiv din cauza unor măsuri luate de autorități, cum ar fi suspendarea licențelor mai multor posturi TV în perioada stării de urgență, instituită după invazia Rusiei în Ucraina. Organizația a cerut autorităților să revizuiască întreaga legislație privind mass-media în conformitate cu standardele internaționale și să garanteze dreptul fundamental la libertatea de exprimare pe întreg teritoriul țării, inclusiv în Găgăuzia și regiunea transnistreană.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: