Виктор Орбан и Майя Санду на саммите

„Prietenul lui Putin”, la cârma UE. La ce să se aștepte Moldova și UE de la președinția Ungariei și a lui Orban în Consiliul UE

Ungaria deține acum președinția Consiliului UE. Prietenul european al lui Putin, premierul ungar Viktor Orban va fi practic la cârma Uniunii Europene în următoarele șase luni. NM vă spune cu ce se ocupă Consiliul UE și președintele acestuia și la ce să ne așteptăm de la Orban în această perioadă.

Consiliul UE: ce este și ce face?

Consiliul Uniunii Europene este unul dintre organele legislative ale UE și una dintre cele șapte instituții ale acesteia. Este format din miniștri din țările UE, iar în funcție de problema examinată componența acestora este schimbată. De exemplu, dacă se discută o problemă privind protecția mediului înconjurător, atunci Consiliul UE va reuni miniștrii Ecologiei din țările UE.

În pofida faptului că Consiliul UE este un organ legislativ, acesta nu are drept de inițiativă legislativă. Proiectele de lege în UE sunt elaborate de Comisia Europeană, ulterior acestea sunt examinate de Parlamentul European, iar în a doua lectură de Consiliul UE. În plus, Consiliul UE, împreună cu Parlamentul European, elaborează bugetul UE, care este deosebit de important pentru Moldova în contextul deschiderii accesului la fondurile de preaderare (în prezent sunt închise pentru Moldova, dar se pot deschide atunci când va fi revizuit bugetul UE).

euractiv.com

Președintele Consiliului UE se schimbă la fiecare șase luni. Fotoliul este ocupat de un prim-ministru al uneia dintre țările UE. Toate țările UE prezidează pe rând Consiliul UE. Acum este rândul Ungariei și a premierului Viktor Orban, înainte de Ungaria, postul de președinte a fost deținut de Belgia și de prim-ministrul său Alexander de Croo. După Ungaria, Polonia și premierul ei Donald Tusk vor prelua ștafeta.

În general, în spațiul european există trei organe cu denumiri similare care conțin cuvântul „Consiliu”, care nu trebuie confundate. Pe lângă Consiliul UE, există și Consiliul European – acesta este un organism ai cărui membri sunt liderii țărilor UE, precum și Consiliul Europei – aceasta este o organizație interguvernamentală care include 46 de țări de pe continentul european, inclusiv Moldova.

Orban, Putin, Ucraina și Moldova

Premierul ungar Viktor Orban este considerat pe bună dreptate un „prieten” al președintelui rus Vladimir Putin în Europa. Orban, spre deosebire de colegii săi europeni, l-a felicitat pe Putin pentru realegerea sa în martie 2024. În același timp, Bruxelles-ul a condamnat alegerile din Rusia din cauza „creșterii alarmante a încălcărilor drepturilor civile și politice”.

Multe dintre narațiunile Kremlinului sunt pe placul lui Orban: de exemplu, el duce o politică dură față de comunitatea LGBT și apără „valorile creștine”. Urmând exemplul „prietenului” său de la Kremlin, Orban nu prea ia în serios opoziția din țară. În 2023, Freedom House a condamnat Budapesta pentru „demonizarea opoziției și a grupurilor vulnerabile”, în timp ce Amnesty International a descris situația din Ungaria drept „o continuă deteriorare a drepturilor omului și încălcării dreptului internațional și a legilor UE”.

Григорий Сысоев / Sputnik / Reuters

Dar cel mai mult îi convine lui Putin conflictul dintre Ungaria și Ucraina. Relațiile dintre aceste țări de mult timp deja nu pot fi numite simple și a început totul de la „problema lingvistică”, atunci când Kievul a adoptat o lege care limitează accesul minorităților naționale la educație în limba lor maternă. Ulterior, legea a fost modificată: reprezentanții minorităților naționale pot primi studii medii în limba lor maternă, dacă aceasta este limba oficială a UE.

Acum Budapesta nu pune problema limbii. Cu toate acestea, Orban a declarat în repetate rânduri că este împotriva aderării Ucrainei la UE, deoarece acolo se duce un război. Când Consiliul European a votat începerea negocierilor de aderare la UE cu Moldova și Ucraina, Orban nu era în sala de ședințe. În același timp, el a blocat decizia UE de a aloca Kievului un pachet de asistență financiară pe scară largă.

Moldova a reuşit însă să construiască relaţii diplomatice bune cu Ungaria. Budapesta nu s-a pronunțat niciodată împotriva începerii negocierilor privind aderarea Republicii Moldova la UE. Iar în ianuarie 2024, premierul Moldovei Dorin Recean a fost într-o vizită de lucru în Ungaria, la invitația lui Viktor Orban.

president.gov.ua

Apropo, o încălzire a relațiilor cu Ucraina este posibilă. Deja a doua zi după preluarea președinției Consiliului UE de către Ungaria, Orban a sosit la Kiev pentru prima dată de la începutul invaziei ruse în Ucraina. Ultima dată Orban a fost în Ucraina în 2015.

Make Europe Great Again

Va putea Budapesta să schimbe politica UE în timpul președinției sale? Sloganul Președinției maghiare a Consiliului UE este „Make Europe Great Again”. Aceasta este o copie a sloganului fostului președinte al SUA și al unui alt „prieten” celebru al lui Putin, Donald Trump – „Make America Great again”.

Cu toate acestea, Orban nu va putea schimba radical politica externă a UE în timpul președinției sale. Cert este că Consiliul Miniștrilor de Externe, prin excepție, este condus nu de președintele Consiliului UE, ci de șeful diplomației europene, în acest caz Josep Borell. Prin urmare, Orban nu va putea influența puternic politica externă.

AP Photo / Geert Vanden Wijngaert

În plus, în Consiliul UE este aplicat principiul „Președinții triple”. Acesta constă în faptul că agenda și principalele linii politice sunt elaborate pentru un an și jumătate înainte și, prin urmare, noul lider continuă linia precedentului.

Analistul politic roman Sorin Ioniță a remarcat într-o discuție cu NM că Consiliul UE s-a pregătit pentru președinția ungară și, prin urmare, în timpul mandatului belgian, a încercat să ducă la bun sfârșit toate sarcinile importante într-o manieră accelerată. De exemplu, să înceapă negocierile privind aderarea Moldovei și Ucrainei la UE. „Nu i-au lăsat multe jucării”, a remarcat Ioniță.

Creșterea populismului și a amenințărilor

Ioniță crede că Orban „va face mult zgomot” – va face tot felul de declarații tari și va organiza conferințe ale conservatorilor, dar de fapt nu va putea influența cu adevărat prioritățile. „Este ca [prim-ministrul slovac Robert] Fico. Vorbește mult despre oprirea livrărilor de arme către Ucraina, dar în realitate acest lucru nu se întâmplă”, a explicat expertul.

AFP / SCANPIX

Expertul WatchDog Grigorii Guzun consideră că Ungaria se va concentra pe propriile interese, și anume pe încercarea de a debloca finanțarea de la Uniunea Europeană, care a fost înghețată din cauza încălcării statului de drept de către guvernul ungar.

„Ungaria va încerca să obțină cât mai multe beneficii economice posibil în această perioadă”, a menționat expertul.

Guzun crede, de asemenea, că în această perioadă ne putem aștepta la multe amenințări și declarații populiste de la Orban: „Multe promisiuni, dar puține realizări”. De asemenea, consideră expertul, s-ar putea să asistăm la multe declarații „tari” care ar putea dăuna imaginii UE, dar nimic mai mult.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Eșanu, după ce a fost propus șef la Moldova Project – o nouă instituție de stat cu salarii de peste 120 mii lei lunar: „O oportunitate rară”

Directorul Agenției Servicii Publice (ASP) Mircea Eșanu, care va fi propus la șefia „Moldova Project” – instituție care urmează să fie creată și care va fi responsabilă de implementarea proiectelor strategice ale Guvernului -, a declarat că încheie în curând un capitol din viața sa profesională. El le-a mulțumit colegilor săi de la ASP și, totodată, s-a referit la noua instituție, la șefia căreia urmează să fie propus.

„Curând voi încheia un capitol important din viața mea profesională – 5 ani în care am avut onoarea să fiu director al Agenția Servicii Publice, din cei nouă ani de la crearea instituției. (…) Nu am venit în serviciul public pentru laude, dar recunosc că simt o mulțumire aparte când văd, chiar și aici, în spațiul online, oameni care își exprimă recunoștința pentru felul în care au fost tratați la ghișeele ASP. (…) Tot ce am reușit să facem este meritul unei echipe. Le mulțumesc din suflet colegilor mei — celor care au crezut în schimbare, care au muncit cu profesionalism și dedicare, și care au făcut din ASP o instituție mai modernă, mai eficientă și mai aproape de oameni”, a scris Eșanu pe o rețea de socializare.

În ceea ce privește noua instituție, la șefia căreia urmează să fie propus, Eșanu a declarat: „Ne vom ocupa de punerea în aplicare a proiectelor de infrastructură strategică în transport, energie, sănătate, digitalizare, mediu și educație. Este o responsabilitate uriașă și o oportunitate rară — aceea de a contribui direct la dezvoltarea unor proiecte ce vor schimba nu doar fața țării noastre, ci și felul în care aceasta este ancorată în infrastructura europeană. Îi mulțumesc prim-ministrului Vasile Tofan pentru încrederea acordată. Știu că succesul acestei misiuni va depinde de oameni — de echipe puternice, de profesionalism și de determinarea de a construi. Merg mai departe cu recunoștință pentru tot ce am învățat și cu îndrăzneală pentru tot ce urmează”, a comunicat Eșanu.

Despre „Moldova Project”

Noua instituția va purta denumirea Oficiul pentru Implementarea Proiectelor Strategice de Infrastructură Națională „Moldova Project”.

Noua structură va absorbi următoarele entități: „Oficiul de Gestionare a Programelor de Asistență Externă”, al cărui fondator este Ministerul Finanțelor; Instituția Publică „Unitatea de coordonare, implementare și monitorizare a proiectelor în domeniul sănătății”, din sfera de competență a Ministerului Sănătății; Unitatea de implementare a Proiectului de construcție a penitenciarului din Chișinău, din sfera de competență a Administrației Naționale a Penitenciarelor a Ministerului Justiției.

Cancelaria de Stat va avea calitatea de fondator al noii instituții.

Instituția va avea 26 de angajați. Aceasta va fi condusă de un Consiliu format din cinci membri, desemnați de fondator pentru un mandat de patru ani, și de un director. Membrii Consiliului nu vor fi remunerați, iar directorul va fi numit de secretarul general al Guvernului pentru un mandat de patru ani, în baza unui contract individual de muncă.

Costurile anuale de funcționare vor fi de 38,5 milioane de lei pentru salarizarea celor 26 de angajați: director, director adjunct, 5 șefi de servicii și 19 specialiști, ceea ce înseamnă o medie de peste 123 000 de lei lunar per angajat.

***

Pe 17 septembrie, premierul Vasile Tofan a anunțat despre crearea unei instituții care va fi responsabilă de implementarea proiectelor strategice ale Guvernului. Potrivit lui Tofan, aceasta se va numi „Moldova Project” și va fi condusă de Mircea Eșanu. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: