Виктор Орбан и Майя Санду на саммите

„Prietenul lui Putin”, la cârma UE. La ce să se aștepte Moldova și UE de la președinția Ungariei și a lui Orban în Consiliul UE

Ungaria deține acum președinția Consiliului UE. Prietenul european al lui Putin, premierul ungar Viktor Orban va fi practic la cârma Uniunii Europene în următoarele șase luni. NM vă spune cu ce se ocupă Consiliul UE și președintele acestuia și la ce să ne așteptăm de la Orban în această perioadă.

Consiliul UE: ce este și ce face?

Consiliul Uniunii Europene este unul dintre organele legislative ale UE și una dintre cele șapte instituții ale acesteia. Este format din miniștri din țările UE, iar în funcție de problema examinată componența acestora este schimbată. De exemplu, dacă se discută o problemă privind protecția mediului înconjurător, atunci Consiliul UE va reuni miniștrii Ecologiei din țările UE.

În pofida faptului că Consiliul UE este un organ legislativ, acesta nu are drept de inițiativă legislativă. Proiectele de lege în UE sunt elaborate de Comisia Europeană, ulterior acestea sunt examinate de Parlamentul European, iar în a doua lectură de Consiliul UE. În plus, Consiliul UE, împreună cu Parlamentul European, elaborează bugetul UE, care este deosebit de important pentru Moldova în contextul deschiderii accesului la fondurile de preaderare (în prezent sunt închise pentru Moldova, dar se pot deschide atunci când va fi revizuit bugetul UE).

euractiv.com

Președintele Consiliului UE se schimbă la fiecare șase luni. Fotoliul este ocupat de un prim-ministru al uneia dintre țările UE. Toate țările UE prezidează pe rând Consiliul UE. Acum este rândul Ungariei și a premierului Viktor Orban, înainte de Ungaria, postul de președinte a fost deținut de Belgia și de prim-ministrul său Alexander de Croo. După Ungaria, Polonia și premierul ei Donald Tusk vor prelua ștafeta.

În general, în spațiul european există trei organe cu denumiri similare care conțin cuvântul „Consiliu”, care nu trebuie confundate. Pe lângă Consiliul UE, există și Consiliul European – acesta este un organism ai cărui membri sunt liderii țărilor UE, precum și Consiliul Europei – aceasta este o organizație interguvernamentală care include 46 de țări de pe continentul european, inclusiv Moldova.

Orban, Putin, Ucraina și Moldova

Premierul ungar Viktor Orban este considerat pe bună dreptate un „prieten” al președintelui rus Vladimir Putin în Europa. Orban, spre deosebire de colegii săi europeni, l-a felicitat pe Putin pentru realegerea sa în martie 2024. În același timp, Bruxelles-ul a condamnat alegerile din Rusia din cauza „creșterii alarmante a încălcărilor drepturilor civile și politice”.

Multe dintre narațiunile Kremlinului sunt pe placul lui Orban: de exemplu, el duce o politică dură față de comunitatea LGBT și apără „valorile creștine”. Urmând exemplul „prietenului” său de la Kremlin, Orban nu prea ia în serios opoziția din țară. În 2023, Freedom House a condamnat Budapesta pentru „demonizarea opoziției și a grupurilor vulnerabile”, în timp ce Amnesty International a descris situația din Ungaria drept „o continuă deteriorare a drepturilor omului și încălcării dreptului internațional și a legilor UE”.

Григорий Сысоев / Sputnik / Reuters

Dar cel mai mult îi convine lui Putin conflictul dintre Ungaria și Ucraina. Relațiile dintre aceste țări de mult timp deja nu pot fi numite simple și a început totul de la „problema lingvistică”, atunci când Kievul a adoptat o lege care limitează accesul minorităților naționale la educație în limba lor maternă. Ulterior, legea a fost modificată: reprezentanții minorităților naționale pot primi studii medii în limba lor maternă, dacă aceasta este limba oficială a UE.

Acum Budapesta nu pune problema limbii. Cu toate acestea, Orban a declarat în repetate rânduri că este împotriva aderării Ucrainei la UE, deoarece acolo se duce un război. Când Consiliul European a votat începerea negocierilor de aderare la UE cu Moldova și Ucraina, Orban nu era în sala de ședințe. În același timp, el a blocat decizia UE de a aloca Kievului un pachet de asistență financiară pe scară largă.

Moldova a reuşit însă să construiască relaţii diplomatice bune cu Ungaria. Budapesta nu s-a pronunțat niciodată împotriva începerii negocierilor privind aderarea Republicii Moldova la UE. Iar în ianuarie 2024, premierul Moldovei Dorin Recean a fost într-o vizită de lucru în Ungaria, la invitația lui Viktor Orban.

president.gov.ua

Apropo, o încălzire a relațiilor cu Ucraina este posibilă. Deja a doua zi după preluarea președinției Consiliului UE de către Ungaria, Orban a sosit la Kiev pentru prima dată de la începutul invaziei ruse în Ucraina. Ultima dată Orban a fost în Ucraina în 2015.

Make Europe Great Again

Va putea Budapesta să schimbe politica UE în timpul președinției sale? Sloganul Președinției maghiare a Consiliului UE este „Make Europe Great Again”. Aceasta este o copie a sloganului fostului președinte al SUA și al unui alt „prieten” celebru al lui Putin, Donald Trump – „Make America Great again”.

Cu toate acestea, Orban nu va putea schimba radical politica externă a UE în timpul președinției sale. Cert este că Consiliul Miniștrilor de Externe, prin excepție, este condus nu de președintele Consiliului UE, ci de șeful diplomației europene, în acest caz Josep Borell. Prin urmare, Orban nu va putea influența puternic politica externă.

AP Photo / Geert Vanden Wijngaert

În plus, în Consiliul UE este aplicat principiul „Președinții triple”. Acesta constă în faptul că agenda și principalele linii politice sunt elaborate pentru un an și jumătate înainte și, prin urmare, noul lider continuă linia precedentului.

Analistul politic roman Sorin Ioniță a remarcat într-o discuție cu NM că Consiliul UE s-a pregătit pentru președinția ungară și, prin urmare, în timpul mandatului belgian, a încercat să ducă la bun sfârșit toate sarcinile importante într-o manieră accelerată. De exemplu, să înceapă negocierile privind aderarea Moldovei și Ucrainei la UE. „Nu i-au lăsat multe jucării”, a remarcat Ioniță.

Creșterea populismului și a amenințărilor

Ioniță crede că Orban „va face mult zgomot” – va face tot felul de declarații tari și va organiza conferințe ale conservatorilor, dar de fapt nu va putea influența cu adevărat prioritățile. „Este ca [prim-ministrul slovac Robert] Fico. Vorbește mult despre oprirea livrărilor de arme către Ucraina, dar în realitate acest lucru nu se întâmplă”, a explicat expertul.

AFP / SCANPIX

Expertul WatchDog Grigorii Guzun consideră că Ungaria se va concentra pe propriile interese, și anume pe încercarea de a debloca finanțarea de la Uniunea Europeană, care a fost înghețată din cauza încălcării statului de drept de către guvernul ungar.

„Ungaria va încerca să obțină cât mai multe beneficii economice posibil în această perioadă”, a menționat expertul.

Guzun crede, de asemenea, că în această perioadă ne putem aștepta la multe amenințări și declarații populiste de la Orban: „Multe promisiuni, dar puține realizări”. De asemenea, consideră expertul, s-ar putea să asistăm la multe declarații „tari” care ar putea dăuna imaginii UE, dar nimic mai mult.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Sandu, despre majorările promise profesorilor: Sper că Guvernul va veni cu soluții pentru cei care au nevoie acum, nu peste jumătate de an

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că profesorii sunt îndreptățiți să aștepte majorările salariale promise. Pe de altă parte, a spus că statul nu avea de unde să știe în ianuarie că va fi războiul din Iran, că vor crește prețurile la resursele energetice și nu va reuși să promoveze „o variantă mai ambițioasă a politicii fiscale”. Totodată, și-a exprimat speranța că Guvernul va veni în următoarele zile cu soluții „bune sau suficient de bune pentru toți cei care au nevoie de aceste majorări acum, nu peste jumătate de an”. Declarațiile au fost făcute în ediția din 17 august a emisiunii „La 360 de grade”, difuzată la Teleradio Moldova.

În timpul emisiunii, Maia Sandu a fost întrebată despre promisiunile autorităților făcute profesorilor despre salarii mai mari de la 1 septembrie și, în context, despre motivul pentru care statul face promisiuni înainte să găsească resursele necesare.

„Statul nu avea de unde să știe în ianuarie că va fi războiul din Iran, că vor crește iarăși prețurile la resursele energetice, că nu va reuși să promoveze o variantă mai ambițioasă a politicii fiscale, pentru că trebuie să aduni bani la buget ca să poți să-i împarți după asta și, dacă nu reușești să-i aduni sau dacă aduni mai puțini, atunci lucrurile se întâmplă mai altfel decât planifici la începutul anului. Este foarte multă incertitudine în această perioadă, în acești ani, și de asta e mai greu să știi exact cum vor arăta cifrele pe venituri. Pe cheltuieli e clar că știi cât vrei să dai. E mai greu să știi ce venituri vei avea”, a comunicat Maia Sandu.

În continuare, șefa statului s-a arătat sigură că „Guvernul va veni cu clarificări în următoarele zile și o să vedem cu toții care sunt soluțiile pe care le propun”. „Sigur că oamenii așteaptă aceste majorări și ei sunt îndreptățiți să aștepte aceste majorări. Eu sper că Guvernul va veni cu niște soluții care sunt bune sau suficient de bune pentru toți cei care au nevoie de aceste majorări acum, nu peste jumătate de an”.

***

Amintim că, pe 10 august, Federația Sindicală a Educației și Științei i-a cerut premierului Vasile Tofan „respectarea promisiunilor guvernării – majorări salariale promise către 1 septembrie 2026”. Totodată, Federația a anunțat că, pe 19 august, va organiza „o acțiune sindicală de pichetare, pentru a pune presiune asupra Guvernului”, iar pe 1 septembrie, „dacă angajamentele nu vor fi respectate, vor fi declanșate proteste naționale pe parcursul întregii luni”. 

Pe 12 august, ministrul Educației, Dan Perciun, a anunțat că „în cel mult două săptămâni” va fi găsită și anunțată o soluție, adăugând că „se încearcă a găsi cele mai bune soluții” și că, în perioada promisă, se va ști sub ce formă vor fi acestea. Ministra Finanțelor a declarat că, după definitivarea viziunii pe politica fiscală pentru 2027, va fi făcut și anunțul privind reforma salarizării, adăugând că autoritățile „se țin de targetul de a identifica mai multe venituri și să putem veni către profesori și alte categorii cu venituri suplimentare începând din acest an”. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: