FOTO: Inquam Photos / Sabin Cîrstoveanu

Prim-ministrul României i-a cerut premierului Ucrainei recunoașterea inexistenței limbii „moldovenești”

Premierul României Marcel Ciolacu i-a cerut omologului său ucrainean Denis Şmîhal, care se află într-o vizită oficială la București, să recunoască inexistența limbii „moldovenești”. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă organizată la Palatul Victoria din capitala României, informează Digi24.ro

„Referitor la problema aşa-numitei limbi „moldoveneşti” am reluat solicitarea mai veche a părţii române ca autorităţile ucrainene să recunoască inexistenţa acesteia şi să adopte toate măsurile legale şi administrative în consecinţă. Am reamintit că Republica Moldova a adoptat recent un act normativ prin care recunoaşte limba oficială ca limba română”, a conchis Marcel Ciolacu.

De asemenea, premierul Marcel Ciolacu a solicitat drepturi şi libertăţi egale pentru românii din Ucraina.

„În ceea ce priveşte subiectul drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române din Ucraina, am readus în atenţia domnului prim-ministru preocupările legitime ale României în acest domeniu. Am reamintit poziţia fermă a României pe acest subiect. Am arătat că aşteptăm deschidere şi implicare din partea autorităţilor ucrainene – aşa cum este normal între două state legate printr-o solidaritate atât de puternică”, a explicat Marcel Ciolacu.

Tranzitul de cereale din Ucraina pe teritoriul României, protejarea fermierilor români și drepturile minorității române din Ucraina sunt subiectele de discuții dintre cei doi premieri.

Amintim că, pe 22 martie, președinta Republicii Moldova Maia Sandu a promulgat legea prin care sintagma „limba moldovenească” va fi înlocuită cu „limba română” pe 22 martie. Șefa statului a declarat că a fost confirmat „un adevăr istoric și incontestabil – limba de stat a Republicii Moldova este cea română”.

În toată legislația Republicii Moldova, sintagma „limba română” va lua locul „limbii moldovenești”. Vor fi înlocuite și sintagmele „limba oficială”, „limba de stat” și „limba maternă”.

Documentul a fost elaborat de un grup de deputați ai Fracțiunii „Partidul Acțiune și Solidaritate”. Printre prevederile proiectului mai figurează considerarea desuetudinii textului „funcționând pe baza grafiei latine” din articolul 13 din Constituție.

De asemenea, în termen de 30 de zile de la intrarea legii în vigoare, autoritățile publice cu competență de adoptare, aprobare sau emitere a actelor normative inferioare legii vor opera modificările ce se impun.

Totodată, Sărbătoarea Națională „Limba noastră”, așa cum este denumită în prezent în Hotărârea Parlamentului cu privire la zilele comemorative, zilele de sărbătoare și zilele de odihnă și în Codul muncii, va fi numită „Limba română”.

Ulterior, și ex-ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a cerut ca autoritățile ucrainene să renunțe la sintagma „limba moldovenească”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Maia Sandu, despre rapoartele vetting respinse de CSP și CSM: „Pun în lumină proastă tot procesul de evaluare”

Președinta Maia Sandu a declarat că numărul tot mai mare de rapoarte respinse ale Comisiei Vetting pune „în lumină proastă tot procesul de evaluare”. Șefa statului a spus că nu poate explica deciziile Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) și ale Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), dar că acestea transmit „un semnal negativ”. Declarațiile au fost făcute la ediția din 6 august a emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV.

„Nu știu de ce se întâmplă asta. Întrebarea este către reprezentanții CSM și CSP. În cazul câtorva decizii, am văzut că ele au fost contestate de către Comisia de Evaluare. O să vedem cum o să se întâmple lucrurile mai departe, dar da, este o tendință, se creează. Este un număr tot mai mare de asemenea decizii și, evident, aceste decizii cumva pun în lumină proastă tot procesul de evaluare, pentru că poate să fie un caz, poate să se justifice un caz, dar când numărul crește, atunci nu e clar unde mergem. (…) Eu nu am cum să le explic (nota red.: deciziile)”, a comunicat Maia Sandu, adăugând că „e un semnal negativ”.

***

Amintim că, ultima dată, CSP a respins un raport al Comisiei Vetting pe 6 august. Comisia Vetting identificase discrepanțe între veniturile și cheltuielile familiei unui procuror, în valoare de 731 de mii de lei, și a recomandat constatarea faptului că acesta nu a promovat evaluarea. Totuși, CSP nu a fost de acord cu concluziile comisiei și a dispus reevaluarea. Detalii AICI.

Cu două zile înainte, la ședința din 4 august, și CSM a respins un raport al Comisiei Vetting. Astfel, Consiliul a promovat o judecătoare care a picat de două ori vettingul, iar magistrata a rămas în sistem. Detalii AICI. În aceeași ședință, CSM a respins încă un raport de reevaluare. Detalii AICI.

Mai precizăm că, în luna iunie, CSP a promovat un procuror care a picat de două ori vettingul și a constatat că acesta a trecut evaluarea externă. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: