DefenseRomânia.ro

România cere Ucrainei să recunoască inexistența „limbii moldovenești” după schimbările în Constituția Republicii Moldova

Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a cerut ca autoritățile ucrainene să renunțe la sintagma „limba moldovenească”, după ce limba română a devenit limba oficială în Republica Moldova, iar acest lucru a fost trecut inclusiv în constituția țării. Aurescu a discutat acest subiect într-o convorbire telefonică cu omologul său ucrainean, Dmitro Kuleba. 

Cei doi oficiali au discutat despre drepturile persoanelor aparținând comunității românești din Ucraina, respectiv comunității ucrainene din România. Ei s-au referit la dialogul instituțional la nivel de experți între cele două țări, care s-a desfășurat în baza celor convenite între cei doi miniștri de externe în ianuarie 2023, în vederea obținerii de rezultate concrete, în ceea ce privește prezervarea și promovarea drepturilor identitare ale persoanelor aparținând celor două comunități, potrivit unui comunicat al MAE, relatează digi24.

Aurescu și Kuleba au agreat continuarea discuțiilor într-un ritm susținut, iar Kuleba s-a angajat să susțină implicarea autorităților ucrainene în acest sens.

„Evocând demersurile recente ale Chișinăului de implementare a deciziilor Curții Constituționale din Republica Moldova privind denumirea corectă a limbii oficiale a acestui stat – limba română, Aurescu a reiterat solicitarea ca autoritățile ucrainene să adopte măsurile necesare pentru recunoașterea inexistenței așa-zisei „limbi moldovenești””, se mai arată în comunicatul MAE.

Amintim că, pe 22 martie, președinta Republicii Moldova Maia Sandu a promulgat legea prin care sintagma „limba moldovenească” va fi înlocuită cu „limba română” pe 22 martie. Șefa statului a declarat că a fost confirmat „un adevăr istoric și incontestabil – limba de stat a Republicii Moldova este cea română”.

În toată legislația Republicii Moldova, sintagma „limba română” va lua locul „limbii moldovenești”. Vor fi înlocuite și sintagmele „limba oficială”, „limba de stat” și „limba maternă”.

 

Documentul a fost elaborat de un grup de deputați ai Fracțiunii „Partidul Acțiune și Solidaritate”. Printre prevederile proiectului mai figurează considerarea desuetudinii textului „funcționând pe baza grafiei latine” din articolul 13 din Constituție.

De asemenea, în termen de 30 de zile de la intrarea legii în vigoare, autoritățile publice cu competență de adoptare, aprobare sau emitere a actelor normative inferioare legii vor opera modificările ce se impun.

Totodată, Sărbătoarea Națională „Limba noastră”, așa cum este denumită în prezent în Hotărârea Parlamentului cu privire la zilele comemorative, zilele de sărbătoare și zilele de odihnă și în Codul muncii, va fi numită „Limba română”.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Moldova se împrumută la peste 14% pe an. Cine va plăti „factura”? ANALIZĂ

Randamentul valorilor mobiliare de stat (VMS) cu scadență la un an a ajuns la 14,09% în Republica Moldova, pe fondul inflației ridicate și al majorării ratei de bază de către Banca Națională. În același timp, crește datoria internă a statului, iar costurile de deservire a acesteia sunt tot mai mari. NewsMaker explică de ce statul se împrumută mai scump și ce riscuri văd experții.

Ce s-a întâmplat?

Statul s-a împrumutat în această săptămână cu 1,8 miliarde de lei pe 364 de zile, la o rată anuală de 14,09%, în urma unei licitații de valori mobiliare de stat (VMS).

Menționăm, în Republica Moldova, statul recurge frecvent la emiterea de VMS pentru a atrage bani la buget, pe termene de trei luni, șase luni, un an, doi, trei sau cinci ani. Licitațiile au loc de câteva ori pe lună, iar investitorii indică dobânda la care sunt dispuși să împrumute statul. De regulă, dobânzile cresc când inflația este ridicată și scad când aceasta este redusă.

De regulă, băncile sunt cele care împrumută statul. Și persoanele fizice pot investi în VMS, însă procedura este ceva mai complicată decât deschiderea unui depozit bancar. Pentru acestea a fost creată platforma eVMS, prin care este mult mai simplu să investești, însă ratele sunt mai mici decât la licitații.

În acest an, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu și al scumpirii carburanților la nivel mondial, inflația din Republica Moldova a crescut de la 4,85% în ianuarie la 10,77% în octombrie. Banca Națională a majorat rata de bază de la 5% la sfârșitul lui 2025 la 11% în noiembrie 2026.

Randamentul VMS a crescut, de asemenea, de la aproximativ 9,5% la începutul anului la 14,09% pentru valorile mobiliare cu scadența la un an.

Creșterea ratelor la VMS a coincis cu menținerea unui deficit ridicat al bugetului de stat și cu majorarea datoriei de stat interne. Deficitul bugetar este finanțat, printre altele, prin emiterea de VMS. Mai multe detalii despre acest subiect găsiți – AICI.

De exemplu, în octombrie anul acesta, datoria statului aferentă VMS se ridica la 60 de miliarde de lei, în timp ce la sfârșitul anului 2025 era de 52 de miliarde de lei, iar la sfârșitul anului 2024, de 44 de miliarde de lei.

Cum au reacționat politicienii, experții și autoritățile?

Plasarea valorilor mobiliare de stat la o dobândă anuală de 14% a stârnit imediat reacții în rândul politicienilor și experților.

Autoritățile indexează pensiile cu doar 8,2%, în condițiile unei inflații de aproximativ 11%, și se împrumută la o dobândă de 14% pe an, a remarcat fostul premier Ion Chicu, liderul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM).

Un alt fost prim-ministru, Vladimir Filat, a dedicat și el o postare pe Facebook emisiunii de VMS. „Dar cine le explică oamenilor de ce, în locul unor împrumuturi externe pe termen lung, cu dobânzi de 1–3%, statul, adică fiecare dintre noi, trebuie să plătească dobânzi de până la 14,1% anual pentru împrumuturi contractate pe termene de cel mult un an? Cine câștigă din această politică? Băncile, care încasează profituri astronomice, în timp ce o bună parte din aceste câștiguri este scoasă în afara țării. Cine plătește? Cetățenii Republicii Moldova, prin impozite, prețuri, tarife și credite tot mai scumpe”, a scris Filat.

Expertul economic Dumitru Vicol a atras atenția că 93% dintre VMS din Republica Moldova sunt emise pe un termen de până la un an.

„Alte state se împrumută pe 10, 20 sau 30 de ani. Moldova refinanțează datoria în fiecare an, la dobânda de atunci. Pe 17 noiembrie, statul s-a împrumutat pe un an cu 14,09%. Este efectul inflației, al ratei de bază a BNM, și al unor deficite care stau de ani buni peste plafonul sustenabil de 2,5%-3% din PIB”, spune Vicol.

În consecință, a amintit expertul, cheltuielile bugetare pentru plata dobânzilor cresc de la 4,4 miliarde de lei în 2025 la 8,4 miliarde de lei, sumă prevăzută în proiectul bugetului pentru 2027.

„Și asta nici măcar nu e o factură lăsată copiilor, ci una care vine în fiecare an din taxe cu întârziere. Deficitul bugetar, ca indicator, spune doar o parte din poveste. Pe hârtie, el poate fi coborât ușor, dacă banii planificați pentru investiții nu se cheltuiesc. FMI scrie de ani buni despre subexecutarea cronică a investițiilor publice în Moldova. Un deficit „corectat” prin reducerea investițiilor iese scump de două ori: economia crește mai încet, iar statul încasează mai puțin în anii următori”, a remarcat expertul.

Expertul economic al IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, constată că volumul valorilor mobiliare de stat (VMS) a depășit 60 de miliarde de lei, dintre care 48 de miliarde de lei revin titlurilor pe termen scurt.

„Am intrat într-un cerc al împrumuturilor. Din toți banii pe care îi atrag, 80% merg la rambursarea vechilor VMS. Ce înseamnă asta? La noi, inflația s-a accelerat, rata de bază a crescut și a crescut și rata dobânzii la VMS. Guvernul se împrumută la 14% ca să acopere vechile titluri, care aveau o dobândă de 9%”, spune Ioniță.

Potrivit lui, banii nu merg spre consum, ci spre rambursarea unor împrumuturi mai ieftine. Singura soluție, în opinia expertului, este refinanțarea pe piața externă, la dobânzi mai mici.

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, a declarat, comentând emisiunea de VMS, că dobânzile ridicate nu sunt fixe. „La fiecare două săptămâni, Ministerul Finanțelor emite VMS cu dobânzi și termene de plasare diferite. La VMS cu termen de până la un an, dobânda este de până la 10%. Totul depinde de sumă și de termen, de alte circumstanțe și de oferta pieței. Acum avem dobânzi de până la 10%”, a spus Belous, adăugând că asemenea împrumuturi sunt disponibile prin programul eVMS.

Menționăm că, de-a lungul timpului, s-au înregistrat dobânzi la VMS mai mari de 14%. În 2022, pe fondul inflației ridicate, statul putea fi împrumutat la o dobândă anuală de 22%, iar la sfârșitul anului 2015, la o dobândă anuală de 26%. În martie 1995, randamentul VMS depășea 96% pe an.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: