Politică

Prima Casă – de la Plahotniuc la Sandu. De ce PAS are nevoie de proiectul democraților?

Ecaterina Dubasova
| 21 mai, 2024
10:00

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a anunțat despre modernizarea proiectului Prima Casă. Deși după lansarea acestui proiect de către Vladimir Plahotniuc, reprezentanții PAS l-au criticat în repetate rânduri și intenționau să-l anuleze. Cum a trecut Prima Casa de la Plahotniuc la Sandu, si de ce politicienii au nevoie de proiecte sociale într-un an electoral – în materialul NM.

Ce este Prima Casa

Prima Casa este un program guvernamental pentru credite ipotecare preferențiale. Se presupune că datorită acestuia tinerilor le este mai ușor să-și cumpere prima locuință, accesând un credit ipotecar în condiții mai favorabile.

Astfel, participanții la program trebuie să plătească un avans minim de 5% din cost, iar statul asigură jumătate din garanția împrumutului. Programul are însă o limită maximă a creditului de 1 milion de lei. Există, de asemenea, o condiție – participanții la program nu trebuie să dețină deja locuințe într-o zonă urbană.

Prima Casa a lui Plahotniuc

Introducerea programului Prima Casă în Moldova a fost anunțată în 2017 de liderul de atunci al Partidului Democrat din Moldova (PDM), acum oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc. Plahotniuc controla de fapt atunci Guvernul și Parlamentul, iar Moldova a fost numită „stat capturat”. Plahotniuc a anunțat lansarea programului Prima Casă pe 20 noiembrie 2017, chiar a doua zi – pe 21 noiembrie, premierul de atunci al Moldovei Pavel Filip a anunțat că Guvernul va dezvolta proiectul Prima Casă.

Programul a fost lansat pe 21 martie 2018. Până la sfârșitul anului, programul a fost extins, iar Plahotniuc a anunțat lansarea Prima Casă 2 și Prima Casa 3. De obicei, astfel de declarații coincideau cu ciclurile electorale. Deja în februarie 2019 au avut loc alegeri parlamentare în Moldova.

După schimbarea puterii în iunie 2019, Plahotniuc a fugit din Moldova, însă programul a continuat să existe. În 2020, premierul de atunci Ion Chicu a extins programul, majorând vârsta eligibilă a beneficiarilor și micșorând prima rată.

Reprezentanții Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) au fost inițial „sceptici” cu privire la program. În calitate de prim-ministru în a doua jumătate a anului 2019, Maia Sandu a anunțat că „programele democraților” Prima Casă și Drumuri bune ar trebui analizate la prezența schemelor de corupție. Despre acest lucru a vorbit și șefa de atunci a Ministerului Finanțelor, Natalia Gavrilița. Ea a precizat că programele trebuie analizate, iar Guvernul trebuie să decidă dacă le va continua.

Șeful Ministerului Economiei, deja din Guvernul Gavrilița, Sergiu Gaibu, a declarat că pledează pentru desființarea programului Prima Casă, pentru că arată ca o „bulă” financiară și comportă riscuri economice.

Programul Prima Casă nu s-a oprit însă, dar cu timpul și-a pierdut din atractivitate. În 2023, doar 60 de persoane au folosit programul (pentru comparație, peste 2 mii de persoane au folosit programul în 2019).

Prima Casă a lui Sandu

Pe 15 mai 2024, de Ziua Internațională a Familiei, Maia Sandu a anunțat relansarea programului Prima Casă.

„Astăzi, de Ziua Internațională a Familiei, celebrăm și onorăm familiile. Și ne dorim să avem cât mai multe familii fericite aici în Moldova. Pentru a face acest lucru, trebuie să îmbunătățim condițiile de viață. În cadrul numeroaselor discuții din orașele și satele țării noastre, tinerii vorbesc foarte des despre problema locuinței. Multora dintre ei le este destul de dificil să economisească bani pentru a cumpăra o casă sau un apartament. Am discutat cu guvernul posibilitatea extinderii programului Prima Casă și dezvoltării unui nou program Prima Casă PLUS. Cu ajutorul acestuia, vom putea oferi acces la resursele necesare unui număr mai mare de tineri, și nu doar celor care lucrează în instituțiile guvernamentale”, a spus Sandu.

Potrivit președintei, este necesară și creșterea volumului programului în sine pentru ca tinerii să aibă acces la mai multe resurse. În aceeași zi, premierul Dorin Recean a anunțat la începutul ședinței de guvern că în urma discuțiilor cu Sandu s-a decis pregătirea și lansarea programului în termen de o săptămână.

Remarcăm faptul că anul acesta este și an electoral. În octombrie, Moldova va organiza alegeri prezidențiale și un referendum privind aderarea Republicii Moldova la UE și alegeri parlamentare în 2025.

Mișcare electorală?

Expertul WatchDog Mihaela Sirițanu a remarcat că proiecte precum Prima Casă sunt adesea folosite în scopuri politice, deoarece sunt cu impact și creează o legătură directă între alegător și Guvern. „Alte inițiative guvernamentale, de exemplu, extinderea exportului de mărfuri moldovenești în străinătate sau integrarea în UE, sunt mult mai complexe și pe termen lung, iar cetățenii nu pot simți beneficiile lor aici și acum”, a adăugat expertul.

Ea a menționat că proiecte precum Prima Casă oferă Guvernului puncte electorale și nu este nimic rău în asta. „Este rău să folosești doar astfel de programe [și să nu promovezi altele]. Un Guvern care acționează strategic trebuie să includă în programul său un mix de inițiative pe termen scurt, mediu și lung pentru a asigura succesul electoral”, a explicat expertul.

Totodată, Siriţanu a adăugat că Prima Casa are mai multe probleme. În primul rând, dificultăți birocratice. O altă mare problemă este că costul maxim al locuințelor care pot fi achiziționate în cadrul programului nu trebuie să depășească 1 milion de lei. „Acesta este echivalentul a puțin peste 50.000 de euro. Nu mai reflectă realitatea pieței imobiliare. În orașe precum Chișinău, prețurile locuințelor au crescut semnificativ, depășind limita stabilită prin program. Este important ca guvernul PAS să rezolve aceste probleme dacă vrea să extindă acest program”, a explicat expertul.

Doctora în științe politice Angela Colațchi a menționat că utilizarea unor astfel de programe în scopuri electorale este un comportament politic normal și absolut orice politicieni îl folosesc, indiferent de apartenența la vreun partid. Este o altă problemă, a remarcat expertul, când astfel de proiecte sunt folosite pentru spălarea banilor.

„Plahotniuc și Partidul Democrat au avut consultanți și oameni de PR foarte buni și le-au oferit soluții foarte bune. Dar reputația lor a fost atât de deteriorată încât nici măcar aceste proiecte nu i-au putut salva. De ce să nu profiți de o idee bună [și să continui programul]. Principalul lucru este să îl modernizăm în așa fel încât să nu se dovedească a fi o altă „spălătorie” [pentru spălarea banilor]”, a concluzionat Colațchi.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

prima casa, top

Știri similare

Viață

Fermierii din Fălești, Criuleni și Hâncești – cu tractoarele pe traseu, în așteptarea deciziei Parlamentului VIDEO

Viață

Ucraina ar putea livra gaz Moldovei în acest sezon rece. Rohovei: „Cred că se va găsi o formulă de livrare”

Politică

Autostradă, o nouă linie electrică, drumuri: cum Guvernul va „construi Moldova” în următorii ani, din banii UE

Mihaela Conovali
| 29 octombrie, 2026
13:44

Termoficarea modernă în Chișinău, eficiența energetică a clădirilor din Moldova, construcția unei a doua linii electrice de înaltă tensiune de 330 kV între stația electrică Bălți și hidrocentrala Dnestrovsk din Ucraina, precum și construcția primelor porțiuni ale autostrăzii Ungheni-Chișinău se numără printre cele 19 proiecte prezentate de Guvern, pe 29 octombrie, în cadrul planului „Construim Moldova”. Principala sursă de finațare a acestora este Planul de Creștere al UE pentru R. Moldova. Premierul Vasile Tofan a declarat că proiectele se află în stadii diferite de implementare, unele sunt avansate, în timp ce altele sunt abia la început, în etapa studiilor de fezabilitate tehnică. În context a fost lansat un site dedicat acestor proiecte, care prezintă în regim real progresul înregistrat.

„Sunt 19 proiecte majore pe care le-am prioritizat ca și Guvern: în energie, drumuri, educație, irigație, sănătate, economie digitală. (…) Planul de Creștere a UE este sursa principală de finanțare a acestor proiecte: livrăm reforme și, ca rezultat, primim bani pentru aceste finanțări. Proiectele sunt în stadii diferite, unele din ele – avansate, unele din ele abia la început, la faza de fezabilitate tehnică”, a comunicat premierul.

Referindu-se la proiectele din energie, Tofan a vorbit despre „termoficarea modernă în Chișinău”, menționând că „aproximativ 20% din toată energia termică se pierde în rețea” și că „sunt prea multe țevi învechite care ne costă pe noi toți în tarif”. „Ne propunem să reparăm. Aceste conducte îmbătrânite, care n-au fost reparate de zeci de ani, (…) acolo trebuie să lucrăm. (…) Soluția este ca să modernizăm circa 24 de km de rețea, să construim în centru un rezervor gigantic termic, care ar fi ca o baterie termică, unde stocăm căldura și, atunci când cererea este mare, să o putem livra în rețea. Plus la asta, 12 centrale termice descentralizate cu o capacitate totală de circa 11 megawați, care să fie inclusiv alimentate pe biomasă, pentru că avem foarte multe resturi agricole care sunt aruncate și nu sunt folosite. (…) Rezultatul estimat – circa 4,5 de milioane de metri cubi de gaz economisiți”, a declarat premierul. Aceste proiectele sunt planificate să fie finalizate în perioada 2030-2034.

Tofan a vorbit și despre eficiența energetică a clădirilor, adăugând că „o clădire în Moldova cheltuie de două ori mai multă energie per metru pătrat pentru a fi încălzită, decât în Europa”. Potrivit site-ului „Construim Moldova”, se intenționează renovarea energetică a peste 40 de clădiri publice. Acest proiect este planificat să fie finalizat în anul 2032.

În ceea ce privește linia electrică Bălți-Dnestrovsk, Tofan a spus că „vor fi circa 90 de km de linie cu o capacitate de transmisie de 500 de megawați”. „Și foarte important, ne va permite să importăm energie din Ucraina atunci când aceasta va fi, de exemplu, mai ieftină acolo decât în România, și ne va permite să exportăm energie în Ucraina”, a adăugat premierul. Potrivit site-ului „Construim Moldova”, se intenționează construcția unei a doua linii electrice de înaltă tensiune de 330 kV între stația electrică Bălți și hidrocentrala Dnestrovsk din Ucraina – circa 90 km pe teritoriul Moldovei. Acest proiect este planificat să fie finalizat în anul 2030.

În ceea ce privește construcția autostrăzii Ungheni-Chișinău, potrivit site-ului „Construim Moldova”, pentru acest proiect, la moment, se elaborează studiul de fezabilitate. În 2027–2028 urmează procesul de achiziții și lansarea lucrărilor. Termenul de finalizare este al treilea trimestru al anului 2031.

Ce ține de proiectul privind un nou terminal la aeroportul din Chișinău, în prezent se identifică sursele de finanțare a proiectului. Acest proiect este planificat să fie finalizat în anul 2031.

În ceea ce privește centura Chișinăului, sectorul II, despre care ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a declarat că „vine de la Ialoveni și se termină la Sculeanca”, se finalizează studiul de fezabilitate. Proiectul tehnic urmează să fie elaborat în 2027, iar lucrările vor începe în 2028. Acest proiect este planificat să fie finalizat în trimestrul I al anului 2032.

Referindu-se la proiectul de construcție a Spitalului Regional Bălți, ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș, a declarat că „suntem în procesul tehnic și de design al spitalului”. Potrivit site-ului „Construim Moldova”, construcția este planificată să înceapă în 2029. Acest proiect este planificat să fie finalizat în trimestrul III al anului 2032.

***

Planul de Creștere pentru Republica Moldova este un pachet de sprijin financiar al Uniunii Europene în valoare de până la 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027, destinat accelerării reformelor, creșterii economice și apropierii Republicii Moldova de piața unică europeană. Este cel mai mare pachet de sprijin financiar acordat de UE Republicii Moldova de la independență.