Prima Casă Plus de la maib – alege un viitor sigur pentru familia ta.

Imaginează-ți emoția de a deschide ușa propriei tale casei, un loc unde vei construi amintiri și vei planifica un viitor așa cum îți dorești. Cu maib alături, visul tău devine realitate — descoperă noul program «Prima Casă Plus», creat special pentru tine.

Programul «Prima Casă Plus» vine cu o serie de beneficii, fie că este prima ta locuință sau ai nevoie de una nouă, mai spațioasă, acest program transformând procesul de achiziție într-unul cât mai convenabil și rapid. Această inițiativă are la bază un proiect guvernamental dedicat tuturor celor care doresc să-și cumpere o locuință în Republica Moldova. Descoperă în continuare care sunt condițiile modificate față de programul precedent, dar și facilitățile pe care le oferă programul «Prima Casă Plus».

Oportunități noi pentru liberii profesioniști și cei din sfera juridică
Pentru prima dată, programul este deschis și liberilor profesioniști, inclusiv avocaților, executorilor judecătorești, mediatorilor, șoferilor de taxi, artiștilor și multor alte categorii. Prin această extindere un număr mai mare de persoane va avea acces la avantajele programului.

Creșterea sumei creditului
Plafonul maxim de creditare a fost majorat semnificativ: de la 1 milion de lei la 2,5 milioane de lei. Aceasta înseamnă mai multe oportunități pentru tinerii care visează la o locuință modernă și confortabilă, oferindu-ți șansa să alegi o casă care să-ți satisfacă toate așteptările.

Extinderea perioadei maxime a creditului
Perioada maximă a creditului a fost extinsă de la 25 la 30 de ani, oferind posibilitatea de a beneficia de rate mai mici și mai accesibile. Astfel, familia ta poate să-și planifice bugetul mai eficient, ca să ai parte de confort financiar sporit.

Creșterea cotei de garantare din partea statului
Pentru locuințele din afara municipiului Chișinău, cota de garantare crește de la 50% la 70%. Aceasta este șansa familiilor din zonele rurale să aleagă locuințe moderne și să contribuie la dezvoltarea regiunilor, iar specialiștii din sucursalele maib sunt gata să ofere tot sprijinul necesar. În municipiul Chișinău, cota de garantare rămâne de 50%, iar pentru locuințele date în exploatare în maxim 10 ani până la depunerea cererii, cota este de 65%.

Simplificarea procesului de aplicare
Procesul de aplicare a fost simplificat prin eliminarea cerinței de prezentare a certificatului de la ASP privind locuințele deținute în proprietate. Această modificare reduce birocrația și accelerează întreaga procedură de finanțare pentru toți aplicanții.

Cine poate beneficia și în ce condiții?
Ca să devii beneficiar al programului trebuie:

  • să fii cetățean al Republicii Moldova
  • să ai vârsta cuprinsă între 18 și 50 de ani în momentul solicitării creditului.
  • să fii angajat oficial în sectorul public sau privat ori să fii specialist care dispune de venituri din surse oficiale.

Este important să știi că sunt luate în considerare și veniturile membrilor familiei. Îți poți procura prima locuință sau, dacă deții un imobil în proprietate, suprafaţa acestuia trebuie să fie mai mică decât cea a imobilului procurat în cadrul programului sau să fie localizat în sat/comună Ne bucurăm că putem oferi aceste oportunități și suntem încrezători că programul «Prima Casă Plus» va aduce un suflu nou, contribuind la crearea unui viitor mai prosper pentru toți. Tu alegi propria ta locuință modernă, iar maib te susține în condiții accesibile.

Alege să-ți transformi visurile în realitate! Lasă o solicitare pentru o consultație la telefon sau vino în orice sucursală maib.
Tu conduci. maib

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

Socialiștii propun lichidarea ANRE și Energocom, iar Ministerul Energiei să le preia atribuțiile

Fracțiunea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) a înregistrat un proiect de hotărâre privind lichidarea Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) și a Energcom. Anunțul a fost făcut joi, 1 octombrie, de Vlad Batrîncea, deputat socialist și vicepreședinte al Parlamentului, care a menționat că cele două entități i-ar „jecmăni pe cei săraci”.

„Nu sunt necesare măsuri de jumătate de măsură — tumoarea trebuie extirpată. Energocom este o organizație distructivă. Din cauza Energocom și a ANRE, oamenii plătesc tarife record și ajung înglodați în datorii. (…) Atât Energocom, cât și ANRE îi jecmănesc pe cei săraci, le numără banii celor săraci, se îmbogățesc de pe urma celor săraci. Acest lucru se numește racket”, a declarat Vlad Batrîncea.

Totodată, deputatul a menționat că cele două entități ar trebui lichidate, iar atribuțiile lor preluate de Ministerul Energiei.

NewsMaker a solicitat un comentariu de la Guvern referitor la inițiativa PSRM, însă, deocamdată, nu am primit un răspuns.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică este instituția care reglementează piața energiei din Republica Moldova. ANRE aprobă tarifele reglementate pentru gaze, energie electrică și energie termică și stabilește prețurile maxime pentru unele produse petroliere.

Energocom este o companie de stat care cumpără și furnizează gaze naturale și energie electrică. Compania are, de asemenea, rolul de a asigura anumite stocuri de gaze pentru situații de urgență și pentru securitatea energetică a țării.

***

Amintim că, pe 28 septembrie, ANRE a aprobat noi tarife la gaz și căldură, care au intrat în vigoare astăzi, 1 octombrie. Astfel, gazul va costa 26,14 lei/m³, cu TVA inclus, cu 5,84 lei mai mult decât până acum. Pentru consumatorii Termoelectrica, tariful la căldură va crește de la 2.020 la 3.277 de lei/Gcal.

În timpul ședinței ANRE, zeci de oameni, alături de lideri ai partidelor de opoziție, au protestat în fața instituției, alături de lideri ai mai multor partide de opoziție. Unii au spus că pensiile nu le ajung pentru plata facturilor, iar alții au anunțat proteste în fiecare weekend. Manifestanții au cerut, totodată, demisia guvernării și alegeri anticipate.

Ulterior, Partidul Acțiune și Solidaritate a declarat că înțelege îngrijorarea oamenilor legate de noua scumpire a gazului și a căldurii, în prag de iarnă. Formațiunea, aflată la guvernare, a dat asigurări, însă, că autoritățile vor sprijini persoanele vulnerabile prin compensații și vor continua investițiile în securitatea energetică.

Tudor Mardei | NewsMaker

Alegerile locale din 2027: câte buletine de vot vor primi cetățenii și pe cine vor alege, după ce în locul celor 32 de raioane vor apărea trei regiuni

La alegerile locale de anul viitor, cetățenii Republicii Moldova vor primi trei buletine de vot – pentru consiliul local, pentru funcția de primar și pentru consiliul regional. Despre acest lucru a anunțat pe 1 octombrie secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, în contextul propunerii Guvernului de a înlocui cele 32 de raioane ale Republicii Moldova cu trei regiuni – nord, centru și sud.

„La alegerile locale de anul viitor, cetățenii vor primi trei buletine de vot: pentru consiliul local, pentru funcția de primar și pentru consiliul regional. Cetățenii vor vota consilierii regionali, fie pe liste de partid, fie candidați independenți. CEC urmează să vină cu procedura exactă. Dacă s-au ales acei consilieri regionali, ei urmează să decidă și să voteze echipa de conducere a regiunii – președintele și vicepreședinții. Exact așa cum se întâmplă de ani de zile în cadrul consiliului raional. (…) Odată cu alegerile locale de anul viitor, consiliile raionale, așa cum le cunoaștem astăzi, nu vor mai exista și vor tranzacționa la regiuni”, a declarat Buzu în cadrul unei conferințe de presă susținute împreună cu premierul Vasile Tofan.

Pe 1 octombrie, în cadrul unei conferințe de presă, premierul Vasile Tofan a anunțat că Guvernul propune ca cele 32 de raioane ale Republicii Moldova să fie înlocuite cu trei regiuni – nord, centru și sud. Chișinău, Bălți și Găgăuzia își vor păstra statutul, iar Taraclia va fi reorganizată într-un municipiu de nivelul II. Regiunea de nord va cuprinde 11 raioane, iar sediul administrativ va fi la Bălți. Regiunea de centru va cuprinde 13 raioane, iar sediul administrativ va fi la Chișinău. Regiunea de sud va cuprinde 7 raioane, iar sediul administrativ va fi la Cahul. Detalii AICI.

dsns

Ucraina, atacată cu peste 100 de drone într-o singură noapte. O școală din Kiev și un centru de afaceri din Odesa – printre ținte

Armata Federației Ruse a lansat, în noaptea de 30 septembrie spre 1 octombrie, 107 drone asupra teritoriului Ucrainei, dintre care 87 au fost doborâte. Cele mai puternice atacuri au vizat orașul Odesa, unde a fost lovit un centru de afaceri, și Kievul, unde au izbucnit incendii la un depozit și la o cafenea. Totodată, o dronă a lovit clădirea unei școli din capitala ucraineană. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a precizat că elevii se aflau în adăpost în momentul bombardamentelor.

Serviciul ucrainean pentru situații de urgență a anunțat că, în urma loviturii asupra centrului de afaceri din Odesa, a izbucnit un incendiu. Acoperișul și fațada clădirii au fost avariate, iar geamurile au fost sparte. O persoană a fost rănită.

Un alt rănit a fost raportat în urma unui atac asupra unui depozit din raionul Obolon al Kievului. În raionul Solomianskîi al orașului, un incendiu a cuprins spațiul unei cafenele aflate la parterul unui bloc cu 16 etaje, precum și mai multe automobile parcate în apropiere.

Potrivit lui Vitali Kliciko, o altă dronă a lovit o școală din Kiev, provocând un incendiu. În momentul atacului, copiii se aflau în adăpost.

În orașul Izium, atacurile rusești au avariat peste 20 de locuințe particulare, un automobil și clădirea unei întreprinderi. O persoană a fost rănită. Administrația militară locală a precizat că orașul a fost atacat cu bombe aeriene ghidate.

Ministerul rus al Apărării susține că forțele sale au lovit la Kiev centrul de transport și logistică „Renta Logistic”, unde, potrivit instituției, ar fi funcționat un atelier de producere a ambarcațiunilor fără echipaj. De asemenea, autoritățile ruse afirmă că au atacat un centru de date din Odesa și un cargou aflat în portul Ciornomorsk, care ar fi transportat mărfuri destinate armatei ucrainene.

Cum rețeaua lui Șor ajută Rusia să procure componente pentru dronele folosite în Ucraina. Investigație The New York Times

O companie rusească legată de fugarul condamnat Ilan Șor a derulat tranzacții de 500 de milioane de dolari în doar patru luni din 2025, dintre care aproximativ 100 de milioane au trecut prin bănci din Kârgâzstan. Potrivit unei investigații The New York Times (NYT), citată de anticorupție.md, rețeaua a fost folosită pentru ocolirea sancțiunilor occidentale și cumpărarea componentelor pentru dronele utilizate de Rusia în războiul din Ucraina. În centrul schemei se află compania rusească de tehnologie financiară A7, cu sediul la Moscova.

Potrivit NYT, A7 a fost creată ca un canal alternativ de plăți transfrontaliere după deconectarea băncilor rusești de la sistemul financiar occidental. Companiile rusești îi plăteau în ruble, în interiorul Rusiei, iar firme-paravan înființate de A7 în Emiratele Arabe Unite, Hong Kong, Kârgâzstan, Marea Britanie și Ungaria cumpărau în numele lor bunuri supuse restricțiilor.

„Acesta este tipul de dronă folosit pe frontul din Ucraina. Rusia nu poate produce componentele necesare pentru aceste drone, iar din cauza sancțiunilor americane companiile rusești nu le pot cumpăra direct. De aceea au creat o companie numită A7. De exemplu, prin compania sa deschisă în Kârgâzstan, A7 a cumpărat fibră optică din China”, a explicat jurnalistul de investigație Aaron Krolik, autorul materialului video al NYT.

Investigația prezintă cazul unei companii comerciale înființate în Kârgâzstan în 2024. În acte, aceasta ar fi cumpărat covorașe auto, produse de lustruit, ochelari de protecție și alte bunuri de larg consum în valoare de un milion de dolari. În realitate, potrivit jurnaliștilor, banii ar fi fost folosiți pentru componente de drone.

Aproximativ 100 de milioane de dolari din tranzacțiile A7 analizate de NYT ar fi trecut prin conturi la „Ayil Bank” și „Eldik Bank”, ambele deținute integral de statul kârgâz. Anchetatorii americani citați de publicație explică folosirea acestora prin faptul că sancțiunile SUA vizează băncile rusești, dar nu și cele două instituții din Kârgâzstan.

Contactați de NYT, reprezentanții A7 și Ayil Bank nu au răspuns. Eldik Bank a negat orice legătură cu A7.

O investigație anterioară a Financial Times, bazată pe documente scurse ale A7, descrie transferuri de 6,9 miliarde de dolari prin bănci din întreaga lume, cu ajutorul firmelor-paravan și al documentelor falsificate. Banii ar fi ajuns în mare parte în bănci chinezești.

Atât NYT, cât și Financial Times, citate de Radio Azatâk din Kârgâzstan, scriu că în spatele A7 se află Ilan Șor și banca de stat rusă Promsvyazbank (PSB). Potrivit surselor europene citate, Șor deține 51% din A7 LLC, companie legată de PSB.

Reamintim,  Ilan Șor a fost condamnat în Moldova la 15 ani de închisoare pentru furtul a 1 miliard de dolari din sistemul bancar, a fugit în 2019 de sub arest la domiciliu și a obținut ulterior cetățenia rusă. NYT scrie, citând trei reprezentanți ai serviciilor de informații occidentale, că Șor are legătură directă cu Kremlinul.

Autoritățile din Kârgâzstan au negat în repetate rânduri acuzațiile că ar ajuta Rusia să ocolească sancțiunile.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Guvernul propune 3 regiuni în locul celor 32 de raioane. Ce se va întâmpla cu Chișinăul, Bălți și Găgăuzia⚡⚡⚡

Guvernul propune ca cele 32 de raioane ale Republicii Moldova să fie înlocuite cu 3 regiuni – nord, centru și sud. Anunțul a fost făcut de premierul Vasile Tofan pe 1 octombrie, în cadrul unei conferințe de presă.

„Astăzi avem 32 de raioane. Propunerea noastră este să le înlocuim cu 3 regiuni – nord, centru și sud. Chișinău și Bălți își vor păstra statutul actual. UTA Găgăuzia își păstrează și ea statutul special. Taraclia va fi reorganizată într-un municipiu de nivelul II”, a anunțat Tofan.

Premierul a mai spus că reforma presupune mai puțini funcționari la nivelul II și economisirea de bani. Totodată, el a dat asigurări că „serviciile nu vor pleca din localități”.

Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a spus că regiunea de nord va cuprinde 11 raioane, iar sediul va fi la Bălți. „Municipiul Bălți nu va face parte din această regiune. Va fi o unitate administrativ teritorială separată”, a precizat Buzu. Regiunea centru va cuprinde 13 raioane, iar sediul administrativ va fi la Chișinău. „Iarăși, municipiul Chișinău nu este parte a regiunii centru”, a adăugat Buzu. Regiunea de sud va cuprinde 7 raioane, iar sediul administrativ va fi la Cahul.

Potrivit lui Buzu, în regiunea de nord vor fi 514 mii de locuitori, în regiunea centru – 670 de mii, iar în regiunea de sud – 280 de mii de locuitori.

„Urmează astăzi să avem o discuție cu toți președinții de raioane din Republica Moldova și cu toți primarii orașelor de reședință. Vrem să vedem și opinia lor față de propunerile noastre și urmează să pregătim pachetul legislativ și vom agrea un plan foarte clar de tranziție”, a declarat secretarul general al Guvernului.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: