Socialiștii mai cheamă un ministru la raport în Parlament. „Nu s-a remarcat prin nimic”. Reacție la moțiune 

Partidul Socialiștilor din Moldova (PSRM) a cerut demisia ministrei Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, și a anunțat inițierea unei moțiuni împotriva ei. Deputații Vladimir Odnostalco și Ala Ursu-Antoci au motivat solicitarea prin situația gravă din domeniul social, creșterea alarmantă a sărăciei, anularea compensațiilor la energia electrică, reducerea plăților pentru încălzire și refuzul acordării ajutoarelor pentru peste 180.000 de familii, afirmând că ministerul nu a prezentat strategii clare pentru sprijinirea celor mai vulnerabili.

Deputata Ala Ursu-Antoci a subliniat că nivelul sărăciei din țară a atins cote critice, iar pensionarii sunt nevoiți să-și vândă ultimele bunuri pentru a achita facturile record la servicii comunale. Potrivit acesteia, în perioada mandatului actualului ministru au fost anulate compensațiile pentru energia electrică, au fost reduse plățile pentru încălzire, iar peste 180 de mii de familii au primit refuz la acordarea compensațiilor.

„Modul de viață în Moldova de astăzi este unul de supraviețuire în condiții de sărăcie. Partidul Socialiștilor din Republica Moldova declară că inițiază o moțiune de cenzură împotriva ministrului protecției sociale. Acest ministru nu s-a remarcat prin nimic. Nu a făcut nimic. Prin tăcerea și inacțiunea sa, generează sărăcie, frică și nesiguranță. Nicio viziune, nicio strategie și nicio responsabilitate asumată. Declarăm ferm că obligația directă a guvernului este crearea condițiilor pentru viața omului la fiecare etapă: în procesul de maturizare, educație, muncă, întemeierea unei familii și la bătrânețe”, a menționat parlamentara.

Fracțiunea PSRM susține că din cele șapte promisiuni sociale anunțate de guvern nu a fost realizată niciuna și insistă asupra demisiei ministrului Natalia Plugaru. Socialiștii declară că politica socială trebuie să se concentreze pe creșterea calității vieții cetățenilor, sprijinirea familiilor, pensionarilor și persoanelor cu nevoi speciale, și nu să se limiteze doar la declarații sau promisiuni.

Ministerul Muncii: Aceste acuzații sunt false

Într-un comentariu pentru NewsMaker, reprezentanții Ministerului Muncii și Protecției Sociale ne-au comunicat că acuzațiile aduse de socialiști sunt „false și sunt contrazise direct de cifrele și realitatea din ultimii patru ani”. Instituția a subliniat că, în pofida unor provocări globale, MMPS și Guvernul au fost alături de oameni, au oferit compensații anual pentru facturi și au majorat bugetul pentru pensii și măsuri sociale.

„Salariul minim a înregistrat cea mai mare creștere din istorie, majorându-se cu peste 100% — de la 2.935 de lei în 2021 la 6.300 de lei în 2026. Salariul mediu aproape s-a dublat, ajungând la aproximativ 17.400 de lei (față de 8.400 lei). Plățile pentru pensii au crescut de aproape două ori — de la 16 miliarde de lei la peste 30 de miliarde. Am crescut pensia minimă de aproape trei ori, de la 1.188 lei la 3.300 lei, iar aceasta va crește în aprilie după indexare. Spre comparație, în 10 ani (2011–2021), inclusiv când erau socialiștii la guvernare, pensia minimă a fost majorată cu doar 547 de lei. Anume socialiștii au indexat pensia cu 1,07%”, a comentat ministerul.

Totodată, a fost majorat bugetul pentru familii de două ori: indemnizația unică la naștere a crescut de la 9.459 lei la 21.350 lei, și a fost introdusă alocația lunară de 1.000 de lei pentru toți copiii sub 2 ani. De asemenea, a fost introdusă alimentația gratuită în școli și la nivel gimnazial, iar pentru 200.000 de copii până la 5 ani au fost acordate ajutoare unice.

„MMPS va continua să fie alături de familii, pensionari și persoane vulnerabile — aceasta este responsabilitatea noastră”, a încheiat instituția.

Anterior, deputații din opoziție au înaintat o moțiune simplă împotriva ministrei Agriculturii, Ludmila Catlabuga, în ianuarie, iar săptămâna trecută împotriva ministrului Energiei, Dorin Junghietu. Ambele moțiuni au fost respinse, neavând susținerea majorității voturilor. Tot săptămâna trecută, deputații PSRM au inițiat o moțiune simplă împotriva ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, ca urmare a celor două cazuri de deces a militarilor de la începutul anului.

Totodată, pe 25 ianuarie, liderul socialiștilor, Igor Dodon, a anunțat că „opoziția examinează posibilitatea înaintării unei moțiuni comune de cenzură împotriva Guvernului Munteanu”. El a precizat că „acest subiect a fost deja discutat cu colegii din alte fracțiuni parlamentare”.

Pentru inițierea procedurii sunt necesare 26 de semnături.

***

Deși au anunțat că vor iniția o moțiune de cenzură împotriva ministrei Muncii și Protecției Sociale, în realitate, potrivit legislației, deputații pot depune o moțiune de cenzură doar împotriva întregului Guvern, nu împotriva unui ministru.

Moțiunea simplă, care poate fi depusă împotriva unui ministru, reprezintă mai mult un vot politic de neîncredere și nu duce automat la demisia acestuia.

Moţiunea de cenzură exprimă retragerea încrederii acordate Guvernului la învestitură. Moţiunile de cenzură se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.

În actualul Parlament, PAS deține majoritatea, cu 55 de mandate.

Guvernul, condus de Alexandru Munteanu, a fost învestit în funcție la 1 noiembrie 2025.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Colaj NM

„Ce s-a întâmplat în Transnistria nu a fost deloc diferit de ce e în Ucraina”: Dispute în Parlament între PAS și PCRM

Parlamentul a ratificat în prima lectură Convenția privind instituirea Comisiei internaționale de reclamații pentru Ucraina, care va permite solicitarea despăgubirilor pentru prejudiciile provocate de agresiunea Rusiei. Proiectul a stârnit critici din partea deputaților comuniști, care au invocat statutul de neutralitate al Republicii Moldova și au criticat, totodată, prevederea potrivit căreia țara va trebui să contribuie financiar la viitoarea comisie. În replică, un deputat PAS a spus că inițiativă privind instituirea unei comisii ar trebui preluată și în cazul Republicii Moldova, „pentru că ceea ce s-a întâmplat în regiunea transnistreană nu a fost deloc diferit de ceea ce se întâmplă în Ucraina”.

Proiectul de lege pentru ratificarea Convenției a fost prezentat de secretarul de stat la ministerul Justiției, Lilian Apostol.

În timpul discuțiilor asupra proiectului, deputata comunistă Inga Sibova a declarat că în Constituție este consfințit statutul de neutralitate și l-a întrebat pe secretarul de stat cum comentează faptul că, prin ratificarea Convenției, care va permite Ucrainei să solicite despăgubiri de la Federația Rusă, „noi aderăm în favoarea unei părți”.

Secretarul de stat a spus că aderarea la Convenție nu este în contradicție cu clauza de neutralitate a Republicii Moldova.

Ulterior, deputatul PAS Ion Babici a reacționat la declarațiile parlamentarei comuniste despre statutul de neutralitate. „Spuneți-ne, vă rog, ce fel de statut de neutralitate avem noi când pe teritoriul nostru este armata a 14-a? Eu cred că noi suntem nu numai moral obligați să votăm ratificarea convenției, dar și factologic. (…) Cred că această inițiativă poate fi preluată și de Moldova și, la rândul nostru, tot putem constitui sau cere suportul statelor din întreaga lume să constituie o comisie care să înainteze la fel acele reclamații pentru Moldova în raport cu daunele care le-a adus Federația Rusă Republicii Moldova. Eu chiar cer deputaților noștri din comisia relații externe să gândească la aceasta inițiativă. (…) Pentru că ceea ce s-a întâmplat în regiunea transnistreană nu a fost deloc diferit de ceea ce se întâmplă în Ucraina”, a comunicat Babici.

În timpul discuțiilor asupra proiectului, deputata comunistă Diana Caraman a întrebat secretarul de stat care va fi contribuția financiară a Republicii Moldova în cadrul noii comisii.

Potrivit lui Lilian Apostol, „contribuția Republicii Moldova urmează să fie stabilită la cota minimă” și „va fi achitată din bugetul de stat”. Secretarul a spus că vor fi și cheltuieli legate de deplasarea delegaților pentru lucrările organelor comisiei.

În contextul afirmațiilor despre contribuția financiară, Caraman a spus că „nu ne ajung bani pentru programe sociale”, însă „în schimb pentru o obligație internațională avem”. „Ce legătură are Moldova cu asta? (…) Moldova nu trebuie să plătească pentru ambițiile externe ale PAS”, a mai declarat deputata comunistă.

A criticat prevederea despre contribuții și deputata Inga Sibova.

„Când am plătit cotizații că eram membri ai CSI, nu ați pus întrebări dacă banii aceștia erau de folos pentru Republica Moldova”, a reacționat deputatul PAS Ion Babici.

Despre proiect

Potrivit secretarului de stat, la această etapă, Convenția privind instituirea Comisiei a fost semnată de 32 de state, inclusiv Republica Moldova. Opt dintre state au finalizat deja procedura de ratificare. Secretarul de stat a precizat că, prin ratificarea Convenției, Republica Moldova se va alătura acestor state. Comisia își va începe activitatea, după ratificarea Convenției de către cel puțin 25 de state sau organizații regionale.

Conform Parlamentului, Comisia va fi un instrument juridic internațional prin care Ucraina și cetățenii ei vor putea solicita despăgubiri, în conformitate cu principiile dreptului internațional, pentru prejudiciile provocate de agresiunea Federației Ruse începând cu 24 februarie 2022. Acestea includ pierderi de vieți omenești, distrugerea infrastructurii, precum și daune aduse proprietăților. Cereri de compensare vor putea fi depuse atât de persoane fizice și juridice afectate, cât și de statul ucrainean, inclusiv de autoritățile regionale și locale.

Proiectul a fost susținut, în prima lectură, de 54 de deputați PAS, 5 deputați „Democrația Acasă” și 4 deputați „Alternativa”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: