bătrîncea, furculiță
Максим Андреев, NewsMaker

Prima reacție a deputatului socialist Corneliu Furculiță, după interceptările apărute în presă

Deputatul Partidului Socialiștilor (PSRM) Corneliu Furculiță susține că interceptările care au fost publicate de presă, în care este vizat el și soția sa, nepotul lor, dar și actualul ministru de Interne Pavel Voicu sunt trucate. Pe de altă parte, parlamentarul dă de înțeles că apariția acestora ar avea legătură cu campania electorală.

„Consider că e suficientă informația pentru a trimite la coșul de gunoi toate acuzațiile recente. Rămâne organele de drept să se pronunțe pe faptul interceptărilor trucate”, a scris liderul fracțiunii parlamentare a PSRM pe pagina sa de Facebook și a atras atenția că acel caz a avut loc în perioada 2017-2018. (În acea perioadă, guvernul era condus de reprezentanții Partidului Democrat, iar ministru de Interne era Alexandru Jizdan, NM).

 

Facebook/Corneliu Furculiță

La câteva minute după ce a publicat acest mesaj, parlamentarul a mai publicat unul. Acesta susține că a devenit subiect al mai multor știri false, dar și sesizări la Procuratură, pe care le consideră nejustificate.

„În ultimii ani am devenit politicianul vizat în cele mai multe sesizări la procuratură. Cineva a făcut pasiune în a lansa fake news-uri despre mine, după care repede să scrie și o țidulă la procuratură. Am demonstrat că toate sunt invenții. Pentru ei contează fumul pe care-l produc. Admit că așa înțeleg unii lupta politică. Totuși, eu am un mesaj către oponenții mei politici: puteți genera zilnic fake-uri, minciuni pe bandă rulantă la adresa mea, dar lăsați familia în pace”, a conchis deputatul socialist.

Facebook/Corneliu Furculiță

Reacția vine după ce ZdG a scris, pe 10 noiembrie, că dosarul penal în care a figurat nepotul lui Corneliu Furculiță după ce a fost surprins de poliție în stare de ebrietate avansată la volan, s-a finalizat în instanța de judecată, în 2018, cu o amendă de 31,5 mii de lei.

***

Pe 9 noiembrie, portalul NordNews.md a publicat o investigație din care reiese că Pavel Voicu și Corneliu Furculiță ar fi mușamalizat un potențial dosar penal pe numele nepotului lui Corneliu Furculiță. Pavel Voicu neagă orice implicare, însă susține că va insista asupra unei anchete care să verifice aceste interceptări telefonice, legalitatea lor și scopul.

Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate Lilian Carp a cerut în cadrul unui briefing de presă Procuraturii Generale să ridice imunitatea deputatului Corneliu Furculiță. De asemenea, parlamentarul solicită demisia ministrului de Interne Pavel Voicu.

Ulterior, Procuratura Anticorupție a anunțat că va examina informațiile apărute în presă, privind pretinsa tentativă de mușamalizare a unui caz în care ar fi implicat nepotul deputatului PSRM Corneliu Furculiță.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: