China

Prima reacție oficială a Chinei în scandalul diplomatic provocat de ambasadorul chinez la Paris: „Respectăm statele ex-sovietice”

China respectă suveranitatea statelor ex-sovietice, a susținut, luni, Ministerul chinez de Externe, care a reacționat astfel în scandalul diplomatic provocat de ambasadorul Chinei la Paris, care a pus la îndoială că fostele republici sovietice ar avea un statut reglementat şi că Crimeea face parte din Ucraina, scrie The Guardian, citat de HotNews.

„China respectă suveranitatea, independența și integritatea teritorială a tuturor țărilor și susține scopurile și principiile Cartei Națiunilor Unite. După prăbușirea Uniunii Sovietice, China a fost una dintre primele țări care a stabilit relații diplomatice cu țările în cauză. De la stabilirea relațiilor diplomatice, China a aderat întotdeauna la principiul respectului reciproc și al egalității pentru a dezvolta relații bilaterale de prietenie și cooperare”, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Chinei, Mao Ning.

Ea a spus că aceasta este poziția oficială a Guvernului Chinei.

Într-un interviu difuzat vineri de televiziunea franceză, ambasadorul Chinei în Franța, Lu Shae, a pus sub semnul întrebării suveranitatea fostelor țări sovietice precum Ucraina. El a fost întrebat dacă consideră că peninsula Crimeea, care a fost anexată de Rusia în 2014, face parte din Ucraina în conformitate cu Dreptul internațional. „Chiar şi aceste țări din fosta Uniune Sovietică nu au un statut efectiv, așa cum spunem noi, în conformitate cu dreptul internațional, deoarece nu există niciun acord internațional care să concretizeze statutul lor de țară suverană”, a spus Lu.

Referitor la Crimeea, el a declarat: „Depinde de modul în care percepeți această problemă. Există o istorie. Crimeea a fost a Rusiei la început. Hrușciov a fost cel care a dat Crimeea Ucrainei pe vremea Uniunii Sovietice”.

Bloomberg a precizat că ambasada Chinei în Franța a șters transcrierea interviului cu ambasadorul de pe contul său WeChat. Interviul nu a fost publicat pe site-ul oficial al ambasadei, scrie BBC.

Franța şi-a declarat duminică „solidaritatea deplină” cu toate țările aliate afectate, despre care a spus că şi-au dobândit independența „după decenii de opresiune”.

Aproape 80 de europarlamentari francezi au semnat luni o scrisoare deschisă adresată ministrului francez de Externe, Catherine Colonna, cerând ca Lu Shae să fie declarat persona non grata, apreciind că declarațiile acestuia „depășesc discursul diplomatic acceptabil”.

Declarațiile ambasadorului Chinei în Franța, care a negat suveranitatea țărilor rezultate din Uniunea Sovietică şi a pus sub semnul întrebării apartenența peninsulei Crimeea la Ucraina au fost dur criticate de Republica Moldova și țările baltice. „Observațiile sunt total inacceptabile”, a declarat luni Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene de la Chișinău.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

primeminister.am

Presa: Rusia a amenințat Armenia cu sistarea livrărilor de gaze de la 1 noiembrie

Rusia ar fi amenințat că va sista complet, începând cu 1 noiembrie, livrările de gaze către Armenia, dacă autoritățile de la Erevan nu vor îndeplini mai multe condiții politice impuse de Kremlin. Potrivit publicației armene „Hraparak”, care citează surse din Rusia, Moscova ar cere, între altele, ca Armenia să renunțe la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri și să-și clarifice opțiunea geopolitică între apropierea de Uniunea Europeană și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică. Informația nu a fost confirmată oficial de Moscova, transmite DW.

Livrările de gaze rusești către Armenia sunt suspendate în prezent, din cauza unor lucrări de mentenanță planificate. Între timp, necesarul intern este acoperit din rezervele aflate în depozite.

Sursele citate de „Hraparak” susțin că, la 1 noiembrie, ar putea avea loc o „avarie” majoră sau ar putea fi invocat un alt caz de forță majoră, în urma căruia livrările de gaze nu ar mai fi reluate.

Potrivit publicației, Moscova ar fi transmis Erevanului mai multe condiții. Una dintre acestea ar viza renunțarea la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri, precum și la eventualele măsuri împotriva companiilor cu capital rusesc. Printre acestea se numără „Căile Ferate din Caucazul de Sud” și „Gazprom”.

O altă condiție ar viza relația Armeniei cu Uniunea Europeană. Potrivit „Hraparak”, Erevanul ar trebui fie să renunțe la legea care prevede lansarea procesului de integrare europeană, fie să stabilească data unui referendum pe această temă. Astfel, Armenia ar urma să decidă între apropierea de UE și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică.

De asemenea, Moscova ar cere încetarea urmăririi penale a politicienilor apropiați de Rusia și numirea unui vicepremier acceptat de Kremlin, mai scrie publicația armeană.

Rusia a avertizat anterior Armenia, pe 26 mai, că ar putea denunța unilateral acordul privind livrările de gaze naturale, produse petroliere și diamante brute, în cazul în care Erevanul va continua pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Armenia rămâne în continuare puternic dependentă de gazul rusesc. În 2025, „Gazprom” a livrat țării aproximativ 2,7 miliarde de metri cubi de gaze. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Armenia beneficiază de un preț preferențial de 177 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Kremlinul a avertizat, de asemenea, că, în cazul retragerii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică, prețul gazelor ar urma să fie stabilit la nivelul pieței.

Pe 16 septembrie, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian, a declarat că țara ar putea înlocui gazul rusesc cu livrări din Azerbaidjan, Turcia și Iran. Referindu-se la prețul mai mic al gazului rusesc, acesta a afirmat că gazul „este folosit ca monedă politică”.

Premierul Nikol Pașinian a declarat anterior că Armenia va continua să caute surse alternative de gaze, indiferent de deciziile Moscovei privind prețul combustibilului. Potrivit acestuia, demersul face parte din politica Erevanului de consolidare a independenței și statalității țării.

Relațiile dintre Moscova și Erevan s-au tensionat în ultimele luni. Din mai, Rusia a introdus restricții asupra importurilor mai multor produse din Armenia, inclusiv alcool, legume, fructe, pește, produse lactate și flori.

În replică, autoritățile armene au început să redirecționeze o parte din exporturi către alte piețe, inclusiv către țările europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: