Надежда Копту / NewsMaker

Primele declarații ale lui Stoianoglo din sala de judecată: „Sistemul este părăsit de procurori adevărați”

Procurorul general suspendat din funcție Alexandr Stoianoglo a declarat că sistemul este părăsit de „procurori adevărați” și i-a nominalizat pe Iurie Perevoznic, Ion Caracuian și Serghei Gavajuc. Acesta consideră că persoanele respective au plecat nu din cauza presiunilor, ci „din bun-simț”. Stoianoglo a remarcat că Perevoznic a părăsit sistemul procuraturii și în 2016, când instituția ar fi devenit „extrem de politizată” și a subliniat că acesta a revenit la rugămintea sa. 

Stoianoglo a făcut declarații pentru presă într-o scurtă pauză, după ce a fost examinată solicitarea avocaților săi, privind recuzarea judecătorilor care examinează contestația privind plasarea sa în arest la domiciliu pentru 30 de zile.

„Când acum doi ani în această situație se afla dl Harunjen, procurorii l-au susținut. Acum nu au făcut-o, dar nici nu am nevoie, înțeleg că fiecare are familie”, a declarat Stoianoglo.

Procurorul general suspendat a mai menționat că i se impută că nu a propus inițiative legislative.

„Timp de un an nu am avut guvern, cui trebuia să i le prezint?”, s-a întrebat Stoianoglo.

Despre Platon și dosarul privind finanțarea PSRM

„Toată lumea până acum a trăit cu stereotipuri: Stoianoglo a eliberat bandiții. Când întreb pe cine am eliberat, toți tac, nu pot da niciun nume, spun despre Platon. Iar despre Platon putem vorbi separat. Îmi reproșează și că nu am avansat în „dosare de rezonanță”, iar când întreb despre ce dosare este vorba mi se dă drept exemplu „finanțarea Partidului Socialiștilor”. Spuneți-mi vă rog, am preluat funcția de procuror general în 2020, de ce din 2016 până în 2020 nimeni nu a investigat acest dosar? Săptămâna trecută v-am oferit informații despre cum șeful (Procuraturii) Anticorupție informa anumiți oameni despre cum a anulat decizia privind încetarea investigării. Adică atunci când erau împreună și era convenabil pentru politicieni, era ceva normal, iar după ce coaliția s-a destrămat – trebuia de urgență de anulat decizia. Pe timpul lui Stoianoglo, în acest dosar, s-au făcut sute de acțiuni procesuale. Sute! Au fost audiați zeci de oameni. Până la mine nimeni nu a mișcat un deget”, a mai declarat acesta.

De asemenea, Stoainoglo a menționat că se aștepta ca autoritățile să îi ofere ocazia să prezinte progresele înregistrate în Procuratură.

„Am sperat să putem construi relații de muncă cu președintele Maia Sandu. În cadrul Consiliului Suprem de Securitate niciodată nu am abordat subiecte despre securitate, doar despre anumite dosare penale cu care nici președintele, nici alți membri nu au nicio legătură”, a mai spus Stoianoglo.

Procurorul general suspendat a mai spus că nu înțelege din ce motiv deputații PSRM participă la ședințele de judecată.

„Nu îl cunosc pe niciunul dintre ei. Mai bine întrebați-i pe ei pentru ce vin”, a mai spus Stoianoglo.

***

Alexandr Stoianoglo a fost suspendat fin funcția de procuror general, iar pe numele său a fost inițiat un proces penal pe 4 capete de acuzare: abuz în serviciu, depășirea acțiunilor de serviciu, corupere pasivă și declarații mincinoase în fața unor organe competente. Pe 8 octombrie, la expirarea termenului de 72 de ore de la reținerea sa, judecătorii au decis plasarea acestuia în arest la domiciliu. Stoianoglo susține că nu există probe împotriva sa și că dosarul ar fi unul politic. Avocații săi au depus o solicitare privind eliberarea sa, în timp ce procurorii au cerut plasarea acestuia în detenție în penitenciar.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Radio Free Europe

Compromis în UE privind sancțiunile împotriva Rusiei: miliardarii Usmanov și Fridman, scoși de pe listă

Reprezentanții permanenți ai statelor membre ale Uniunii Europene au convenit marți, 22 septembrie, să nu prelungească sancțiunile impuse omului de afaceri ruso-uzbec Alisher Usmanov și omului de afaceri ruso-israelian Mihail Fridman în contextul invaziei ruse în Ucraina. Potrivit Reuters, care citează surse diplomatice, decizia face parte dintr-un compromis prin care sancțiunile UE împotriva a aproape 3 000 de alte persoane și companii ruse vor fi prelungite pentru următorii trei ani. Măsurile restrictive erau prelungite anterior pentru perioade de șase sau 12 luni.

Reprezentantul permanent al Irlandei, țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a confirmat pentru DW că sancțiunile vor fi prelungite până la 22 septembrie 2029. Potrivit acestuia, extinderea perioadei de aplicare a măsurilor restrictive contribuie la stabilitatea și predictibilitatea regimului de sancțiuni al UE.

Ucraina critică decizia

Între timp, ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiga, a criticat decizia Bruxellesului de a-i elimina pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor.

Decizia de a-i exclude pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor este rușinoasă și nejustificată. La Moscova sărbătoresc, pentru că au obținut ceea ce urmăreau: sentimentul de impunitate, umilirea Uniunii Europene și divizarea europenilor”, a declarat Sibiga.

Șeful diplomației ucrainene le-a cerut tuturor statelor membre ale UE să anunțe fără întârziere că vor impune sancțiuni la nivel național împotriva celor doi oameni de afaceri.

Cu o zi înainte, Sibiga a declarat că Usmanov și Fridman au fost incluși pe lista sancțiunilor „din cauza apartenenței lor la regimul agresiv rus, care duce un război de cucerire împotriva Ucrainei”. El a cerut, de asemenea, înăsprirea sancțiunilor, extinderea listelor cu persoane vizate și prelungirea măsurilor restrictive pentru perioade de până la 12 luni, în loc de șase.

Divergențe între statele UE

Pe 14 septembrie, reprezentanții permanenți ai statelor UE nu au reușit să ajungă la un acord privind prelungirea cu șase luni a sancțiunilor împotriva Rusiei și au decis să mențină temporar regimul existent, în timp ce continuau consultările.

Surse de la Bruxelles au declarat pentru DW, sub protecția anonimatului, că una dintre principalele dispute a fost legată de solicitarea Slovaciei de a-i exclude pe Alisher Usmanov și Mihail Fridman de pe lista sancțiunilor. Franța a blocat, la rândul său, prelungirea regimului de sancțiuni, cerând eliminarea lui Usmanov de pe listă.

Potrivit Reuters, care a citat pe 21 septembrie surse diplomatice, și Luxemburgul a susținut eliminarea lui Fridman de pe lista sancțiunilor.

Franța și-a justificat poziția privind Usmanov prin existența unei „chestiuni specifice de securitate națională” și prin dorința de a răspunde solicitărilor venite din partea unor „parteneri internaționali” care cer eliminarea omului de afaceri de pe lista sancțiunilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: