Надежда Копту / NewsMaker

Primele declarații ale lui Stoianoglo din sala de judecată: „Sistemul este părăsit de procurori adevărați”

Procurorul general suspendat din funcție Alexandr Stoianoglo a declarat că sistemul este părăsit de „procurori adevărați” și i-a nominalizat pe Iurie Perevoznic, Ion Caracuian și Serghei Gavajuc. Acesta consideră că persoanele respective au plecat nu din cauza presiunilor, ci „din bun-simț”. Stoianoglo a remarcat că Perevoznic a părăsit sistemul procuraturii și în 2016, când instituția ar fi devenit „extrem de politizată” și a subliniat că acesta a revenit la rugămintea sa. 

Stoianoglo a făcut declarații pentru presă într-o scurtă pauză, după ce a fost examinată solicitarea avocaților săi, privind recuzarea judecătorilor care examinează contestația privind plasarea sa în arest la domiciliu pentru 30 de zile.

„Când acum doi ani în această situație se afla dl Harunjen, procurorii l-au susținut. Acum nu au făcut-o, dar nici nu am nevoie, înțeleg că fiecare are familie”, a declarat Stoianoglo.

Procurorul general suspendat a mai menționat că i se impută că nu a propus inițiative legislative.

„Timp de un an nu am avut guvern, cui trebuia să i le prezint?”, s-a întrebat Stoianoglo.

Despre Platon și dosarul privind finanțarea PSRM

„Toată lumea până acum a trăit cu stereotipuri: Stoianoglo a eliberat bandiții. Când întreb pe cine am eliberat, toți tac, nu pot da niciun nume, spun despre Platon. Iar despre Platon putem vorbi separat. Îmi reproșează și că nu am avansat în „dosare de rezonanță”, iar când întreb despre ce dosare este vorba mi se dă drept exemplu „finanțarea Partidului Socialiștilor”. Spuneți-mi vă rog, am preluat funcția de procuror general în 2020, de ce din 2016 până în 2020 nimeni nu a investigat acest dosar? Săptămâna trecută v-am oferit informații despre cum șeful (Procuraturii) Anticorupție informa anumiți oameni despre cum a anulat decizia privind încetarea investigării. Adică atunci când erau împreună și era convenabil pentru politicieni, era ceva normal, iar după ce coaliția s-a destrămat – trebuia de urgență de anulat decizia. Pe timpul lui Stoianoglo, în acest dosar, s-au făcut sute de acțiuni procesuale. Sute! Au fost audiați zeci de oameni. Până la mine nimeni nu a mișcat un deget”, a mai declarat acesta.

De asemenea, Stoainoglo a menționat că se aștepta ca autoritățile să îi ofere ocazia să prezinte progresele înregistrate în Procuratură.

„Am sperat să putem construi relații de muncă cu președintele Maia Sandu. În cadrul Consiliului Suprem de Securitate niciodată nu am abordat subiecte despre securitate, doar despre anumite dosare penale cu care nici președintele, nici alți membri nu au nicio legătură”, a mai spus Stoianoglo.

Procurorul general suspendat a mai spus că nu înțelege din ce motiv deputații PSRM participă la ședințele de judecată.

„Nu îl cunosc pe niciunul dintre ei. Mai bine întrebați-i pe ei pentru ce vin”, a mai spus Stoianoglo.

***

Alexandr Stoianoglo a fost suspendat fin funcția de procuror general, iar pe numele său a fost inițiat un proces penal pe 4 capete de acuzare: abuz în serviciu, depășirea acțiunilor de serviciu, corupere pasivă și declarații mincinoase în fața unor organe competente. Pe 8 octombrie, la expirarea termenului de 72 de ore de la reținerea sa, judecătorii au decis plasarea acestuia în arest la domiciliu. Stoianoglo susține că nu există probe împotriva sa și că dosarul ar fi unul politic. Avocații săi au depus o solicitare privind eliberarea sa, în timp ce procurorii au cerut plasarea acestuia în detenție în penitenciar.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Autostradă, o nouă linie electrică, drumuri: cum Guvernul va „construi Moldova” în următorii ani, din banii UE

Termoficarea modernă în Chișinău, eficiența energetică a clădirilor din Moldova, construcția unei a doua linii electrice de înaltă tensiune de 330 kV între stația electrică Bălți și hidrocentrala Dnestrovsk din Ucraina, precum și construcția primelor porțiuni ale autostrăzii Ungheni-Chișinău se numără printre cele 19 proiecte prezentate de Guvern, pe 29 octombrie, în cadrul planului „Construim Moldova”. Principala sursă de finațare a acestora este Planul de Creștere al UE pentru R. Moldova. Premierul Vasile Tofan a declarat că proiectele se află în stadii diferite de implementare, unele sunt avansate, în timp ce altele sunt abia la început, în etapa studiilor de fezabilitate tehnică. În context a fost lansat un site dedicat acestor proiecte, care prezintă în regim real progresul înregistrat.

„Sunt 19 proiecte majore pe care le-am prioritizat ca și Guvern: în energie, drumuri, educație, irigație, sănătate, economie digitală. (…) Planul de Creștere a UE este sursa principală de finanțare a acestor proiecte: livrăm reforme și, ca rezultat, primim bani pentru aceste finanțări. Proiectele sunt în stadii diferite, unele din ele – avansate, unele din ele abia la început, la faza de fezabilitate tehnică”, a comunicat premierul.

Referindu-se la proiectele din energie, Tofan a vorbit despre „termoficarea modernă în Chișinău”, menționând că „aproximativ 20% din toată energia termică se pierde în rețea” și că „sunt prea multe țevi învechite care ne costă pe noi toți în tarif”. „Ne propunem să reparăm. Aceste conducte îmbătrânite, care n-au fost reparate de zeci de ani, (…) acolo trebuie să lucrăm. (…) Soluția este ca să modernizăm circa 24 de km de rețea, să construim în centru un rezervor gigantic termic, care ar fi ca o baterie termică, unde stocăm căldura și, atunci când cererea este mare, să o putem livra în rețea. Plus la asta, 12 centrale termice descentralizate cu o capacitate totală de circa 11 megawați, care să fie inclusiv alimentate pe biomasă, pentru că avem foarte multe resturi agricole care sunt aruncate și nu sunt folosite. (…) Rezultatul estimat – circa 4,5 de milioane de metri cubi de gaz economisiți”, a declarat premierul. Aceste proiectele sunt planificate să fie finalizate în perioada 2030-2034.

Tofan a vorbit și despre eficiența energetică a clădirilor, adăugând că „o clădire în Moldova cheltuie de două ori mai multă energie per metru pătrat pentru a fi încălzită, decât în Europa”. Potrivit site-ului „Construim Moldova”, se intenționează renovarea energetică a peste 40 de clădiri publice. Acest proiect este planificat să fie finalizat în anul 2032.

În ceea ce privește linia electrică Bălți-Dnestrovsk, Tofan a spus că „vor fi circa 90 de km de linie cu o capacitate de transmisie de 500 de megawați”. „Și foarte important, ne va permite să importăm energie din Ucraina atunci când aceasta va fi, de exemplu, mai ieftină acolo decât în România, și ne va permite să exportăm energie în Ucraina”, a adăugat premierul. Potrivit site-ului „Construim Moldova”, se intenționează construcția unei a doua linii electrice de înaltă tensiune de 330 kV între stația electrică Bălți și hidrocentrala Dnestrovsk din Ucraina – circa 90 km pe teritoriul Moldovei. Acest proiect este planificat să fie finalizat în anul 2030.

În ceea ce privește construcția autostrăzii Ungheni-Chișinău, potrivit site-ului „Construim Moldova”, pentru acest proiect, la moment, se elaborează studiul de fezabilitate. În 2027–2028 urmează procesul de achiziții și lansarea lucrărilor. Termenul de finalizare este al treilea trimestru al anului 2031. 

Ce ține de proiectul privind un nou terminal la aeroportul din Chișinău, în prezent se identifică sursele de finanțare a proiectului. Acest proiect este planificat să fie finalizat în anul 2031.

În ceea ce privește centura Chișinăului, sectorul II, despre care ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a declarat că „vine de la Ialoveni și se termină la Sculeanca”, se finalizează studiul de fezabilitate. Proiectul tehnic urmează să fie elaborat în 2027, iar lucrările vor începe în 2028. Acest proiect este planificat să fie finalizat în trimestrul I al anului 2032.

Referindu-se la proiectul de construcție a Spitalului Regional Bălți, ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș, a declarat că „suntem în procesul tehnic și de design al spitalului”. Potrivit site-ului „Construim Moldova”, construcția este planificată să înceapă în 2029. Acest proiect este planificat să fie finalizat în trimestrul III al anului 2032.

***

Planul de Creștere pentru Republica Moldova este un pachet de sprijin financiar al Uniunii Europene în valoare de până la 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027, destinat accelerării reformelor, creșterii economice și apropierii Republicii Moldova de piața unică europeană. Este cel mai mare pachet de sprijin financiar acordat de UE Republicii Moldova de la independență.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: